Максим Андреев, NewsMaker

Declin economic și salarii mai mici. Prognozele experților pentru Transnistria, în 2023

Economia regiunii Transnistrene urmează să se contracte cu circa 18% în 2022 și cu circa 2,5% în 2023. Declinul urmează să fie cauzat, preponderent, de reducerea cu circa o treime a volumului producției industriale care reprezintă circa 30% din economia regiunii, pe fundalul reducerii temporare a livrărilor de gaze naturale din partea Gazprom și, respectiv, a sistării temporare a livrărilor de energie electrică pe malul drept, dar și reducerea acti vității altor întreprinderi industriale majore, informează Expert-grup.

O altă provocare economică și socială majoră pentru regiune este reducerea înclinației spre consum și investiții, pe fundalul războiului din Ucraina, a crizei energetice și dinamicii economice negative de pe malul drept și din țările vecine.

Comerțul intern și activitatea HoReCa din regiune, care măsoară în mod indirect înclinația populației spre consum, urmează să se reducă cu cel puțin 10% pe fundalul nivelului sporit de incertitudine, a reducerii ratei de ocupare și a veniturilor populației.

Astfel, în 2022, salariul real mediu din regiune urmează să scadă cu circa 3-5%, numărul salariaților – cu circa 11 mii persoane, iar cererea pentru forță de muncă din partea sectorului real – cu circa 1000 persoane. Apetitul investițional al firmelor este la nivele minime, volumul investițiilor în capital fix fiind estimat să scadă în 2022 cu circa 35%. La rândul său, aceasta va agrava problema competitivității reduse a economiei regiunii, care se bazează pe costul redus al gazului și energiei electrice, și va submina creșterea economică pe termen mediu și lung.

Autoritățile din regiune dispun de un spectru limitat de instrumente pentru a interveni în vederea atenuării șocurilor. Chiar și până la crizele din 2022, bugetul regiunii era dezechilibrat: la finele anului 2021, ponderea deficitului bugetar în PIB a constituit circa 12% (nivelul maxim admisibil este de 3%) fiind acoperit din împrumuturi pe intern și finanțare nerambursabilă din partea Federației Ruse.

În 2022-2023 finanțarea deficitului bugetar va fi extrem de problematică din cauza dificultăților economice din Federația Rusă, criza economică pe intern, dar și reducerea substanțială a încasărilor la buget pe fundalul sistării livrărilor de electricitate pe malul drept, reducerii livrărilor de gaze naturale, încetinirii activității economice și creșterii înclinației spre evaziune fiscală.

Spre exemplu, la finele trimestrului 3, 2022, volumul restanțelor de plată la bugetul public al regiunii a crescut cu 16% față de începutul anului, iar numărul întreprinderilor active înregistrate la organele fiscale locale s-au redus cu 15 unități (cifrele neoficiale ar putea fi mai dramatice).

Autoritățile din regiune vor fi nevoite să recurgă la optimizări bugetare în paralel cu înăsprirea presiunii și controalelor fiscale. Având în vedere că presiunea fiscală în regiune este relativ scăzută (ponderea veniturilor bugetare în PIB, la finele anului 2021, a constituit doar 18%, iar volumul restanțelor la plățile fiscale este în creștere,m autoritățile din regiune, cel mai probabil, vor majora unele taxe sau impozite, precum și vor intensifica controalele fiscale pentru a determina companiile private să-și onoreze obligațiunile fiscale.

Pe partea de optimizări, urmează înghețarea cheltuielilor și investițiilor capitale, optimizarea activității instituțiilor publice, întreruperi de livrări apă caldă, măsuri de economisire a energiei electrice etc. pentru a diminua presiunea pe bugetul regiunii.

Pe lângă criza economică și socială acută, anul 2022 a agravat și problema demografică. La finele anului 2021, numărul născuților-vii a fost cu 9% mai mic, iar cel al decedaților – cu 24% mai mare față de 2020.

Totodată, raportul dintre numărul de decedați și născuți-vii a crescut constant pe parcursul ultimilor ani de la 1,6 la finele anului 2018 la 2,9 în 2021-2022 (pentru fiecare persoană născută sunt 3 persoane decedate). Problema respectivă este agravată și de fenomenul emigrării care s-a acutizat în 2022 pe fundalul războiului din Ucraina și a crizei economice și sociale din regiune.

Această tendință va accelera fenomenul de îmbătrânire a populației, subminând potențialul și rata naturală de creștere economică a regiunii. Mai ales în situația în care doar circa 53% din populație este cu vârsta aptă de muncă (ponderea este în scădere graduală pe parcursul ultimilor ani), iar peste jumătate din populația aptă de muncă este economic inactivă.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Petru Frunze

Un deputat PAS explică de ce nu se regăsește în lista pentru parlamentare: „Avem o misiune comună”

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Petru Frunze a publicat pe 20 iulie, pe Facebook, un mesaj cu privire la absența sa de pe lista candidaților PAS pentru alegerile parlamentare din toamnă. Politicianul a declarat că decizia ca el să nu fie printre concurenții formațiunii a fost luată în baza propunerii sale, însă nu a precizat motivul din spatele acesteia. Totodată, Frunze a spus că îi susține pe „toți” candidații PAS la scrutin.

Petru Frunze a menționat că, de la fondarea Partidului Acțiune și Solidaritate, a avut un rol activ în cadrul partidului, ocupând mai multe funcții. Acesta a subliniat că a fost primar și deputat, timp de două mandate, din partea PAS.

Sunt mândru de ce am realizat. (…) După două mandate de primar și două de deputat, am simțit că este timpul pentru o nouă etapă. Decizia de a nu candida pentru un nou mandat a fost luată în baza propunerii mele, decizie pe care o respect. Cred că este o alegere bună, la fel ca toate cele pe care le-am luat în cariera mea politică”, a declarat el.

Acesta a spus că își va duce până la capăt actualul mandat de deputat și va continua să activeze în continuare în calitate de președinte al Organizației Teritoriale PAS Ialoveni și membru al Biroului Politic Național al formațiunii.

Politicianul a declarat că îi susține pe „toți” candidații partidului pentru alegerile parlamentare din toamnă și le dorește succes.

Dragi prieteni, avem o misiune comună, să câștigăm aceste alegeri pentru ca Moldova să devină, în 2028, membră a Uniunii Europene. Împreună reușim!”, a declarat Petru Frunze.

Amintim că, pe 20 iulie, Consiliul Politic Național al Partidului Acțiune și Solidaritate a aprobat lista candidaților pentru alegerile parlamentare. Primul pe listă este liderul PAS, Igor Grosu, care este urmat de prim-ministrul Dorin Recean. Printre concurenții formațiunii se mai numără actuali miniștri și deputați, personalități din domeniul culturii și educației, ex-membri ai Platformei DA și alții. Pe lângă Petru Frunze, pe lista pentru scrutinul din toamnă lipsesc și alți deputați PAS din ultima legislatură, printre care Iulia Dascălu, Vasile Șoimaru și Oazu Nantoi.

În cursul aceleiași zile, Iulia Dascălu a publicat un videoclip în care s-a arătat nemulțumită de faptul că nu se regăsește pe lista formațiunii pentru alegerile parlamentare din această toamnă. Politiciana, care a participat la reuniunea Consiliului Politic Național PAS, a declarat că colegii săi de partid nici măcar nu i-au mulțumit pentru activitatea sa din ultima legislatură și că s-a simțit ca „un ciorap care s-a rupt și a fost aruncat la tomberon”.

Tot pe 20 iulie, Partidul Acțiune și Solidaritate a depus la Comisia Electorală Centrală documentele pentru înregistrarea în campania electorală.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc în data de 28 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: