Максим Андреев, NewsMaker

Declin economic și salarii mai mici. Prognozele experților pentru Transnistria, în 2023

Economia regiunii Transnistrene urmează să se contracte cu circa 18% în 2022 și cu circa 2,5% în 2023. Declinul urmează să fie cauzat, preponderent, de reducerea cu circa o treime a volumului producției industriale care reprezintă circa 30% din economia regiunii, pe fundalul reducerii temporare a livrărilor de gaze naturale din partea Gazprom și, respectiv, a sistării temporare a livrărilor de energie electrică pe malul drept, dar și reducerea acti vității altor întreprinderi industriale majore, informează Expert-grup.

O altă provocare economică și socială majoră pentru regiune este reducerea înclinației spre consum și investiții, pe fundalul războiului din Ucraina, a crizei energetice și dinamicii economice negative de pe malul drept și din țările vecine.

Comerțul intern și activitatea HoReCa din regiune, care măsoară în mod indirect înclinația populației spre consum, urmează să se reducă cu cel puțin 10% pe fundalul nivelului sporit de incertitudine, a reducerii ratei de ocupare și a veniturilor populației.

Astfel, în 2022, salariul real mediu din regiune urmează să scadă cu circa 3-5%, numărul salariaților – cu circa 11 mii persoane, iar cererea pentru forță de muncă din partea sectorului real – cu circa 1000 persoane. Apetitul investițional al firmelor este la nivele minime, volumul investițiilor în capital fix fiind estimat să scadă în 2022 cu circa 35%. La rândul său, aceasta va agrava problema competitivității reduse a economiei regiunii, care se bazează pe costul redus al gazului și energiei electrice, și va submina creșterea economică pe termen mediu și lung.

Autoritățile din regiune dispun de un spectru limitat de instrumente pentru a interveni în vederea atenuării șocurilor. Chiar și până la crizele din 2022, bugetul regiunii era dezechilibrat: la finele anului 2021, ponderea deficitului bugetar în PIB a constituit circa 12% (nivelul maxim admisibil este de 3%) fiind acoperit din împrumuturi pe intern și finanțare nerambursabilă din partea Federației Ruse.

În 2022-2023 finanțarea deficitului bugetar va fi extrem de problematică din cauza dificultăților economice din Federația Rusă, criza economică pe intern, dar și reducerea substanțială a încasărilor la buget pe fundalul sistării livrărilor de electricitate pe malul drept, reducerii livrărilor de gaze naturale, încetinirii activității economice și creșterii înclinației spre evaziune fiscală.

Spre exemplu, la finele trimestrului 3, 2022, volumul restanțelor de plată la bugetul public al regiunii a crescut cu 16% față de începutul anului, iar numărul întreprinderilor active înregistrate la organele fiscale locale s-au redus cu 15 unități (cifrele neoficiale ar putea fi mai dramatice).

Autoritățile din regiune vor fi nevoite să recurgă la optimizări bugetare în paralel cu înăsprirea presiunii și controalelor fiscale. Având în vedere că presiunea fiscală în regiune este relativ scăzută (ponderea veniturilor bugetare în PIB, la finele anului 2021, a constituit doar 18%, iar volumul restanțelor la plățile fiscale este în creștere,m autoritățile din regiune, cel mai probabil, vor majora unele taxe sau impozite, precum și vor intensifica controalele fiscale pentru a determina companiile private să-și onoreze obligațiunile fiscale.

Pe partea de optimizări, urmează înghețarea cheltuielilor și investițiilor capitale, optimizarea activității instituțiilor publice, întreruperi de livrări apă caldă, măsuri de economisire a energiei electrice etc. pentru a diminua presiunea pe bugetul regiunii.

Pe lângă criza economică și socială acută, anul 2022 a agravat și problema demografică. La finele anului 2021, numărul născuților-vii a fost cu 9% mai mic, iar cel al decedaților – cu 24% mai mare față de 2020.

Totodată, raportul dintre numărul de decedați și născuți-vii a crescut constant pe parcursul ultimilor ani de la 1,6 la finele anului 2018 la 2,9 în 2021-2022 (pentru fiecare persoană născută sunt 3 persoane decedate). Problema respectivă este agravată și de fenomenul emigrării care s-a acutizat în 2022 pe fundalul războiului din Ucraina și a crizei economice și sociale din regiune.

Această tendință va accelera fenomenul de îmbătrânire a populației, subminând potențialul și rata naturală de creștere economică a regiunii. Mai ales în situația în care doar circa 53% din populație este cu vârsta aptă de muncă (ponderea este în scădere graduală pe parcursul ultimilor ani), iar peste jumătate din populația aptă de muncă este economic inactivă.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

LinkedIn

Un fost consilier al lui Dorin Recean, angajat în Corpul de control al prim-ministrului

Viorel Rabei, fost consilier al ex-premierului Dorin Recean, a fost angajat în Corpul de control al prim-ministrului Vasile Tofan. Informația a fost confirmată pentru NewsMaker de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici.

Domnul Rabei a fost angajat în Corpul de Control al premierului începând cu 18 august 2026. Continuă consultările pentru a identifica și alți candidați pentru acest rol”, a declarat Dumitru Ciorici.

Viorel Rabei a fost consilier pe domeniul infrastructurii al ex-premierului Dorin Recean. În iulie 2026, acesta a fost angajat în funcția de consultant principal în Direcția juridică a Ministerului Finanțelor.

Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2025, Rabei a primit de la Cancelaria de Stat un salariu de 285 841 de lei. Alte 77 531 de lei i-au revenit de la compania Econometrica Grup SRL, unde a prestat servicii în calitate de expert.

Rabei a declarat și venituri obținute din activitatea în consiliile de administrație ale SA Drumuri Cahul și ÎS EHGeoM. Este vorba despre 16 000 de lei de la Drumuri Cahul și 8 850 de lei de la ÎS EHGeoM.

Totodată, Rabei a declarat o donație de 10 000 de euro și venituri de 24 500 de euro din vânzarea unui automobil.

În declarație mai figurează o bursă de 20 655 de dolari de la Departamentul de Stat al SUA și o alocație de 6 424 de lei românești de la DAS România.

Rabei declară o casă de locuit cu suprafața de 91 de metri pătrați, dobândită în 2013. Cota sa de proprietate este de două treimi, iar valoarea indicată în declarație este de 236 130 de lei. În 2025, acesta a dobândit și un garaj cu suprafața de 15,6 metri pătrați, evaluat la 155 982 de lei.

În ceea ce privește terenurile, Rabei declară un teren intravilan cu suprafața de 0,79 hectare, deținut în proporție de două treimi. Valoarea indicată în declarație este de 269 205 lei.

În declarație figurează și un Audi fabricat în 2020 și dobândit în 2025, estimat la 18 200 de dolari. Rabei mai deține un BMW i3, fabricat în 2015 și cumpărat în 2026, în valoare de 6 500 de euro.

Totodată, Rabei a declarat două datorii fără dobândă. Una este de 27 000 de euro, contractată în 2020 și scadentă în 2030. Cea de-a doua, în valoare de 20 000 de lire sterline, a fost contractată tot în 2020 și trebuie rambursată până în 2035.

declaration_20260822_065033 by Ana-Maria

Ce este corpul de control al premierului

Corpul de control este o structură din cadrul Cancelariei de Stat, fără personalitate juridică, instituită în octombrie 2017. Acesta este format din consilieri ai prim-ministrului și are rolul de a monitoriza, controla și evalua modul în care sunt puse în aplicare deciziile Guvernului, Programul de guvernare și sarcinile trasate ministerelor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: