Максим Андреев, NewsMaker

Departamentul de Stat al SUA: Tentativa de a înlocui președintele CC este un atac flagrant la adresa democrației

Tentativa Parlamentului Republicii Moldova de a înlocui președintele Curții Constituționale Domnica Manole cu un candidat de proprie alegere, constituie un atac flagrant la adresa normelor democratice și ordinii constituționale a Republicii Moldova. Declarația a fost făcută pe 26 aprilie de către Ned Price, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA.

Mesajul a fost distribuit pe 27 aprilie de Ambasada SUA în Republica Moldova.

„Tentativa din 23 aprilie a Parlamentului Republicii Moldova de a înlocui președintele Curții Constituționale Domnica Manole cu un candidat de proprie alegere, constituie un atac flagrant la adresa normelor democratice și ordinii constituționale a Republicii Moldova. Vizarea de către Parlament a Curții Constituționale care și-a afirmat abia recent independența după ani de capturare a statului, îngrijorează în mod special”, se arată în declarație.

Oficialul american a îndemnat liderii și reprezentanții Republicii Moldova să respecte statul de drept, să își protejeze instituțiile democratice și să lucreze împreună pentru a rezolva provocările cu care se confruntă țara, inclusiv pandemia continuă de COVID-19.

„Ne menținem angajamentul de a avansa cooperarea cu Republica Moldova în ce privește prioritățile comune, precum combaterea corupției, încurajarea creșterii economice și sprijinirea suveranității și integrității teritoriale a Moldovei”, se mai arată în mesaj.

Un mesaj similar a fost publicat, vineri, 23 aprilie, ca urmare a întrevederii pe care Ambasadorul Derek J. Hogan a avut-o cu Președintele Maia Sandu, de reprezentanța diplomatică a SUA. Într-o postare se arată că „această lipsă de respect pentru separarea puterilor este un semn îngrijorător pentru viitorul Moldovei, instituțiile cu adevărat independente fiind un bastion împotriva derapajelor antidemocratice”.

Pe de altă parte, în ajun, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe Maria Zaharova a îndemnat, într-un briefing de presă, SUA și UE „să nu se implice în treburile interne ale Republicii Moldova”.

***

Amintim că, vineri, 23 aprilie, 53 de deputați ai PSRM și Platformei „Pentru Moldova” au votat pentru retragerea hotărârii parlamentului prin care Domnica Manole a fost numită judecătoare la Curtea Constituțională. În aceeași zi, legislativul a aprobat numirea lui Boris Lupașcu în funcția de judecător al CC.

În seara zilei de 23 aprilie, Maia Sandu a convocat Consiliul Suprem de Securitate și a solicitat Procuraturii Generale să investigheze acțiunile din parlament sub aspectul infracțiunii de uzurpare a puterii în stat. La câteva ore distanță, CC a emis un comunicat în care a informat că Înalta Curtea a suspendat cele două hotărâri ale parlamentului, care vizează revocarea din funcție a Domnicăi Manole și numirea lui Boris Lupașcu.

Ulterior, deputații PAS Sergiu Litvinenco și Virgiliu Pâslariuc au depus o sesizare la Procuratura Generală în legătură cu deciziile pe care le-a luat parlamentul în raport cu Curtea Constituțională, pe care le califică drept „uzurparea puterii în stat”. Procuratura Generală a anunțat pe 26 aprilie că va examina „prioritar și în regim de urgență” acest caz.

Boris Lupașcu a expediat pe 26 aprilie o declarație în adresa Parlamentului și CC, prin care anunță că vrea să renunțe la mandatul de judecător.

Pe 27 aprilie, CC s-a întrunit în ședință pentru a examina sesizările depuse de deputații Partidului PAS și Platforma DA Sergiu Litvinenco și Dinu Plîngău, privind controlul constituționalității Hotărârii parlamentului din 23 aprilie 2021, privind anularea prin retragerea parțială a Hotărârii parlamentului nr.121 din 16 august 2019, privind numirea unui judecător al Curții Constituționale și Hotărârea parlamentului din 23 aprilie, privind numirea unui judecător al CC.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

dodon ceban
Максим Андреев, NewsMaker

Blocul „Patriotic” și Ceban răspund lui Grosu și Recean: „Nimeni nu ne va închide drumurile nici spre Europa, nici spre Rusia”

Blocul electoral „Patriotic” a venit cu o reacție, după ce liderul PAS, Igor Grosu, și premierul Dorin Recean au comunicat consecințele cu care se confrunta Republica Moldova dacă în urma alegerilor parlamentare din această vor reveni la guvernare politicienii pro-ruși, în categoria cărora l-au nominalizat inclusiv pe Igor Dodon, președintele PSRM – partid care se regăsește în componența sa. Blocul a respins afirmațiile oficialilor, acuzându-i că recurg la „intimidări” și „fantezii absurde”. De cealaltă parte, Ion Ceban, liderul Mișcării Alternative Naționale (MAN), care la fel a fost vizat în declarațiile lui Grosu și Recean, le-a catalogat drept „sperietori”.

Blocul „Patriotic” a transmis, într-un comunicat, că Igor Grosu și Dorin Recean ar fi „panicați de înfrângerea iminentă” la parlamentare și recurg la „intimidări” și „fantezii absurde”.

Tocmai guvernarea PAS a distrus încrederea poporului în stat, aducând țara pe marginea pierderii suveranității. Sub pretextul „viitorului european”, ei au predat conducerea externă Bruxelles-ului, iar acum inventează povești despre o „administrație rusească”. (…) Blocul Patriotic declară ferm: nimeni nu ne va închide drumurile nici spre Europa, nici spre Rusia. Vom coopera cu toți, păstrând neutralitatea și independența. Nimeni nu ne va lipsi de dreptul la vot. Nimeni nu va putea anula voința poporului”, a adăugat formațiunea.

Totodată, liderul MAN, Ion Ceban, fost susținător al vectorului extern pro-rus, care în prezent se declară „pro-european”, a calificat afirmațiile drept „sperietori”. „Scopul lor este să vină nu cu soluții, dar cu tot felul de chemări la ură la dezbinare și, repet, tot felul de făcături în spațiul public, astfel ca oamenii, pe de o parte, să aibă frică, de cealaltă să fie dezorientați să nu încerce tot posibilul să ajungă la vot”, a spus el într-un video publicat pe Facebook.

Amintim că, pe 11 septembrie, Igor Grosu, președinte al Parlamentului și liderul PAS, și prim-ministrul Dorin Recean au declarat, în cadrul unei conferințe de presă, situația Republicii Moldova „se va complica”, dacă în urma alegerilor parlamentare vor reveni la guvernare forțe pro-ruse, nominalizându-i, printre alții, pe Igor Dodon și Ion Ceban. Aceștia au spus că o majoritate parlamentară va însemna riscuri pentru libera circulație pe teritoriul UE, stoparea reformei justiției, trimiterea cetățenilor moldoveni la războaiele duse de Rusia și limitarea votului în diaspora, făcând trimitere la un proiect de lege propus de fracțiune comuniștilor și socialiștilor în aprilie 2025, care a primit aviz din partea Guvernului și nu a mai ajuns să fie examinat și supus votului de Parlament. Oficialii au mai menționat că progresul în procesul de aderare la UE se va opri, iar Uniunea Europeană nu va mai acorda fonduri țării noastre dacă pro-rușii vor prelua puterea.

Liderul PAS a declarat că actualele calcule interne ale PAS arăta că formațiunea este „aproape” de a obține, din nou, un număr majoritar de mandate de deputat în urma alegerilor din această lună. Astfel, el a făcut apel la alegători să susțină Partidul Acțiune și Solidaritate la scrutinul parlamentar pentru a împiedica forțele pro-Kremlin să ajungă la putere și pentru a asigura continuarea parcursului european al Republicii Moldova.

Un sondaj iData, prezentat pe 8 septembrie, a arătat că în următorul Parlament ar putea accede patru forțe politice: Este vorba despre PAS, „Partidul Nostru” al lui Renato Usatîi, Blocul „Patriotic”, în care se regăsesc formațiunile pro-ruse PSRM, Partidul Comuniștilor, Partidul Republican „Inima Moldovei” și Partidul „Pentru Viitorul Moldovei”, Blocul „Alternativa”, format din MAN, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei și Partidul „Congresul Civic”. Conform datelor, Blocul „Patriotic” ar fi susținut de 36% dintre alegători, urmând să acumuleze 42 de mandate de deputat, în timp ce PAS ar obține 34,7% din sufragii și ar câștiga 40 de mandate. Sondajul nu redă, însă, intențiile de vot din diaspora și regiunea transnistreană. Directorul iData, Mihai Bologan, consideră că voturile din diaspora, care sprijină tradițional în majoritate covârșitoare forțe pro-europene, ar putea aduce Partidului Acțiune și Solidaritate încă 7 mandate de deputat.

Cercetarea sociologică a mai arătat 30% din alegători sunt indeciși.

***

Alegerile parlamentare vor fi organizate în data de 28 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: