stoianoglo
Максим Андреев, NewsMaker

Direcțiile pe care s-au focusat procurorii „nu a permis să aibă loc o investigaţie complexă şi obiectivă”. Alexandru Stoianoglo, despre dosarul furtului bancar

Direcțiile pe care s-au focusat procurorii până în prezent „nu a permis să aibă loc o investigaţie complexă şi obiectivă cu referire la toţi potenţialii beneficiari ai furtului miliardului”. Declarațiile aparțin procurorul general, Alexandru Stoianoglo și au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă, astăzi, 20 ianuarie. 

Potrivit sursei citate, aceste concluzii „sunt determinate inclusiv de ignorarea totală a poziţiei şi declaraţiilor unora dintre persoanele direct implicate în procesele investigate. Mai mult, în perioada 2016 – 2019, investigaţiile au fost realizate de un grup în care au fost incluşi doar 6 procurori, pe când într-o cauză pornită pe un pretins fapt de spălare de bani, procurorul-şef al Procuraturii Anticorupţie a dispus formarea unui grup de urmărire penală format din tocmai 45 de persoane.

De asemenea, Stoianoglo a spus că relevante au fost materialele unei cauze penale parvenite de la autorităţile competente române, lăsate totalmente în nelucrare din martie 2018 până în prezent.

Cu toate acestea, procurorul general a recunoscut că pe cauza privind frauda bancară s-au depus multe eforturi de către entităţile implicate în anchetă, pe caz fiind obţinute şi sentinţe de condamnare ale unora dintre făptuitori, inclusiv sechestrarea unor bunuri şi alte active de valoare.

Din motiv că subiectul fraudei bancare este unul destul de complex, Stoianoglo a declarat că munca procurorilor va fi evaluată după realizarea unei serii de activităţi procesuale planificate la ultimele şedinţe ale grupului de urmărire penală, sub conducerea procurorului general.

Amintim că astăzi, 20 ianuarie, procurorul general, Alexandru Stoianogolo a prezentat rezultatele controlului efectuat la Procuratura Anticorupție și la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

oficial.md

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința ar putea fi pedepsite penal. Proiect de lege

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința fără permisiune ar putea fi pedepsite pentru evadare, după extinderea acestei infracțiuni și la acest tip de măsură preventivă. De asemenea, persoanele condamnate la închisoare care nu sunt prezente la pronunțarea sentinței ar putea fi imediat date în căutare, iar instanța ar trebui să dispună pe loc aplicarea consemnului. Propunerile se regăsesc într-un proiect de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, elaborat de Ministerul Justiției, care se află în consultări publice.

Una dintre principalele schimbări vizează extinderea noțiunii de evadare. În prezent, articolul 317 din Codul penal se aplică doar persoanelor care evadează din locuri de detenție, cum ar fi penitenciarele sau izolatoarele de urmărire penală. Proiectul propune ca aceeași normă să se aplice și în cazul persoanelor aflate în arest la domiciliu, care părăsesc locuința fără autorizare.

Pentru a permite acest lucru, se propune eliminarea sintagmei „din locurile de detenție” din articolul 317. Ministerul Justiției susține că modificarea este necesară deoarece, în forma actuală, încălcarea arestului la domiciliu nu poate fi sancționată penal, ci doar prin schimbarea măsurii preventive.

O altă intervenție se referă la introducerea și reglementarea unitară a „consemnului” în Codul de procedură penală. Acesta este definit ca o măsură tehnică de înregistrare în sistemele informaționale ale statului, care permite autorităților să urmărească aplicarea restricțiilor dispuse în cadrul procesului penal.

Proiectul prevede ca consemnul să fie aplicat automat odată cu stabilirea sau prelungirea măsurilor preventive, astfel încât informațiile să devină imediat disponibile în sistemele instituțiilor de aplicare a legii. De asemenea, este propus un nou articol care permite utilizarea consemnului și pentru transmiterea actelor procedurale, facilitând citarea persoanelor prin intermediul contactului acestora cu instituțiile statului.

O modificare separată urmărește eliminarea intervalului de timp dintre pronunțarea și punerea în executare a sentinței în cazul condamnărilor la închisoare. Dacă inculpatul nu este prezent la pronunțarea sentinței, instanța va fi obligată să dispună imediat căutarea acestuia și aplicarea consemnului. Astfel, procedura de căutare devine parte integrantă a hotărârii de condamnare, nu o etapă ulterioară.

Aceleași reguli vor fi extinse și în Codul de executare, pentru a acoperi toate situațiile în care o persoană se sustrage de la executarea pedepsei privative de libertate.

În ceea ce privește administrarea cauțiunii, proiectul prevede transferul gestionării sumelor de garanție către Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI). Măsura este justificată prin necesitatea centralizării fondurilor, reducerea riscurilor de gestionare și creșterea transparenței în administrarea banilor din procesul penal.

Totodată, se propune majorarea garanției depuse de organizații de la 300–1 000 unități convenționale la 1 000–3 000. Potrivit Ministerului Justiției, această ajustare urmărește corelarea mai corectă a răspunderii entităților juridice cu rolul lor în garantarea comportamentului persoanelor pe care le susțin.

Ministerul Justiției afirmă că aceste modificări sunt necesare pentru a întări eficiența mecanismelor procesuale și pentru a adapta cadrul legal la noile realități tehnologice și operaționale ale sistemului de justiție.

Nf Evitarea Sustragerii de La Executarea Pedepsei 6a20170531c44 by Ana-Maria

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: