Declarație Comună Moldcell – Ericsson

Dragi Abonați și Parteneri Moldcell,

Vrem, întâi de toate, să vă aducem scuze sincere pentru incidentul de rețea ce a avut loc pe 9 noiembrie 2021. Înțelegem că asta v-a afectat comunicarea cu cei dragi, planurile, tranzacțiile și afacerile.

Odată cu restabilirea deplină a rețelei, am început procesul de identificare a cauzelor acestui incident și vrem să aducem puțină claritate asupra celor întâmplate.

În noapte de 8 spre 9 noiembrie, echipele Moldcell și Ericsson, partenerul care asigură mentenanța echipamentelor și rețelei Moldcell, au planificat împreună lucrări de rutină de modernizare a capacității software, astfel de lucrări fiind operate frecvent în orice rețea. Lucrările au fost finisate cu succes în dimineața zilei de 9 noiembrie fără impact asupra rețelei. La scurt timp însă, s-a produs o eroare ce a cauzat o congestie neașteptată a rețelei,  iar soluția decisă, în regim de urgență, a fost oprirea și repornirea acesteia.

Pe parcursul zilei de 9 noiembrie, Moldcell împreună cu echipa globală Ericsson au depus absolut toate eforturile pentru restabilirea rețelei în cel mai scurt timp. Procesul de restabilire a conexiunii a durat ceva timp, întrucât procesul de repornire se face treptat cu fiecare celulă, pentru fiecare tehnologie separat – 2G, 3G și 4G. Investigarea cauzelor exacte ale incidentului continuă.

Spunem adesea că fiecare criză este o oportunitate… de a deveni mai buni, mai puternici, mai rezilienți. Am rămas cu multe învățăminte după acest incident și vrem să Vă mulțumim pentru cuvintele de încurajare dar și de nemulțumire. Toate au fost o lecție învățată.

Vrem să mulțumim, totodată, echipei globale Ericsson pentru că au fost alături de noi în această situație dificilă, suport exprimat și prin această declarație cu privire la incident:

„Pe data de 9 noiembrie, Moldcell împreună cu Ericsson, partenerul său tehnic, au desfășurat un proces de rutină de modernizare a capacității software. Astfel de procese nu au, de obicei, nici un fel de impact asupra rețelei, totuși, un număr de congestii au apărut urmare a acestor lucrări, fapt ce a determinat necesitatea de oprire și repornire a rețelei. Moldcell și Ericsson au lucrat împreună pentru restabilirea rețelei, iar incidentul este acum soluționat. Continuăm să lucrăm împreună pentru investigarea celor întâmplate.”

Contăm pe înțelegerea și suportul Dumneavoastră și vrem să Vă asigurăm că facem tot ce ne stă în puteri pentru a continua investițiile în calitatea înaltă a rețelei Moldcell, dezvoltarea societății și a progresului digital din țara noastră.

Vă mulțumim pentru tot!

Echipa Moldcell

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

kremlin.ru

Rusia și Belarus dedică 75 de pagini Moldovei, într-un raport despre drepturile omului. Dodon, printre cei mai citați

Considerate vinovate pentru încălcarea drepturilor omului și în timp ce sunt acuzate că își continuă eforturile de eliminare a societății civile în țările lor, Rusia și Belarus au decis să analizeze situația drepturilor omului în mai multe state, inclusiv în Republica Moldova. Ministerele de Externe ale celor două țări au dedicat 75 de pagini Republicii Moldova într-un raport. Acestea susțin că „situația privind respectarea drepturilor fundamentale ale omului în Republica Moldova continuă să se degradeze” și îi citează în raport pe Dodon, Nesterovschi sau pe Petrov — unul dintre adjuncții bașcanei Găgăuziei.

„Situația privind respectarea drepturilor fundamentale ale omului în Republica Moldova continuă să se degradeze”, a comunicat, pe 9 iulie, Ministerul de Externe al Rusiei, cu referire la raport. „După începerea de către Rusia a operațiunii militare speciale pentru denazificarea și demilitarizarea Ucrainei și protejarea populației pașnice din Donbas, în Moldova, în general, s-au înregistrat schimbări în rău pentru cetățenii ruși și locuitorii vorbitori de limbă rusă”, a mai declarat ministerul rus. Documentul propriu-zis a fost publicat pe 24 iunie curent. 

În raport, Republicii Moldova i-au fost dedicate 75 de pagini. În total, raportul are în jur de 1800 de pagini.

Referindu-se la situația din țara noastră, ministerele din Rusia și Belarus l-au citat sau menționat pe socialistul Igor Dodon de nouă ori. În raport au fost menționați și Victor Petrov — unul dintre adjuncții bașcanei Găgăuziei, deputatul Alexandr Nesterovschi, dat în urmărire internațională după condamnarea la 12 ani de închisoare, precum și deputata comunistă Diana Caraman.

În debutul raportului se menționează că „forțele aflate la guvernare duc țara spre un colaps economic total, către o dependență completă de instituțiile financiare occidentale și spre o catastrofă demografică”. 

Ministerele de Externe ale Rusiei și Belarusului s-au referit în raport inclusiv la „atitudinea statului față de propria istorie și identitate”, menționând că „ceea ce se întâmplă astăzi în Moldova este o copie fidelă a proceselor observate în Ucraina”. „Chișinăul depune toate eforturile pentru a rupe legăturile istorice dintre Rusia și Moldova, ale căror culturi sunt reciproc apropiate”, se comunică în document. 

Ministerele Rusiei și Belarusului s-au referit și la alegerile prezidențiale și referendumul din 2024, menționând că acestea au fost „evenimentele politice centrale ale anului trecut în republică”. „Campania electorală a fost caracterizată de un număr fără precedent de încălcări și falsificări, precum și de represalii în masă împotriva opoziției și a mass-media independente”, se arată în raportul celor două ministere. Iar printre încălcări acestea menționează faptul că „nu i-au permis lui Vasile Bolea, din blocul „Victoria”, să se înregistreze drept candidat la funcția de președinte”. 

Cele două ministere au mai spus că „la adresa de email a Ambasadei Rusiei din Chișinău ajung plângeri din partea cetățenilor vorbitori de limbă rusă, care semnalează discriminarea lor atunci când se adresează instituțiilor de stat și municipale, deoarece funcționarii moldoveni au refuzat să comunice și să ia în considerare cererile cetățenilor în limba rusă”. 

Totodată, au vorbit despre „proceduri de verificare și interogatorii îndelungate și riguroase” pentru rușii care vin în Moldova sau „practica distructivă de a interzice intrarea în Moldova a cetățenilor Federației Ruse și conaționalilor ruși care locuiesc în Republica Moldova”. 

Cele două ministere s-au referit și la faptul că pe teritoriul Republicii Moldova a fost interzisă confecționarea, promovarea, purtarea sau răspândirea panglicii Sf. Gheorghe și a literelor „Z” și „V”, utilizate drept semne distinctive ale armatei ruse în războiul împotriva Ucrainei. 

„Aceste modificări legislative au provocat nemulțumirea unei părți a societății moldovenești. Printre cei care s-au opus interdicției s-a numărat și fostul președinte al Moldovei, Igor Dodon, care a calificat-o drept neconstituțională. El a participat la evenimentele festive dedicate zilei de 9 mai și a purtat în mod demonstrativ panglica Sfântului Gheorghe. Pentru aceasta, politicianul a fost amendat. (…) Găgăuzia s-a pronunțat, de asemenea, împotriva interdicției de a purta panglica Sfântului Gheorghe”, se arată în raport.

Reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova nu au reacționat deocamdată la raportul publicat de Rusia și Belarus.

***

Declarațiile Ministerului rus de Externe cu referire la raportul comun cu Belarus au fost făcute în aceeași zi cu decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a emis două hotărâri în dosarele împotriva Rusiei. În prima decizie, instanța a recunoscut Moscova responsabilă pentru prăbușirea unui avion în urma căreia au murit 298 de persoane. În cea de-a doua hotărâre se precizează că Rusia a încălcat dreptul internațional în timpul războiului din Ucraina. Este primul caz în care o instanță internațională recunoaște Moscova responsabilă atât pentru doborârea avionului, cât și pentru încălcări ale drepturilor omului în timpul invaziei totale din Ucraina din 2022.

Mai precizăm că, în luna mai 2025, Consiliul European a impus măsuri restrictive împotriva mai multor persoane responsabile de încălcări grave ale drepturilor omului, reprimarea opoziției democratice și activități care subminează grav statul de drept în Rusia. Au fost vizați de aceste măsuri membri ai sistemului judiciar rus: judecători, procurori, reprezentanți ai Curții Supreme a Federației Ruse și ai instanțelor regionale, precum și membri ai Comisiei de Anchetă implicați în fabricarea unor cauze împotriva mai multor activiști.

În contextul Belarusului, în 2025, la cea de-a 58-a sesiune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, desfășurată la Geneva, s-a comunicat că, în anul 2024, peste 7.500 de persoane au fost judecate pe baza unor acuzații motivate politic. Totodată, s-a raportat că, înaintea alegerilor prezidențiale din 2025, autoritățile belaruse și-au continuat eforturile de eliminare a societății civile și a spațiului democratic de orice sursă potențială de disidență. În același an, au fost lichidate încă 228 de organizații ale societății civile. În plus, 87 de organizații și 1.168 de persoane au fost incluse pe listele de „extremiști”, ceea ce atrage după sine urmărirea penală.

Menționăm că, pe 10 iulie, se împlinesc 1 233 de zile de la lansarea invaziei la scară largă a Federației Ruse asupra Ucrainei. Anterior, Parlamentul European l-a acuzat pe Alexandr Lukașenko că a participat la invazia Federației Ruse în Ucraina, prin furnizarea munițiilor și echipamentelor trupelor ruse, precum și prin deportarea forțată a copiilor ucraineni.

NewsMaker / Andrei Mardari

Dragalin, în fața CSP, după ce a ratat Vettingul pentru că și-a dat demisia: „O măsură nedreaptă”

Fosta șefă a Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, contestă raportul comisiei de evaluare a procurorilor – Vetting – care stabilește că nu a promovat verificarea, deoarece și-a dat demisia după începerea procesului de evaluare. Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a examinat concluzia comisiei și a ascultat argumentele fostei șefe a PA în cadrul ședinței din 10 iulie.

La începutul ședinței, Dragalin a cerut recuzarea unui membru al CSP, Andrei Cebotari. Ea a considerat că acesta are o atitudine părtinitoare față de ea și a invocat comentariile nepotrivite pe care acesta le-ar fi făcut pe rețelele sociale.

„Temeiul cererii de recuzare este faptul că domnul Andrei Cebotari și-a exprimat în mod public, sistematic și repetat o opinie extrem de ostilă și părtinitoare la adresa mea, inclusiv prin publicații accesibile publicului pe rețelele sociale. Mai mult, a refuzat nejustificat să se prezinte în calitate de martor într-un dosar penal în care fusese citat legal. Acest lucru demonstrează lipsă evidentă de respect și părtinire față de mine”, a declarat Drăgălin.

La rândul său, Cebotari a declarat că citația i-a fost înmânată cu încălcarea procedurii, iar comentariile sale la adresa Veronicăi Drăgălin au fost doar o reacție la acuzațiile publice ale acesteia, pe care le consideră neadevărate. Cu toate acestea, majoritatea membrilor CSP au admis cererea de recuzare înaintată de Dragalin.

După aceasta, Veronica Dragalin a cerut respingerea raportului comisiei și încetarea procedurii de evaluare în privința sa, fără ca demisia voluntară să fie considerată echivalentă cu nepromovarea verificării. De asemenea, ea susține că nu ar trebui să i se aplice restricțiile asociate — interdicția de a ocupa funcții publice și de a activa în sistemul justiției timp de 5 până la 7 ani.

Dragalin și-a motivat solicitarea prin faptul că „aplicarea formală și strictă a literei legii, fără a ține cont de scopul acesteia și de consecințele concrete, poate duce la rezultate absurde și contravine atât principiului proporționalității, cât și celui al raționalității”.

„Instituțiile statului au obligația nu doar să respecte litera legii, ci și să evite interpretările mecanice care contrazic sensul juridic sănătos și interesul public, pentru ca un act administrativ să fie echitabil și logic. Solicit aplicarea legii într-un mod rezonabil și proporțional. În cazul meu, interzicerea ocupării oricărei funcții publice timp de cel puțin cinci ani doar pentru faptul că am demisionat este o măsură excesivă și nedreaptă. Comisia nu a constatat nicio încălcare a criteriilor de integritate din partea mea”, a argumentat Dragalin.

În cele din urmă, membrii Consiliului Superior al Procurorilor au decis că au nevoie de timp suplimentar pentru a examina argumentele prezentate de fosta șefă a PA și materialele dosarului. Decizia finală urmează să fie luată la următoarea ședință.

Amintim că șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, și-a depus demisia pe 19 februarie, solicitând încetarea mandatului la data de 21 martie. Ea a declarat că „simte responsabilitatea față de cetățeni, dar a decis să pună interesul țării mai presus de orice alt interes sau obligație”. Dragalin și-a exprimat speranța că plecarea sa va opri promovarea proiectului de lege privind fuziunea dintre Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Guțul, după ce Șor a anunțat că va fi prima pe lista „Victoriei” la parlamentare: „M-a bucurat decizia”

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a declarat pentru NewsMaker că va accepta să deschidă lista electorală a Blocului „Victorie” la alegerile parlamentare din toamnă. Reacția vine la scurt timp după ce politicianul Ilan Șor – care a fugit în Rusia după ce a fost condamnat în Moldova – a anunțat, de la Moscova, că formațiunea pe care o conduce va merge în alegeri cu Guțul cap de listă.

„Știți, m-a bucurat o astfel de decizie, pentru că este o dovadă de încredere din partea echipe. Știți foarte bine că nu sunt de mult timp în politică, dar în acești doi ani, probabil, cât am îndurat eu și câte au căzut pe umerii mei, niciun politician din țara noastră nu a trăit în 30 de ani. (…) Desigur că o voi accepta, pentru că nu pot să-mi dezamăgesc echipa, care mi-a acordat încredere, care cunoaște, înțelege și știe să lucreze. Noi deja am demonstrat acest lucru nu doar în Găgăuzia, ci și în alte regiuni ale țării”, a declarat Guțul.

Pe 6 iulie, Ilan Șor a organizat, la Moscova, un nou congres al Blocului „Victorie” – lansat acum un an, în ajunul alegerilor prezidențiale. La eveniment au participat mai mulți primari și deputați afiliați acestuia, inclusiv Marina Tauber, care a plecat din țară în ianuarie și de atunci nu s-a mai întors. La fel, la congresul lui Șor au fost prezenți oficiali ruși de rang înalt, printre care Leonid Sluțki și Konstantin Kosacev.

În cadrul reuniunii, Ilan Șor – condamnat definitiv în Moldova la 15 ani de închisoare pentru fraudă bancară – a declarat că, în opinia sa, „singura salvare” pentru Moldova ar fi „uniunea” cu Federația Rusă. Tot atunci, Șor a anunțat că blocul – care nici la un an de la lansare nu a fost înregistrat oficial de autoritățile electorale – va participa la parlamentare cu Evghenia Guțul cap de listă.

Reamintim că Evghenia Guțul este cercetată penal pentru finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”, declarat între timp neconstituțional. Bașcana riscă nouă ani de închisoare. Ședința de judecată în cadrul căreia urmează să fie pronunțată sentința va avea loc pe data de 5 august, cu peste o lună înainte de alegerile din toamnă.

Evghenia Guțul califică dosarul său drept o „răfuială politică”. Ea se declară nevinovată și spune că „nu a adus niciun ban în țară”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
NewsMaker

Evghenia Guțul rămâne în arest la domiciliu. Decizia instanței

Măsura de arest la domiciliu în privința bașcanului Găgăuziei, Evghenia Guțul, care este afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, a fost prelungită cu încă 30 de zile. Decizia a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana pe 10 iulie.

Instanța a aprobat demersul procurorilor și a prelungit arestul la domiciliu în privința Evgheniei Guțul până pe 12 august.

Evghenia Guțul este bănuită de finanțarea ilegală a campaniei electorale pentru alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei din 2023. Aceasta a fost reținută la aeroportul din Chișinău pe 25 martie, în timp ce încerca să plece spre Istanbul. Procuratura a declarat că, potrivit datelor Serviciului de Informații și Securitate, aceasta nu planifica să se mai întoarcă în Republica Moldova.

Bașcana Găgăuziei figurează, de asemenea, într-un dosar penal privind finanțarea ilegală a ex-Partidului „ȘOR”. Cauza se află pe rol la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Tudor Mardei / NewsMaker

Ceban lansează noi acuzații, după ce a fost interzis în România: „Nicușor Dan i-a întors datoria Maiei Sandu”. Reacția Președinției

Primarul capitalei, Ion Ceban consideră că interdicția sa în spațiul Schengen și în România ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui Ceban, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

Am văzut azi zâmbetele celor din PAS referitor la situația creată. Acest lucru denotă o simplă situație – este o înțelegere între prima persoană de aici – președintele țării – și președintele României. De ce se întâmplă? Pentru că cineva are de întors datoriile, mă refer la administrația de peste Prut, pentru susținerea și suportul în campania electorală de către PAS, și nemijlocit Maia Sandu, o susținere ilegală. Este o relație personală, pentru că am vorbit cu mulți ambasadori ai statelor din UE care au rămas nedumeriți de situație și nu prea înțeleg ce se întâmplă”, a declarat Ceban într-o intervenție video pe rețelele sociale.

Referitor la acuzațiile că ar fi avut întâlniri cu anumite persoane în contextul campaniei electorale din România, primarul a respins aceste afirmații.

Vreau să vă asigur că toate declarațiile apărute în spațiul public despre faptul că m-aș fi întâlnit cu cineva în preajma campaniei electorale sau în campanie, după campania electorală din România, nu corespund adevărului”, a precizat el.

În privința motivelor oficiale invocate de autoritățile române, care susțin că interdicția a fost impusă din „motive de securitate”, Ion Ceban a afirmat că este „mirat”.

„Sunt mirat că aș putea, în calitate de persoană, chiar și fiind primar al Chișinăului, să prezint un pericol pentru o țară atât de mare ca România, ca să nu mai spun de statele Uniunii Europene. Eu cred că este o aberație”, a mai spus Ceban.

Solicitat de NewsMaker, consilierul șefei statului, Igor Zaharov, a respins acuzațiile lui Ceban, catalogându-le drept „nefondate”.

„Respingem cu fermitate acuzațiile nefondate lansate de respectivul politician”, a subliniat Zaharov.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României pentru Ion Ceban. Aceasta este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

În prima sa reacție, Blocul „Alternativa” – din care face parte și MAN, partidul condus de Ion Ceban – a declarat că interdicția ar fi fost luată „la comanda” autoritățile de la Chișinău, care l-ar fi desemnat pe Ceban drept „principalul inamic”. Totodată, blocul a învinuit guvernarea că ar pregăti o serie de „acțiuni represive” împotriva primarului Ion Ceban și a echipei sale.

La rândul său, Ion Ceban a declarat că interdicția împotriva sa este o „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova. El a acuzat-o pe președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate că ar utiliza inclusiv instituțiile statului pentru a-l bloca.

Pe de altă parte, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a respins acuzațiile, declarând că măsura are legătură cu faptele edilului. El a evidențiat pozițiile lui pro-ruse manifestate de-a lungul timpului.

De asemenea, Perciun i-a reproșat primarului că „s-a afișat și a susținut tacit un candidat anti-european la președinția României”.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: