Tudor Mardei / NewsMaker

De ce poliția nu-i poate reține pe Nesterovschi și Lozova în regiunea transnistreană? Explicația lui Cernăuțeanu

Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, a declarat că angajații organelor de drept nu dispun de posibilitatea de a interveni pe teritoriul regiunii transnistrene pentru a-i reține pe deputații Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, care au fost condamnați la închisoare, dar au fugit în stânga Nistrului pentru a scăpa de executarea pedepsei. Potrivit lui, o astfel de acțiune a oamenilor legii în regiunea transnistreană, care nu este controlată de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova, ar fi „o provocare” și i-ar pune în pericol. Totodată, el a menționat că parlamentarii nu pot să părăsească țara prin regiunea transnistreană. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă din 15 aprilie.

Nu este un secret că persoanele în cauză (Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan – n. r.) se află în stânga Nistrului. Cu părere de rău, reieșind din faptul că segmentul din stânga Nistrului este un teritoriu necontrolat constituțional, nu sunt suficiente măsuri de a acționa și a interveni în acel teritoriu. Ori, o astfel de acțiune din partea organelor de drept, înțelegem ce formă de provocare ar genera și care ar fi anumite riscuri la care am supune unii angajați. Eu vreau să vă asigur că instituțiile de drept și de forță întreprind toate acțiunile legale pentru a aduce aceste persoane în instituționalizarea statului”, a declarat Viorel Cernăuțeanu.

Întrebat dacă există riscul ca cei doi deputați condamnați să părăsească regiunea transnistreană, șeful poliției naționale a răspuns: „Ca să părăseacă teritoriul R. Moldova este necesar să părăsească printr-un segment controlat. Între segmentul transnistrean, care este segmentul necontrolat din R. Moldova, și Ucraina nu există la moment o cale de trecere a frontierei, legale. Orice punct este sistat pe acea porțiune. Este necesar să vină pe teritoriul controlat al R. Moldova”.

Amintim că, pe 19 martie, Alexandr Nesterovschi a fost găsit vinovat, în primă instanță, de corupție pasivă în proporții deosebit de mari și pregătirea finanțării partidelor politice din partea unui grup criminal organizat condus de Ilan Șor. Acesta a primit o pedeapsă de 12 ani de închisoare. El nu a fost prezent la ședința de judecată în cadrul căreia i s-a pronunțat sentința, la scurt timp aflându-se că nu se cunoaște locul aflării acestuia.

Pe 31 martie, directorul Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteața, a comunicat că Federația Rusă l-a ajutat pe Nesterovschi să se eschiveze de la detenție. El a menționat că, în seara de 18 martie, parlamentarul a intrat pe teritoriul ambasadei ruse la Chișinău, de unde, în ziua următoare, cu câteva ore înainte de a fi condamnat, a fost transportat cu un microbuz cu numere diplomatice în regiunea transnistreană, unde se află sub protecția serviciilor speciale rusești.

Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova a declarat, în reacție, că informațiile SIS-ului ar fi „speculații provocatoare”, iar autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol susțin că nu ar avea date despre aflarea lui Alexandr Nesterovschi în stânga Nistrului.

Pe 31 martie, Lozovan și soțul ei, Pavel Gîrleanu, au fost condamnați la 6 și, respectiv, 5 ani de închisoare, în dosarul în care sunt învinuiți de finanțarea unui partid politic din partea unui grup criminal organizat condus de Ilan Șor. Aceștia au devenit de negăsit la scurt timp după pronunțarea verdictului în cazul lui Nesterovschi. Pe 4 aprilie, șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a confirmat că și cei doi soți se află în regiunea transnistreană.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

mec.gov.md

Chișinău, gazda unei conferințe internaționale dedicate limbii găgăuze. Sandu: „Singura șansă este o schimbare profundă de mentalitate”

Chișinăul a găzduit miercuri, 29 aprilie, Conferința Internațională „Păstrarea, dezvoltarea și promovarea limbii găgăuze în spațiul multilingv al Republicii Moldova”. În cadrul evenimentului, participanții au discutat despre consolidarea măsurilor de sprijin pentru limba găgăuză, prin intervenții în educație, investiții în resurse didactice și extinderea cooperării cu parteneri naționali și internaționali.

La eveniment au participat ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciu, președinta Maia Sandu, experți, cadre didactice, diplomați străini și reprezentanți ai organizațiilor internaționale, printre care Consiliul Europei, OSCE, UNESCO și CMI – Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari.

Limba găgăuză a fost păstrată și transmisă din generație în generație prin povești, cântece și vorbirea de zi cu zi. Astăzi, ea își găsește locul firesc în întregul parcurs educațional – de la grădinițe și școli, până la colegii și universitate în cadrul autonomiei, consolidând identitatea culturală și contribuind la diversitatea lingvistică a Republicii Moldova. În spatele acestui parcurs sunt oameni dedicați – profesori, scriitori, cercetători și părinți – care au crezut că limba maternă merită să trăiască și să se dezvolte. Responsabilitatea noastră este să continuăm acest efort – nu doar să păstrăm limba găgăuză, ci să o facem mai relevantă și atractivă pentru copii și tineri din autonomie. O limbă trăiește cu adevărat atunci când este vorbită zilnic, cu încredere”, a spus Dan Perciun.

La rândul său, președinta Sandu a declarat că „că singura șansă reală pentru ca limba găgăuză să dăinuie și pentru generațiile viitoare este o schimbare profundă de paradigmă și mentalitate”. „Totul începe acasă, limba maternă se învață de la părinți, apoi trebuie să continuăm la grădiniță, la școală, cu un accent real pe studierea limbii”, a adăugat șefa statului.

În prezent, limba găgăuză este predată în 41 de școli și 56 de grădinițe din autonomie, fiind studiată de 17 301 de copii și elevi, cu sprijinul a 133 de profesori. Pentru anul de studii 2024-2025, au fost tipărite 9 400 de exemplare de manuale pentru gimnaziu, în valoare de peste 3,5 milioane de lei.

Potrivit unui comunicat MEC, în 2024, au fost introduse programe pilot introduse pentru ciclul primar și gimnazial, care vizează dezvoltarea competențelor lingvistice și integrarea dimensiunii culturale. Primele rezultate indică faptul că peste 47% dintre elevii din clasele primare implicate au atins un nivel înalt de competență în limba găgăuză.

În același timp, MEC a majorat numărul de ore dedicate limbii materne și a extins modelul educației multilingve, care permite predarea unor discipline nonlingvistice în limba găgăuză și în limba română. Din cele 39 de instituții implicate în pilotare, 27 sunt din Găgăuzia.

Intervențiile vizează și educația timpurie, prin introducerea oficială a funcției de profesor de limba găgăuză în grădinițe, precum și consolidarea formării cadrelor didactice. Peste 100 de profesori au participat la programe de formare continuă, organizate în parteneriat cu Universitatea de Stat din Comrat.

MEC subliniază că un pas „strategic” îl reprezintă elaborarea Planului național de acțiuni pentru învățarea și promovarea limbii găgăuze în autonomie pentru anii 2026-2027. Documentul prevede măsuri integrate, inclusiv dezvoltarea materialelor didactice, organizarea de activități educaționale și campanii de promovare, precum și programe dedicate adulților.

Agenda Conferinței internaționale a cuprins și prezentarea rezultatelor unui chestionar privind situația limbii găgăuze în autonomie, precum și paneluri tematice dedicate educației și păstrării identității lingvistice. Discuțiile au vizat atât progresele înregistrate, cât și provocările existente, inclusiv necesitatea modernizării curriculumului, formării continue a cadrelor didactice și valorificării bunelor practici internaționale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: