Meduza.io

Din Europa, până la Putin. Unde și cum este „trădată Patria” și ce legătură au toate acestea cu Moldova și Democrația

După ce deputații PAS au corectat modificările scandaloase la articolul privind trădarea de patrie, președintele Maia Sandu le-a promulgat totuși. Amendamentele au fost criticate de activiștii pentru drepturile omului, iar fostul șef al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a remarcat faptul că acuzațiile privind trădare de patrie sunt tipice pentru statele autoritare și sunt rar întâlnite în cele democratice. În acest sens, NM a decis să studieze Codurile Penale ale diferitelor țări.

Pentru acest text, am selectat opt țări, inclusiv Moldova, bazându-ne pe poziția acestora în clasamentului „Indicele Democrației” 2023. Vorbim despre Olanda, Franța, Estonia, România, Moldova, Armenia, Azerbaidjan și Rusia. Am examinat articolele despre trădarea de patrie sau echivalentul acestora din Codurile Penale și informațiile din mass-media despre dosare penale intentate în baza acestor articole.

Majoritatea acestor țări: România, Estonia, Moldova, Armenia, Azerbaidjan și Rusia au articole despre trădare de patrie, care, de altfel au asemănări. Acest lucru poate avea legătură cu faptul că fostele țări ale URSS și lagărul socialist au tradiții legislative similare, iar codurile lor penale sunt urmașii Codului Penal sovietic. Aparent, din această cauză codurile penale din Țările de Jos și Franța sunt vizibil diferite.

Iar numărul mențiunilor în mass-media despre dosarele penale legate de trădare de patrie, observăm, crește de fapt în funcție de locul țării în clasamentul democrației: în țările cu democrație dezvoltată sunt mai puține mențiuni, iar în țările autoritare sunt mai multe.

Olanda – locul 9 în clasament

Codul Penal al Țărilor de Jos nu are un articol separat „Trădare de patrie”, dar există un compartiment care enumeră infracțiunile împotriva securității statului. Codul interzice colaborarea sau determinarea unui alt stat să atace Țările de Jos sau contactarea unui străin sau a unei organizații străine pentru a efectua o revoluție. Pentru a fi acuzat în baza acestor articole, infracțiunea trebuie să fie comisă intenționat. Se prevede o pedeapsă specială pentru cei care își oferă identitatea, realizând că aceasta ar putea fi folosită pentru a face o revoluție. Codul penal are și un articol și pedeapsă pentru trecerea de partea inamicului.

Mass-media olandeză nu a putut găsi niciun caz de rezonanță în care vreunul dintre cetățenii acestei țări să fie judecat în temeiul articolelor prevăzute în această secțiune. Jurnaliștii locali au scris doar despre un caz dintr-o țară vecină când politicianul belgian Frank Krielman a spionat pentru China. Cu toate acestea, el nu a răspuns în instanță pentru fapta sa.

Franța – locul 23

În Codul Penal al Franței, ca și în Țările de Jos, nu există un articol separat despre trădarea de patrie, dar există o secțiune despre „Trădare și spionaj”. Pe lângă pedeapsa pentru spionaj, dezvăluirea de informații pentru a submina capacitățile de apărare și alte acte legate de război, Codul Penal conține un articol despre difuzarea de informații false. Potrivit acestui articol, un cetățean francez riscă o pedeapsă de șapte ani de închisoare și o amendă de 100 de mii de euro dacă, acționând în interesele unui stat, întreprindere sau organizație străină, sau sub controlul acestora, a furnizat autorităților civile sau militare ale Franței informații false cu bună știință care ar putea duce la inducerea lor în eroare și ar putea prejudicia interesele fundamentale ale națiunii.

Presa franceză a scris în 2018 despre doi foști angajați ai serviciilor secrete care au transmis informații Chinei. Soarta ulterioară a acestor oameni este necunoscută, deoarece mass-media nu a oferit numele acestora. Franța a expulzat adesea persoanele suspectate de spionaj, dar aceștia erau cetățeni străini și acest lucru s-a întâmplat în timpul războiului rece.

Estonia – locul 27

În Codul Penal al acestei țări există un articol „Trădare de patrie”. Ea prevede o pedeapsă pentru „oferirea de asistență unui stat străin, organizației, unui străin sau unei persoane care acționează în numele unui stat străin în desfășurarea de acțiuni non-violente îndreptate împotriva suveranității și independenței sau integrității teritoriale”. De asemenea, se pedepsește transferul de informații secrete cu până la 12 ani de închisoare sau chiar cu închisoare pe viață.

În Estonia, judecând după publicațiile din mass-media, au existat mai multe cazuri importante legate de trădare de patrie. Majoritatea se referă la spionaj. De exemplu, în 2008, fostul oficial de rang înalt Herman Simm a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru spionaj în favoarea Rusiei, iar în 2019 a fost eliberat condiționat. În 2012, ofițerul eston de securitate Alexei Dressen a fost condamnat la închisoare pentru transmiterea Rusiei a datelor despre NATO (în 2015 a fost schimbat cu cetățeanul eston Eston Kohver, condamnat în Rusia pentru spionaj). Un alt polițist, Vladimir Veitman, a fost condamnat pentru acuzații similare.

România – locul 60

Codul penal român are trei articole legate de trădare. O pedeapsă separată este prevăzută pentru ajutorul inamicului în timpul războiului și pentru transmiterea secretului de stat unui cetățean sau organizații străine. În plus, trădare în România este considerată acțiunea unui cetățean care cooperează cu o putere sau organizație străină pentru a provoca război sau ocupație; subminarea capacității economice, politice sau de apărare a statului; subordonarea unei puteri sau organizații străine; asistarea unei puteri sau organizații străine în desfășurarea de activități ostile împotriva securității naționale.

În luna mai a acestui an, un anume Alexandru Pișcan a fost reținut în România, fiind bănuit că ar fi trimis fotografii cu baze militare la Ambasada Rusiei la București. În luna februarie a acestui an a candidat pentru funcția de primar al orașului Ploiești. În plus, în 2013, instanța l-a condamnat pe fostul ministru al Economiei Codruț Sereș pentru trădare. El a fost găsit vinovat de divulgare de informații secrete în interesul unui grup infracțional pentru a obține beneficii în timpul privatizării și achiziționării de acțiuni ale întreprinderilor.

Moldova – locul 68

Noua versiune a articolului „Trădare de patrie” prevede pedepsirea acțiunilor deliberate împotriva suveranității, independenței, unității, indivizibilității, securității sau capacității de apărare a Moldovei, dacă sunt săvârșite în interesul unui stat străin, organizației, entității neconstituționale sau reprezentanților acesteia. Astfel de acțiuni sunt considerate: provocarea războiului sau promovarea ocupației; subminarea capacității economice, politice sau de apărare a statului; supunerea unei puteri sau organizații străine; asistarea unei puteri sau organizații străine în desfășurarea de activități ostile împotriva securității naționale. Se poate observa că formularea moldovenească este similară cu cea românească.

Cu toate acestea, în Moldova nu există experiență în aplicarea acestui articol în redacția de până acum. Cel mai cunoscut caz a fost cel al fostului deputat Iurie Bolboceanu, care a fost condamnat la 14 ani de închisoare în 2017 pentru că ar fi colectat și transmis informații importante către serviciile de informații ruse, a căror difuzare ar fi putut dăuna Moldovei. Dar în 2020, Bolboceanu a fost achitat, iar toate acuzațiile au fost retrase. În 2022, procuratura a încercat să-l acuze pe fostul președinte Igor Dodon de trădare în „dosarul sacoșei”, dar Curtea Supremă de Justiție examinează în acest caz doar acuzațiile legate de corupție pasivă și finanțare ilegală a Partidului Socialiștilor.

Armenia – locul 84

În Armenia, trădare de patrie este considerată trecerea de partea inamicului, spionajul, dezvăluirea secretelor de stat sau acordarea de asistență unui stat străin, unei organizații străine sau reprezentanților acesteia în desfășurarea de activități ostile în detrimentul suveranității, integrității teritoriale sau securității externe.

Cele mai de rezonanță cazuri de aplicare a articolului privind trădarea de patrie sunt asociate cu conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan. Din 2015 până în 2022, procuratura a deschis mai multe dosare împotriva membrilor Forțelor Armate ale Armeniei, care, potrivit anchetatorilor, au fost recrutați de serviciile speciale azere.

Azerbaidjan – locul 130

În Azerbaidjan, articolul privind trădarea de patrie se aplică dacă un cetățean acționează în mod deliberat în detrimentul suveranității, integrității teritoriale, securității statului sau capacității de apărare. Trecerea de partea inamicului, spionajul, divulgarea secretelor de stat, acordarea de asistență unui stat străin, organizației străine sau reprezentanților acestora în desfășurarea activităților ostile împotriva Republicii Azerbaidjan sunt, de asemenea, considerate trădare.

În ultimii ani, presa azeră a scris despre un număr mare de dosare penale inițiate în temeiul articolului de trădare de patrie. De exemplu, în 2022, procuratura a acuzat doi cetățeni azeri, Arif Rasulov și Elnur Rasulov, de colaborare cu serviciile secrete ale Iranului. În 2023, alți doi cetățeni au fost acuzați – Aliev Teimur și Abbasov Mirbașir, iar în 2024 instanța l-a condamnat pe Fizul Asadov la 14 ani de închisoare pentru colectarea și transmiterea de informații către serviciile de informații străine. Cu un an mai devreme, cetățeanul Haji Pașaev a primit 17 ani de închisoare pentru spionaj în favoarea Armeniei. Jurnalistul Rauf Gabibull la fel a fost judecat pentru trădare de patrie în 2014.

Rusia – locul 144

În Rusia, spionajul și dezvăluirea secretelor de stat către un stat străin, organizație internațională sau străină sau reprezentanților acesteia sunt considerate trădare de patrie. Același articol menționează, de asemenea, trecerea de partea inamicului sau acordarea de asistență financiară, logistică, de consultanță sau de altă natură unui stat străin, organizație internațională sau străină sau reprezentanților acestora în activități îndreptate împotriva securității Federației Ruse.

În ultimii ani, mass-media rusă a raportat un număr record de dosare penale inițiate în baza acestui articol. În 2023, cel puțin 15 persoane au fost arestate în dosare privind trădarea de patrie. Dar și anterior au fost multe astfel de cazuri. Printre cele mai cunoscute cazuri se numără cel al jurnalistului Ivan Safronov, care în 2022 a fost condamnat la 22 de ani de închisoare pentru, după cum susțin anchetatorii, cooperarea cu serviciile de informații cehe și transmiterea de informații despre acțiunile Rusiei în Africa și Orientul Mijlociu. Tot în 2023, opozantul Vladimir Kara-Murza a fost condamnat la 25 de ani de închisoare pentru declarații publice la ceremonia de decernare a premiilor Comitetului Helsinki deținutului politic Iuri Dmitriev, care au fost echivalate cu trădarea de patrie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

PAS propune măsuri pentru situații de alertă sau criză energetică. Ce prevede proiectul de lege înregistrat (DOC)

La Parlament a fost înregistrat un proiect de lege care propune măsuri ce ar putea fi aplicate de stat în situații de alertă sau criză energetică. Inițiativa a fost înregistrată de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Potrivit deputatului Radu Marian, printre măsuri se numără posibilitatea ca ANRE să stabilească derogări temporare de la formula standard de calcul a prețului plafon la benzină și motorină, precum și eliminarea obligativității tranzitării exclusive a carburanților importați prin depozite petroliere. Proiectul mai prevede că, în situații de alertă sau criză energetică, în cazul epuizării stocurilor de produse petroliere principale standard, pot fi comercializate alte produse petroliere principale, cu respectarea prețului maxim stabilit pentru produsele standard.

Radu Marian a anunțat că, împreună cu mai mulți deputați PAS, a înregistrat un proiect de lege pentru consolidarea mecanismelor de intervenție ale statului în situații de alertă sau criză energetică. „Propunem adoptarea acestor măsuri pentru ca în cazul apariției unor noi șocuri pe piața energetică globală, instituțiile statului să aibă capacitatea să intervină în mod operativ și imediat”, a precizat deputatul.

Deputatul a spus că, printre măsurile prevăzute în proiect, se numără posibilitatea ca ANRE să stabilească, în situații de criză sau alertă, derogări temporare de la formula standard de calcul a prețului plafon pentru benzină și motorină, prin hotărâri de urgență. „De exemplu, în situații de criză, să poată ajusta perioada de referință (în loc de 14 zile – 7 zile) sau să utilizeze cotații alternative (CIF în loc de Platts)”, a menționat parlamentarul.

O altă măsură, anunțată de Radu Marian, prevede eliminarea obligativității tranzitării exclusive a carburanților importați prin depozite petroliere. „Aceasta permite direcționarea directă produselor către stațiile de alimentare, reducând timpii de livrare şi evitând supraîncărcarea infrastructurii de depozitare”, a precizat deputatul.

O a treia măsură, anunțată de deputat, vizează reducerea riscului de blocare a lucrărilor de construcție și reparație a drumurilor, permițând instituțiilor contractante să ajusteze contractele de achiziții și în alte condiții decât indicele inflației, „în cazul fluctuațiilor excesive de costuri (creșterea sau scăderea cu mai mult de 15%, în baza datelor BNS)”.

Inițiativa legislativă, înregistrată de PAS, mai prevede că se permite comercializarea cu amănuntul a altor tipuri de produse petroliere principale decât cele pentru care sunt stabilite prețuri maxime, în cazul epuizării stocurilor produselor petroliere principale de tip standard, cu condiția comercializării acestora la un preț care nu va depăși nivelul prețului maxim stabilit pentru produsele petroliere principale de tip standard. „Modificarea propusă are drept scop creșterea flexibilității pieței în condiții de discontinuitate a aprovizionării cu produse petroliere de tip standard, permițând substituirea acestora cu produse similare din aceeași categorie. (…) Stabilirea unui plafon de preț raportat la produsele standard previne apariția unor distorsiuni pe piață sau creșteri nejustificate de prețuri”, se menționează în inițiativa legislativă.

NewsMaker by mihaelaconovali25

Amintim că, pe 24 aprilie 2026, Republica Moldova a renunțat la starea de urgență în sectorul energetic. Decizia a fost luată de fondul criticilor opoziției, nemulțumită că Moldova nu a negociat prețuri mai avantajoase la resursele energetice cu Federația Rusă. Șeful Guvernului și echipa sa cu care a venit în plen pentru a cere votul aleșilor poporului au respins acuzațiile. După ridicarea stării de urgență, Guvernul va institui stare de alertă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: