parlament.md

Deputat PAS, despre „ieșirile isterice” ale Kremlinului: Nu acceptăm lecții de democrație de la Rusia

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Radu Marian, a venit cu o reacție, după ce reprezentanți ai Kremlinului, inclusiv ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, au venit cu o serie de avertizări în adresa Moldovei, pe care o acuză de necooperare cu Moscova și Transnistria sau de încercări de a „scăpa” de opoziția pro-Kremlin. Marian declară că Moldova „nu acceptă lecții de democrație” de la Rusia – țară pe care o acuză, la rândul său, de nerespectarea drepturilor cetățenilor și de dictatură.

„În legătura cu ieșirile isterice ale reprezentanților Kremlinului la adresa Republicii Moldova, vreau să zic următorul lucru – țara noastră nu acceptă „lecții de democrație” de la Rusia, o țară în care drepturile omului sunt călcate în picioare, libertatea protestelor e interzisă, iar dictatura e la ea acasă. Și spre deosebire de Rusia lui Putin, care invadează țări în mod barbar, Moldova pledează pentru rezolvarea conflictelor în mod pașnic. În Moldova, fiecare cetățean, indiferent de limba pe care o vorbește și etnia sa, se bucură de toate drepturile și libertățile pe care le presupun o democrație”, a scrie parlamentarul pe canalul său de Telegram.

Pe 31 august, șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov a declarat că Rusia și Transnistria pledează în favoarea reluării dialogului direct cu Chișinăul. Într-o intervenție la canalul rusesc RT, Lavrov a amintit și de Găgăuzia, care, potrivit lui, „reclamă un statut special”. Potrivit lui, guvernarea ar evita în mod deliberat un dialog direct cu Tiraspolul și Rusia. Lavrov a menționat că Rusia urmărește „cu atenție situația din Republica Moldova” și dă asigurări că va face „tot ce este posibil” pentru ca vorbitorii de limba rusă și cetățenii ruși din Moldova să „nu aibă de suferit”.

Canalele rusești de Telegram au distribuit în dimineața zilei de azi, 1 septembrie, un nou video cu șeful diplomației ruse, în care Lavrov atenționează Moldova că orice potențială amenințare la adresa securității așa-numitor pacificatori ruși din Transnistria va fi considerată „un atac asupra Rusiei”.

Într-un comentariu pentru NM, Chișinăul i-a reamintit Moscovei că legislația Republicii Moldova garantează drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Totodată, Chișinăul a reiterat „atașamentul pentru metodele pașnice, diplomatice și bazate pe dialog” atât pentru reintegrarea țării, cât și în dialogul cu Federația Rusă privind retragerea trupelor ruse staționate ilegal pe teritoriul țării noastre. „Oricare alte speculații le considerăm neîntemeiate”, a declarat purtătorul de cuvânt al MAEIE, Daniel Vodă, pentru NM.

Între timp, reprezentanta Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a criticat autoritățile moldovenești pentru „încercările de a scăpa de oponenții lor politici”, care sunt în favoarea „construirii unor relații constructive cu Federația Rusă”.

În august, Rusia a denunțat „degradarea” presei din Moldova și a făcut apel la autoritățile de la Chișinău să-și revizuiască politica în raport cu drepturile și libertățile populației care locuiește în Republica Moldova.

Tot în august, deputatul Dumei de Stat din Rusia, Anatolii Vasserman, a admis că în cazul victoriei Federației Ruse în războiul din Ucraina, în locul statului ucrainean va fi creat districtul federal Novorosiisk și unitățile teritoriale de Sud-Vest. Oficialul rus a spus că în Novorosiisk va intra „cu siguranță” Tiraspolul și poate și Chișinăul. Ultimul aspect, potrivit deputatului rus, îl vor decide locuitorii Moldovei.

În cadrul unei intervenții în format video, la Forumul Strategic din orașul sloven Bled, președinta țării, Maia Sandu, a declarat că Moldova continuă să observe tot felul de declarații din partea Moscovei, în ultimele luni, care nu sunt de fiecare dată adecvate iar uneori desconsideră suveranitatea țării.

Precizăm că ministrul de Externe, Nicu Popescu, a dispus convocarea la MAEIE în cursul zilei de astăzi a însărcinatului cu afaceri ad interim al Federației Ruse la Chișinău, după declarațiile oficialilor ruși în adresa Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: