Ambasada Rusiei în R. Moldova

Din arest la domiciliu, Dodon felicită „poporul frățesc rus” cu ocazia Zilei Naționale

Fostul președinte al Republicii Moldova Igor Dodon a publicat pe rețelele de socializare un mesaj de felicitare pentru cetățenii ruși, atât din Federația Rusă, cât și din Republica Moldova, cu ocazia Zilei Naționale a Rusiei. Socialistul a menționat relațiile de prietenie și istoria comună dintre cele două popoare. 

Adresez cele mai cordiale felicitări poporului frățesc rus, inclusiv cetățenilor Federației Ruse care locuiesc în Republica Moldova, cu ocazia Zilei Naționale a Rusiei. Secole de prietenie și cooperare unesc Moldova și Rusia. Avem o istorie comună: de la primele contacte în secolul al XV-lea, în perioada lui Ștefan cel Mare, legăturile strânse, strategice în anii de domnie a lui Dimitrie Cantemir – un aliat de încredere al lui Petru cel Mare, Victoria comună în Marele Război pentru Apărarea Patriei, până la parteneriatul strategic din zilele noastre. Popoarele Moldovei și Rusiei sunt unite prin tradiții și valori culturale multiseculare. Avem aceeași religie și Biserică, avem o memorie comună și așa va fi mereu”, se arată în mesajul lui Dodon.

Fondarul Partidului Socialiștilor (PSRM) a amintit de susținerea acordată în trecut de Moscova.

Federația Rusă a venit de nenumărate ori în ajutorul Republicii Moldova, ne-a susținut și a fost alături în momente dificile pentru poporul nostru. În anii precedenți, datorită unui dialog de încredere la nivel înalt, relațiile dintre Republica Moldova și Rusia au atins un nivel calitativ nou. Multe probleme au fost rezolvate, acest lucru fiind resimțit de fiecare locuitor al Moldovei după nivelul de trai, nivelul prețurilor la resursele energetice. Sunt sigur că, în ciuda tuturor împrejurărilor nefaste și a diferitor provocări, noi vom putea restabili pe deplin cooperarea strategică de altă dată, în interesul popoarelor din ambele țări. Cu ocazia acestei sărbători, doresc din suflet Rusiei și cetățenilor ruși bunăstare și prosperitate. Am convingerea că nimeni nu va putea distruge legăturile multiseculare de prietenie și fraternitate dintre popoarele noastre!”, a conchis Dodon.

Amintim că pe 24 mai, Procuratura Generală a anunțat că pe numele lui Igor Dodon a fost deschis un dosar de corupere pasivă, îmbogățire ilegală, trădare de patrie și acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală. Investigația ține de o înregistrare video în care Dodon a primit o sacoșă de la Vladimir Plahotniuc. În dosarul „kuliok” este vizat nu doar Dodon, ci și intermediarii.

Pe 26 mai, judecătorii au decis plasarea lui Igor Dodon în arest la domiciliul pentru 30 de zile, iar a complicelui său – Petru Merineanu (fratele Galinei Dodon) – 30 de zile în arest în Penitenciarul nr.13. Procurorul de caz Petru Iarmaliuc a precizat că cea mai dură sancțiune pe care o riscă ex-președintele Republicii Moldova Igor Dodon este cea prevăzută pentru acuzarea de „trădare de patrie” – până la 20 de ani de închisoare

***

*Potrivit Codului Penaltrădarea de Patrie, adică fapta săvîrşită intenţionat de un cetăţean al Republicii Moldova în dauna suveranităţii, inviolabilităţii teritoriale sau a securităţii de stat şi a capacităţii de apărare a Republicii Moldova, prin trecerea de partea duşmanului, spionaj, divulgare a secretului de stat unui stat străin, unei organizaţii străine sau reprezentanţilor lor, precum şi acordarea de ajutor unui stat străin la înfăptuirea activităţii duşmănoase împotriva Republicii Moldova, se pedepsesc cu închisoare de la 12 la 20 de ani.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari | NewsMaker

CC: candidații la funcția de judecător constituțional scapă de Vetting, dar lista de sancțiuni a SIS rămâne valabilă

Curtea Constituțională (CC) a declarat inadmisibile o serie de sesizări cu privire la aspecte-cheie ale numirii judecătorilor CC, dar și persoane asociate măsurilor restrictive internaționale. Înalta Curte a decis că judecătorii CC pot deține funcția două mandate consecutive și nu a găsit temei pentru introducerea unei verificări obligatorii (vetting) sau pentru crearea unor comisii independente de selectare a candidaților. De asemenea, Curtea Constituțională a considerat legală includerea cetățenilor Republicii Moldova în lista subiecților asociați sancțiunilor internaționale de către Serviciul de Informații și Securitate (SIS). Precizările au fost făcute de președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, în cadrul unui briefing de presă din 18 septembrie.

Numirea judecătorilor CC

Procedura de numire a judecătorilor CC a fost contestată anterior de deputatul neafiliat Gaik Vartanean. Una dintre principalele sesizări se referea la norma legală care permite judecătorilor Curții Constituționale să dețină această funcție timp de două mandate. Autorul sesizării susținea că această prevedere subminează independența judecătorilor.

Totuși, Curtea Constituțională a avut o altă opinie. Domnica Manole a spus că, în decizia sa, instanța a subliniat că Constituția stabilește că judecătorii constituționali sunt numiți pentru un mandat de șase ani, dar nu prevede o limitare expresă a numărului de mandate, ca în cazul altor funcții înalte.

Curtea a constatat că autorul sesizării nu a argumentat în ce mod numirea unui judecător pentru al doilea mandat afectează independența judecătorilor. Mai mult, Curtea a reținut că durata mandatului judecătorilor constituționali nu coincide cu durata mandatului autorităților politice care au competența să-i numească în funcție, aceasta reprezentând o garanție suplimentară pentru independența lor. Prin urmare, dispoziția legală care permite două mandate pentru funcția de judecător constituțional nu contravine Constituției”, a menționat președinta CC.

Au fost respinse, de asemenea, cererile privind introducerea prin lege a obligativității unui concurs public pentru selectarea judecătorilor constituționali, crearea unei comisii de selecție independente și implementarea procedurii de vetting pentru candidați. Înalta Curte consideră că Constituția atribuie în mod clar competențe de numire celor trei autorități competente — Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii — și nu obligă legislatorul să introducă asemenea proceduri.

Cu privire la vetting-ul judecătorilor constituționali, Curtea a reținut că, deși în alte state vetting-ul judecătorilor constituționali a fost considerat ca având un scop legitim, obligativitatea acestuia nu decurge din prevederile Constituției Republicii Moldova invocate de autorul sesizării”, a spus Manole.

Cu privire la interzicerea ex-membrilor de partid să devină judecători CC, Curtea Constituțională a făcut trimitere la poziția Comisiei de la Veneția, subliniind că apartenența la un partid în trecut nu trebuie să constituie un obstacol, cu condiția ca magistratul să înceteze orice activitate politică înainte de depunerea jurământului.

Amintim că, în iunie, Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii au numit cinci din cei șase judecători noi ai Curții Constituționale. Trei dintre dintre aceștia sunt magistrați ai Înaltei Curți cărora le expirau mandatele. Anterior, NM a relatat cine a intrat în componența „nou-veche” a Curții Constituționale, ce acuzații au înaintat societatea civilă și opoziția autorităților și ce spune legea despre numirea judecătorilor constituționali.

Lista SIS

În cadrul briefing-ului, Domnica Manole a comunicat că obiecțiile formulate față de Legea privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale au fost, de asemenea, declarate inadmisibile. Reclamanții au contestat procedurile și criteriile de includere a persoanelor fizice sau juridice pe lista subiecților afiliația sancțiunilor internaționale de către Serviciul de Informații și Securitate, invocând încălcarea prezumției de nevinovăție și a dreptului la un proces echitabil.

Curtea a subliniat că includerea pe listă nu echivalează cu o acuzație penală sau cu o sancțiune, ci reprezintă o măsură preventivă de securitate. Curtea a observat că persoanele vizate au putut contesta ordinul Serviciului de Informații și Securitate de includere în listă în fața instanțelor de judecată, fapt care dovedește că dreptul la un proces echitabil poate fi exercitat, conform garanțiilor din Codul administrativ”, a declarat Domnica Manole.

Potrivit ei, autorii obiecțiilor nu au demonstrat modul în care normele contestate le-ar afecta alte drepturi. Aceasta a subliniat că o simplă enumerare a articolelor Constituției, fără argumente clare, nu constituie o critică veritabilă, iar Curtea nu-i poate substitui, în acest sens, pe autori.

În plus, președinta Curții Constituționale a menționat că prevederile contestate ale legii nu încalcă accesul la justiție, principiul nediscriminării sau prezumția de nevinovăție, deoarece nu sunt sancțiuni penale, ci măsuri preventive de securitate. Conform ei, Curtea nu a putut la o analiză în fond pe baza criticilor formulate, deoarece autorii nu au prezentat argumentele de rigoare.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: