Максим Андреев, NewsMaker

Departamentul de Stat al SUA: Tentativa de a înlocui președintele CC este un atac flagrant la adresa democrației

Tentativa Parlamentului Republicii Moldova de a înlocui președintele Curții Constituționale Domnica Manole cu un candidat de proprie alegere, constituie un atac flagrant la adresa normelor democratice și ordinii constituționale a Republicii Moldova. Declarația a fost făcută pe 26 aprilie de către Ned Price, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA.

Mesajul a fost distribuit pe 27 aprilie de Ambasada SUA în Republica Moldova.

„Tentativa din 23 aprilie a Parlamentului Republicii Moldova de a înlocui președintele Curții Constituționale Domnica Manole cu un candidat de proprie alegere, constituie un atac flagrant la adresa normelor democratice și ordinii constituționale a Republicii Moldova. Vizarea de către Parlament a Curții Constituționale care și-a afirmat abia recent independența după ani de capturare a statului, îngrijorează în mod special”, se arată în declarație.

Oficialul american a îndemnat liderii și reprezentanții Republicii Moldova să respecte statul de drept, să își protejeze instituțiile democratice și să lucreze împreună pentru a rezolva provocările cu care se confruntă țara, inclusiv pandemia continuă de COVID-19.

„Ne menținem angajamentul de a avansa cooperarea cu Republica Moldova în ce privește prioritățile comune, precum combaterea corupției, încurajarea creșterii economice și sprijinirea suveranității și integrității teritoriale a Moldovei”, se mai arată în mesaj.

Un mesaj similar a fost publicat, vineri, 23 aprilie, ca urmare a întrevederii pe care Ambasadorul Derek J. Hogan a avut-o cu Președintele Maia Sandu, de reprezentanța diplomatică a SUA. Într-o postare se arată că „această lipsă de respect pentru separarea puterilor este un semn îngrijorător pentru viitorul Moldovei, instituțiile cu adevărat independente fiind un bastion împotriva derapajelor antidemocratice”.

Pe de altă parte, în ajun, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe Maria Zaharova a îndemnat, într-un briefing de presă, SUA și UE „să nu se implice în treburile interne ale Republicii Moldova”.

***

Amintim că, vineri, 23 aprilie, 53 de deputați ai PSRM și Platformei „Pentru Moldova” au votat pentru retragerea hotărârii parlamentului prin care Domnica Manole a fost numită judecătoare la Curtea Constituțională. În aceeași zi, legislativul a aprobat numirea lui Boris Lupașcu în funcția de judecător al CC.

În seara zilei de 23 aprilie, Maia Sandu a convocat Consiliul Suprem de Securitate și a solicitat Procuraturii Generale să investigheze acțiunile din parlament sub aspectul infracțiunii de uzurpare a puterii în stat. La câteva ore distanță, CC a emis un comunicat în care a informat că Înalta Curtea a suspendat cele două hotărâri ale parlamentului, care vizează revocarea din funcție a Domnicăi Manole și numirea lui Boris Lupașcu.

Ulterior, deputații PAS Sergiu Litvinenco și Virgiliu Pâslariuc au depus o sesizare la Procuratura Generală în legătură cu deciziile pe care le-a luat parlamentul în raport cu Curtea Constituțională, pe care le califică drept „uzurparea puterii în stat”. Procuratura Generală a anunțat pe 26 aprilie că va examina „prioritar și în regim de urgență” acest caz.

Boris Lupașcu a expediat pe 26 aprilie o declarație în adresa Parlamentului și CC, prin care anunță că vrea să renunțe la mandatul de judecător.

Pe 27 aprilie, CC s-a întrunit în ședință pentru a examina sesizările depuse de deputații Partidului PAS și Platforma DA Sergiu Litvinenco și Dinu Plîngău, privind controlul constituționalității Hotărârii parlamentului din 23 aprilie 2021, privind anularea prin retragerea parțială a Hotărârii parlamentului nr.121 din 16 august 2019, privind numirea unui judecător al Curții Constituționale și Hotărârea parlamentului din 23 aprilie, privind numirea unui judecător al CC.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Parlamentul Republicii Moldova

Legea privind avocatura a ajuns la Președinție. Maia Sandu va lua o decizie în 14 zile

Președinția a recepționat proiectul de lege cu privire la avocatură, care a generat greva generală a avocaților. Șefa statului urmează să decidă asupra promulgării legii în termen de 14 zile. Precizările au fost făcute pentru NewsMaker de consilierul prezidențial Igor Zaharov. Se întâmplă în contextul apelului lansat de Uniunea Avocaților, care solicită președintei Maia Sandu să nu promulge legea, susținând că aceasta „aduce atingere gravă independenței, libertății și autonomiei profesiei de avocat”.

„Președinția a recepționat proiectul de lege în cursul zilei de ieri. Conform prevederilor legale, președinta are la dispoziție 14 zile pentru examinarea documentului. Decizia va fi comunicată public, în mod transparent, așa cum se procedează cu toate actele normative care ajung la instituția prezidențială”, a menționat Zaharov.

Precizăm că avocații au început greva generală, care va dura până la Congresul Extraordinar al Avocaților din 25 iulie. Potrivit Uniunii, motivul este „adoptarea de către Parlamentul a amendamentului cu privire la avocatură, fără consultarea profesiei de avocat, fapt care ar aduce atingere gravă independenței, libertății și autonomiei profesiei de avocat, iar în consecință ar afecta dreptul cetățeanului la asistență juridică calificată”.

În urma discuțiilor purtate luni, 14 iulie, cu autoritățile, la Ministerul Justiției, s-au stabilit unele excepții de la grevă, pentru a asigura continuitatea asistenței juridice.

Avocații consideră că soluționarea situației este posibilă doar prin nepromulgarea legii de către președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, motiv pentru care revendicarea privind nepromulgarea legii rămâne actuală.

Reprezentanții CNAJGS au semnalat că acceptă dreptul avocaților la grevă, însă, această situație poate afecta grav accesul la justiție a persoanelor vulnerabile. În context, Uniunea a stabilit că greva generală se menține, cu câteva excepții. Astfel, avocații vor putea interveni în următoarele situații:

  • acțiuni procesuale privind reținerea;
  • demersuri privind aplicarea sau prelungirea măsurilor preventive (arest, arest la domiciliu, control judiciar);
  • cauze privind violența în familie;
  • procese cu participarea minorilor;
  • cauze ce implică cetățeni străini sau apatrizi aflați în custodia statului.
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: