În mod tradițional, în Moldova se scumpește benzina și motorina în timpul iernii. Și de fiecare dată, acest subiect sensibil revine în discuții. Autoritățile încearcă să găsească vinovații, să desemneze responsabili și să schimbe din nou modelul de reglementare a prețurilor. Companiile petroliere cer previzibilitate, vorbesc despre „acorduri” și se plâng de hotărârile alogice ale autorităților. Autoritățile de reglementare a pieței carburanților „se spală pe mâini”, chiar dacă fac aluzii la „elemente ale unei înțelegeri de cartel”. NM a studiat, ce se întâmplă pe piața produselor petroliere și la ce s-ar putea aștepta conducătorii auto.
După majorarea prețurilor la produsele petroliere la mijlocul lunii ianuarie 2021, autoritățile moldovenești au decis să afle motivele acestor scumpiri și să identifice o modalitate de a monitoriza prețurile afișate la benzinării.
Reamintim că în perioada decembrie – ianuarie, prețul la benzină, motorină și gazul lichefiat a crescut de două ori, în medie, cu 10%.
Guvernul în exercițiu s-a întrunit chiar într-o ședință specială în privința formării prețurilor, solicitând Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică să explice, de ce s-au scumpit produsele petroliere.
Un reprezentant al ANRE a menționat atunci că sunt două motive – creșterea prețului carburanților importați și a ratelor accizelor. Răspunsul autorității de reglementare nu a fost pe placul deputaților și aceștia au decis, la 3 februarie, să organizeze cu această ocazie audieri în comisia de profil, cu participarea respectivelor autorități și a companiilor petroliere.
Ce spune ANRE
Veaceslav Untilă, președintele Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), ne-a relatat, cum funcționează piața de produse petroliere din Moldova.
ANRE a acordat 202 licențe pentru importul și comercializarea produselor petroliere.
Benzina și motorina sunt importate din România, iar gazul lichefiat – din Kazahstan, România și Rusia.
O rețea din șase companii deține trei sferturi din piața de vânzare cu amănuntul a carburanților. Este vorba despre Lukoil, Tirex Petrol, Petrom, Bemol, Rompetrol și Ventо (Datario).
Toate acestea au majorat prețurile la benzinării din două motive principale: încă din luna decembrie a anului trecut, au crescut prețurile de import ale carburanților, iar de la 1 ianuarie 2021 au crescut accizele. La un litru de combustibil, acestea constituiau 1,47 lei.
În nouă luni ale anului 2020, consumul intern de produse petroliere s-a redus de la 5% până la 8%, în funcție de tipul carburantului. Cauza principală – pandemia de coronavirus și recesiunea.
Din anul 2018, agenția nu mai reglementează prețurile la produsele petroliere, ci doar rata rentabilității pentru companii, care nu poate depăși 10%. Se iau în calcul doar veniturile și cheltuielile ce țin nemijlocit de comerțul cu carburanți. De exemplu, nu se ia în calcul activitatea magazinului sau a cafenelei de pe lângă benzinărie sau reparația sediului companiei.
Dacă o companie depășește rata rentabilității, i se poate aplica amendă în mărime de 5% din cifra de afaceri.
În urma verificărilor efectuate la unele companii care se ocupă de comerțul cu amănuntul, ANRE a depistat diferite încălcări, dar niciodată – depășirea ratei rentabilității.
În medie, rentabilitatea companiilor abia depășește 5%.
În ansamblu, potrivit lui Untilă, ANRE nu are pretenții serioase față de activitatea companiilor petroliere. Deși anul trecut, ANRE a întocmit 39 de protocoale cu sancțiuni pentru raportarea datelor inexacte.
Conform prognozelor ANRE, în luna februarie, prețurile la benzinării vor crește din nou – din cauza scumpirii prețului de achiziție, ce-i drept, nesemnificativ – cu 6-8 bani.
Mesajul principal al ANRE: noi nu reglementăm prețurile, nu avem aceste împuterniciri.
Ce spune Consiliul Concurenței
La rândul său, Marcel Răducan, președintele Consiliului Concurenței, a comunicat despre modul în care instituția monitorizează piața produselor petroliere.
De la 1 martie 2019, când a intrat în vigoare o nouă metodologie de formare a prețurilor la carburanți, Consiliul Concurenței a sporit monitorizarea pieței de comercializare cu amănuntul a carburanților.
Timp de aproape doi ani de monitorizare, consiliul a ajuns la următoarele concluzii:
Operatorii pieței reacționează aproape imediat la creșterea cotațiilor petroliere Platts (agenție americană specializată în publicarea cotațiilor prețului pentru produsele petroliere) și, respectiv, majorează prețul produselor petroliere la stațiile de alimentare.
În schimb, se rețin cu mult când e vorba de reducerea prețului, atunci când aceste cotații sunt în scădere. Deci, reacția pieței la modificarea cotațiilor nu este consecventă.
În Moldova, șase companii mari deșin 466 de benzinării. Acestea ocupă 66 la sută din piață. Acest segment este concentrat, dar nu este concurențial. Între companii s-au stabilit relații strânse, deoarece o parte dintre ele nu importă produse petroliere, ci doar comercializează cu amănuntul.
Lukoil, Petrom și Rompetrol asigură 80-85% din importuri (benzină – 95%). Celelalte trei companii – Tirex Petrol, Bemol și Ventо (Datario) – achiziționează produse petroliere pe piața internă.
Creșterea prețurilor în luna ianuarie este cauzată nu numai de majorarea accizelor. Există și depășirea rentabilității, dar nu la toate companiile. Mărimea rentabilității variază de la minus 4% până la plus 13%.
În luna ianuarie, Consiliul Concurenței a constatat din nou semnale de coordonare a prețurilor, deoarece companiile le-au majorat la fel, cu 6-7%, cu o diferență de 1-2 zile. Același lucru s-a întâmplat în ultimii doi ani.
Instituția a inițiat o anchetă pentru a stabili dacă a fost o înțelegere de cartel între cele șase companii petroliere. S-au efectuat deja șapte verificări, s-au confiscat acte – 5000 de foi, acum acestea sunt studiate. În curând, vor fi concluziile.
Mesajul principal al Consiliului Concurenței: noi nu reglementăm prețurile, nu avem aceste împuterniciri.
Ce spune guvernarea
Deputaților nu le place că ANRE nu reglementează prețurile și nu propune o soluție pentru această problemă.
Ei sunt nemulțumiți că ANRE nu este suficient de deschisă și propun ca pe site-ul agenției să fie publicat un raport pregătit pentru deputați, pentru ca toți să știe, de ce și cum au crescut prețurile la produsele petroliere.
Arina Spătaru, deputat al „Platformei Demnitate și Adevăr”, este indignată de faptul că agricultorii care au fost afectați de secetă și au primit subvenții au dus banii „în buzunarele petroliștilor”.
Colegul său de partid, vicespeakerul Alexandr Slusari consideră că ANRE este un avocat al importatorilor de produse petroliere, deoarece bugetul agenției depinde de veniturile de la companii – 0,3% din prețul de import al carburanților. „Pentru ANRE sunt convenabile prețurile mari la benzină, din aceasta crește bugetul lor”, a declarat deputatul în timpul audierilor.
El a adăugat că ping pong-ul dintre ANRE și Consiliul Concurenței continuă de zece ani, perioadă în care „fac schimb” de responsabilitate, cine ar trebui să monitorizeze piața produselor petroliere.
Deputatul Alexandr Oleinic propune să se revină la reglementarea prețurilor, dar un pic altfel – companiile petroliere să stabilească prețurile conform unei metodologii noi, iar ANRE să monitorizeze respectarea acestei metodologii. Însă formula prețului ar trebui să se bazeze pe cotațiile Platts pentru o perioadă de 10 zile. Oleinic a înregistrat un astfel de proiect de lege încă acum un an, după o nouă majorare a prețurilor la produsele petroliere.
Mesajul principal al deputaților: prețurile la produsele petroliere ar trebui să fie reglementate.
Ce spun companiile petroliere
Feyruz Isayev, directorul „Lukoil-Moldova”, a reamintit că fiecare schimbare de guvernare începe cu evaluarea formării prețurilor la produsele petroliere.
Astăzi, benzina în Moldova este mai ieftină decât în România și în Ucraina.
Și dacă ANRE ar ține cont de cotațiile Platts, benzina ar fi trebuit să coste cu 1,3 lei mai mult, iar motorina – cu aproape 70 de bani.
Companiile care comercializează produse petroliere sunt dispuse să lucreze conform oricăror reguli care vor fi stabilite de autorități, dar solicită ca acestea să fie stabile, previzibile și logice.
„Dacă doriți să reglementați rentabilitatea, foarte bine, la noi ea oricum nu este mai mare de 2,5% – 3%”, a spus Isayev.
El s-a referit și la reglementarea prețurilor. Directorul „Lukoil-Moldova” a menționat că atunci când ANRE stabilea prețurile maxime la fiecare două săptămâni în regim manual (a funcționat aproape doi ani, până în anul 2018. – NM), Moldova avea un risc înalt de a rămâne fără carburanți, pentru că furnizorii din România au amenințat că vor sista transportarea carburanților din cauza restricționării prețurilor.
Isayev a recunoscut că în luna iulie 2018, conducerea țării a solicitat importatorilor de produse petroliere, din luna iulie 2018 până în luna martie 2019, să înghețe prețurile înainte de alegerile parlamentare din anul 2019. Din această cauză, din septembrie până în noiembrie, companiile au avut „pierderi nebune”.
Prețurile au fost influențate și de alegerile prezidențiale. Directorul „Lukoil-Moldova” a recunoscut și faptul că firmele petroliere au convenit din proprie inițiativă să nu majoreze prețurile până la alegerile prezidențiale din luna noiembrie 2020.
„Cea mai mare parte a onestității este onestitatea”, a declarat Isayev în replică la observațiile deputaților care se îndoiau de faptul că importatorii de produse petroliere au luat ei înșiși această decizie.
Isayev a îndemnat autoritățile să stopeze construcțiile de benzinării. După anul 2006, benzinăriile din țară au început să fie construite haotic. Pentru că fiecare primar sau deputat își dorea să aibă propria benzinărie. În consecință, volumul mediu de realizare la o benzinărie este de 1,5 tone pe zi. Iar în Azerbaidjan sunt 40 de tone. Drept urmare, acolo este suficientă marja de 40 de dolari pentru întreținerea și dezvoltarea afacerii, iar în Moldova nu ajung nici 140 de dolari”, a subliniat el.
Directorul companiei a remarcat că cheltuielile pentru întreținerea benzinăriilor au crescut de două ori, iar taxele locale – de câteva ori: de la 9 până la 24 milioane de lei anual. Anul trecut, din cauza pandemiei, vânzările din luna aprilie au scăzut cu 50%, dar oamenii nu au fost concediați. S-au cheltuit suplimentar 250 mii de dolari pentru mijloace de protecție și asistență acordată medicilor.
Alic Ignat, directorul „Tirex Petrol”, l-a susținut pe Isayev și a adăugat câteva remărci.
De exemplu, în replică la observațiile deputaților precum că în primăvara anului trecut, companiile nu au micșorat prețurile, deși prețurile de achiziție au scăzut considerabil, Ignat a declarat că produsele petroliere sunt comandate pentru 1-2 luni, se formează reziduuri, de aceea companiile nu pot reduce brusc prețurile la benzinării.
„În luna aprilie, agricultorii au primit motorină cu 9 lei și până prin septembrie noi am lucrat în pierdere. Apoi a început să crească cursul și prețurile de import. Noi am finalizat anul cu rentabilitatea de 2,31%. Fondul nostru de salarii a crescut cu 9%”, a menționat Ignat.
El s-a indignat dur din cauza interdicției de a vinde cafea la benzinării după ora 22:00. „Eu am fost în Germania, Austria, Rusia, în alte țări, dar nicăieri nu este așa ceva. Nu este nicio logică, de ce un șofer, ca să scape de oboseală, nu poate bea o cafea ori măcar s-o ia cu sine. Este ceva normal”, s-a indignat directorul „Tirex Petrol”.
Mesajul principal: nu trebuie să ne reglementați, noi și așa suferim.
Ce spune expertul
Victor Parlicov, fostul președinte al ANRE, consideră că ANRE nu trebuie să reglementeze prețurile prin stabilirea mărimii maxime a acestora. „Și înainte, eu eram împotriva unei asemenea metode. Și, așa cum a demonstrat practica, aveam dreptate când insistam că restricțiile stricte ale prețului ar putea provoca un deficit de carburanți în țară”, a subliniat expertul.
El este sigur că dacă Consiliul Concurenței se va trezi cumva pe neașteptate și [va monitoriza piața], va fi clar că nimeni nu trebuie să ia niciun fel de alte măsuri. „Pentru că o intervenție chirurgicală la ochi poate fi efectuată, desigur, și cu o coasă, dar e mai eficient cu laser”, a concluzionat Parlicov.
Mesajul principal: nu trebuie reglementate prețurile, trebuie monitorizată activitatea pieței.
