Максим Андреев, NewsMaker

Departamentul de Stat al SUA: Tentativa de a înlocui președintele CC este un atac flagrant la adresa democrației

Tentativa Parlamentului Republicii Moldova de a înlocui președintele Curții Constituționale Domnica Manole cu un candidat de proprie alegere, constituie un atac flagrant la adresa normelor democratice și ordinii constituționale a Republicii Moldova. Declarația a fost făcută pe 26 aprilie de către Ned Price, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA.

Mesajul a fost distribuit pe 27 aprilie de Ambasada SUA în Republica Moldova.

„Tentativa din 23 aprilie a Parlamentului Republicii Moldova de a înlocui președintele Curții Constituționale Domnica Manole cu un candidat de proprie alegere, constituie un atac flagrant la adresa normelor democratice și ordinii constituționale a Republicii Moldova. Vizarea de către Parlament a Curții Constituționale care și-a afirmat abia recent independența după ani de capturare a statului, îngrijorează în mod special”, se arată în declarație.

Oficialul american a îndemnat liderii și reprezentanții Republicii Moldova să respecte statul de drept, să își protejeze instituțiile democratice și să lucreze împreună pentru a rezolva provocările cu care se confruntă țara, inclusiv pandemia continuă de COVID-19.

„Ne menținem angajamentul de a avansa cooperarea cu Republica Moldova în ce privește prioritățile comune, precum combaterea corupției, încurajarea creșterii economice și sprijinirea suveranității și integrității teritoriale a Moldovei”, se mai arată în mesaj.

Un mesaj similar a fost publicat, vineri, 23 aprilie, ca urmare a întrevederii pe care Ambasadorul Derek J. Hogan a avut-o cu Președintele Maia Sandu, de reprezentanța diplomatică a SUA. Într-o postare se arată că „această lipsă de respect pentru separarea puterilor este un semn îngrijorător pentru viitorul Moldovei, instituțiile cu adevărat independente fiind un bastion împotriva derapajelor antidemocratice”.

Pe de altă parte, în ajun, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe Maria Zaharova a îndemnat, într-un briefing de presă, SUA și UE „să nu se implice în treburile interne ale Republicii Moldova”.

***

Amintim că, vineri, 23 aprilie, 53 de deputați ai PSRM și Platformei „Pentru Moldova” au votat pentru retragerea hotărârii parlamentului prin care Domnica Manole a fost numită judecătoare la Curtea Constituțională. În aceeași zi, legislativul a aprobat numirea lui Boris Lupașcu în funcția de judecător al CC.

În seara zilei de 23 aprilie, Maia Sandu a convocat Consiliul Suprem de Securitate și a solicitat Procuraturii Generale să investigheze acțiunile din parlament sub aspectul infracțiunii de uzurpare a puterii în stat. La câteva ore distanță, CC a emis un comunicat în care a informat că Înalta Curtea a suspendat cele două hotărâri ale parlamentului, care vizează revocarea din funcție a Domnicăi Manole și numirea lui Boris Lupașcu.

Ulterior, deputații PAS Sergiu Litvinenco și Virgiliu Pâslariuc au depus o sesizare la Procuratura Generală în legătură cu deciziile pe care le-a luat parlamentul în raport cu Curtea Constituțională, pe care le califică drept „uzurparea puterii în stat”. Procuratura Generală a anunțat pe 26 aprilie că va examina „prioritar și în regim de urgență” acest caz.

Boris Lupașcu a expediat pe 26 aprilie o declarație în adresa Parlamentului și CC, prin care anunță că vrea să renunțe la mandatul de judecător.

Pe 27 aprilie, CC s-a întrunit în ședință pentru a examina sesizările depuse de deputații Partidului PAS și Platforma DA Sergiu Litvinenco și Dinu Plîngău, privind controlul constituționalității Hotărârii parlamentului din 23 aprilie 2021, privind anularea prin retragerea parțială a Hotărârii parlamentului nr.121 din 16 august 2019, privind numirea unui judecător al Curții Constituționale și Hotărârea parlamentului din 23 aprilie, privind numirea unui judecător al CC.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Armenia: 6 candidați pro-ruși la funcția de deputat, arestați cu o zi înainte de alegeri

Șase candidați la funcția de deputat din partea blocului electoral pro-rus „Armenia Puternică” au fost arestați sâmbătă, 6 iunie – cu o zi înainte de alegerile parlamentare. Anunțul a fost făcut de Comitetul de Investigații al Armeniei, scrie ziarul „Azatutyun”.

Urmărirea penală face parte dintr-o anchetă privind oferirea de beneficii materiale alegătorilor și legalizarea unor fonduri provenite din activități ilegale. Printre cei reținuți se numără Artur Abramian, Așot Saakian, Suzan Badoian, Vahe Eghiazarian, Haik Avaghian și Vahe Tavakalian.

Cu o zi înainte, Procuratura Generală a Armeniei a înaintat Comisiei Electorale Centrale cereri de începere a urmăririi penale împotriva celor șase candidați și de aprobare a arestării lor. După ce CEC și-a dat acordul, anchetatorii au dispus măsura de arest preventiv. Investigațiile sunt în desfășurare.

Pe 6 iunie, Comisia Electorală Centrală a refuzat să excludă din cursa electorală blocul „Armenia Puternică”. Președintele instituției, Vaagn Ovakimian, a declarat că nu ar exista temei legal pentru anularea înregistrării, întrucât lipsesc hotărâri judecătorești sau alte decizii oficiale în acest sens. El a precizat că solicitările de invalidare se bazează doar pe presupuneri.

Solicitarea privind excluderea „Armeniei Puternice” din alegerile parlamentare a fost depusă de partidul pro-european de opoziție „Republica”. Formațiunea susține că blocul ar fi mituit alegători în campania electorală.

Partidul „Republica” a sesizat CEC în urma unui apel făcut de prim-ministrul Nikol Pașinian în timpul dezbaterilor electorale. „Contractul Civic” – formațiunea premierului – nu a depus nicio sesizare la autoritatea electorală. Pașinian a explicat că nu a dorit să alimenteze acuzațiile potrivit cărora ar încerca să-și elimine oponenții din alegeri din frica de înfrângere.

Alegerile parlamentare din Armenia

Alegerile parlamentare din Armenia au loc astăzi, 7 iunie. Circa 2,4 milioane de armeni sunt așteptați la secțiile de votare, care s-au deschis la 08:00, ora locală, și vor activa până la 20:00.

19 partide și blocuri electorale au fost înregistrate în alegeri. Favoriții cursei electorale sunt „Contractul Civic” și blocul „Armenia Puternică”, creat de omul de afaceri Samvel Karapetian. Sondajele arată că formațiunea de guvernământ „Contractul Civic” conduce detașat cu circa 24% – 32% din intențiile de vot, în timp ce „Armenia Puternică” se situează pe locul doi, având sprijinul a aproximativ 6-11% din electorat, conform Reuters.

Alegeri parlamentare se desfășoară pe fondul tensiunilor dintre Erevan și Moscova, generate de apropierea Armeniei de Uniunea Europeană. Experții numesc scrutinul „istoric” și susțin că acesta va determina vectorul extern al țării în următorii ani. „Contractul Civic” intenționează să înceapă procesul de aderare la UE, în timp ce „Armenia Puternică” pledează pentru cooperare strânsă cu Rusia.

The Insider a publicat, în mai, o investigație jurnalistică privind încercările Kremlinului de a influența alegerile din parlamentare din Armenia. Potrivit materialului, coordonarea dosarului armean în administrația prezidențială rusă ar fi realizată de o structură creată recent, care este condusă de Vadim Titov. În Armenia ar activa reprezentanți ai serviciilor SVR, GRU și FSB, iar unul dintre obiectivele Moscovei ar fi fost sprijinirea forțelor politice pro-ruse înaintea alegerilor.

Investigația jurnalistică mai susține că blocul „Armenia Puternică”, creat de omul de afaceri Samvel Karapetian, ar fi văzută de Kremlin ca un instrument politic împotriva premierului Nikol Pașinian, care după războiul din Nagorno-Karabah a orientat politica externă a Armeniei către Occident. Totodată, Karapetian, proprietarul grupului „Tashir”, ar fi intenționat să candideze la funcția de prim-ministru în cazul unui succes electoral al blocului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: