pdm.md

Diacov confirmă: Plahotniuc a oferit telefoane membrilor PDM, iar discuțiile ar fi putut fi înregistrate

Președintele de onoare al Partidului Democrat din Moldova (PDM) Dumitru Diacov a confirmat informația publicată în ajun de NM: fostul lider al formațiunii, Vladimir Plahotniuc, le-a dat apropiaților săi telefoane (de model Iphone). Dumitru Diacov nu exclude că discuțiile puteau fi înregistrate. Aceasta era posibil prin intermediul unei aplicații creată de Mihai Cucoș, responsabiliul pentru IT, care în prezent este în arest.

„Eu am avut un astfel de telefon, dar nu știu cu ce aplicație. Mulți aveau astfel de telefoane, într-adevăr, telefoane „interne” prin intermediul cărora discutam. Intuiam că nu este un telefon simplu, știu că mulți dintre colegi erau precauți când îl foloseau. M-am folosit de el vreo doi-trei ani. Erau 20-30 de numere în el. În această rețea de telefoane discutam inclusiv cu  Plahotniuc și Iaralov”, a relatat Diacov în cadrul emisiunii „Politica Nataliei Morari” de la TV8.

Dumitru Diacov nu a exclus că înregistrările și mesajele din telefoanele respective sunt stocate. El a mai spus că nu îl cunoaște pe Mihai Cucoș și că acesta ar fi un apropiat a lui Vladimir Plahotniuc, fără legătură cu PDM.

Amintim că șeful departamentului IT al Partidului Democrat, Mihai Cucoș a fost arestat săptămâna trecută după perchezițiile efectuate în fostul sediu al PDM, prin decizia Curții de Apel. Mai multe detalii despre ce se știe despre Cucoș și cum acesta a devenit verigă de legătură dintre Plahotniuc și compania «Insidown», care este vizată în dosarul despre furtul miliardului, puteți citi în articolul «Консьерж секретных переговоров» («Administratorul discuțiilor secrete»),

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

wikipedia.org

Moldova va participa, pentru prima dată oficial, la expoziția „La Biennale di Venezia”

Republica Moldova va participa pentru prima dată oficial la expoziția internațională de artă „La Biennale di Venezia”. La cea de-a 61-a ediție a expoziției, țara noastră va fi reprezentată cu un proiect realizat de artistul Pavel Brăila și curatoriat de Adelina Luft. Anunțul a fost făcut pe 25 februarie de Ministerul Culturii.

Țara noastră va participa cu proiectul „În a mia și a doua noapte”. Potrivit Ministerului Culturii, instalația „În a mia și a doua noapte” propune o reflecție asupra relației dintre pace, memorie, tehnologie și solidaritate, într-un context global marcat de instabilitate. „Un ansamblu de covoare suspendate de drone transformă un instrument asociat cu amenințarea într-un gest de susținere, reinterpretând simbolic raportul dintre fragilitate și putere. Inspirată din tradiția covoarelor țesute în R. Moldova și din imaginarul „O mie și una de nopți”, lucrarea propune imaginația ca formă de continuitate culturală într-un timp al incertitudinii”, a adăugat Ministerul.

Proiectul va fi prezentat în perioada 9 mai – 22 noiembrie, în spațiul Santa Veneranda, parte a bisericii venețiene Chiesa dei Santi Geremia e Lucia. Expoziția R. Moldova va avea acces liber pentru public.

„Participarea la Expoziția Internațională de Artă – La Biennale di Venezia, cea mai veche și una din cele mai prestigioase manifestări de artă contemporană din lume, este o decizie instituțională analizată și asumată, prin care afirmăm că R. Moldova are o voce în acest context”, a declarat ministrul Culturii, Cristian Jardan.

„Mă bucur că prima participare oficială a R. Moldova la La Biennale di Venezia are loc prin acest proiect, care s-a conturat din realitatea prezentului și poartă un mesaj subtil, dar puternic. Covorul este un simbol universal al casei și al grijii, însă cerul nu mai înseamnă doar libertate, ci și teamă. Imaginând un alt capitol — a o mie și a doua noapte — dronele din instalație nu amenință, ci susțin: transformă un instrument al controlului într-un gest de protecție. Este o lucrare despre fragilitate, dar și despre capacitatea noastră de a rămâne împreună și de a imagina o lume mai sigură”, a spus Pavel Brăila.

Potrivit Ministerului Culturii, Pavel Brăila (n. 1971, Chișinău) trăiește și lucrează între Chișinău și Berlin. Este unul dintre cei mai recunoscuți artiști ai R. Moldova pe scena internațională a artei contemporane. Practica sa, care include film, fotografie, instalație și performance, explorează realitățile sociale și politice ale Europei de Est prin observație atentă și ironie subtilă. A participat de două ori la documenta (2002, 2017) și la Manifesta 10 (2014). Lucrările sale au fost prezentate în instituții precum Tate (Londra), Neue Nationalgalerie (Berlin), Moderna Museet (Stockholm), Museum Boijmans Van Beuningen (Rotterdam), Kiasma (Helsinki) și Renaissance Society (Chicago).

Adelina Luft este curatoare și manager cultural. Între 2014 și 2021 a activat în Yogyakarta, Indonezia, unde a dezvoltat proiecte cu orientare decolonială și bazate pe procese colective. Din 2022 locuiește la București și colaborează cu tranzit.ro/București și Stația Experimentală de Cercetare pentru Artă și Viață. A co-curatoriat Bienala Jogja 17 și a inițiat, în 2025, asociația ARBOUR.

Participarea R. Moldova la expoziție este sprijinită de Ministerul Culturii, în cooperare cu Ministerul Afacerilor Externe, în limita unui buget de 5 milioane de lei. Bugetul va fi completat prin parteneriate și sponsorizări, în conformitate cu cadrul legal, a precizat Ministerul Culturii. După încheierea expoziției, Muzeul Național de Artă va găzdui prezentarea proiectului în Republica Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: