IGSU

DOC Când revenim la serviciu sau la școală, dacă ne-am infectat cu COVID-19? Protocolul clinic a fost publicat

Ministerul Sănătății a publicat noul Protocol Clinic Național „Infecția cu coronavirus de tip nou”. Potrivit documentului, durata carantinei pentru persoanele nevaccinate care au intrat în contact cu un pacient infectat cu COVID-19 a fost redusă la 10 zile, iar aceasta poate fi întreruptă în ziua a 5-a, dacă testul este negativ. Persoanele vaccinate și cele care au trecut prin infecție în ultimele trei luni nu vor fi plasate în carantină.

Simptome

Documentul se bazează pe recomandările actuale ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și reprezintă un model de referință pentru elaborarea protocoalelor clinice de instituțiile medico-sanitare din Republica Moldova. Astfel, a fost completat capitolul epidemiologie cu date privind ultima variantă clasificată ca și tulpină de îngrijorare – Omicron. La definiția de caz „suspect de COVID-19” au fost actualizate criteriile clinice  precum debut acut de febră și tuse sau debut acut al trei sau mai multe simptome: febră, tuse, slăbiciune, oboseală generală, ​​cefalee, mialgie, durere în gât, rinoree, dispnee, anorexie, greață, vomă, diaree, stare mentală alterată.

La capitolul profilaxie specifică au fost incluse noțiuni, precum doza suplimentară și doza booster de vaccin împotriva COVID-19, dar care nu a determinat schimbarea definiției pentru persoana vaccinată.

Durata carantinei

Actualizări au fost realizate și la capitolul profilaxie nespecifică, care se referă la aplicarea carantinei. Mai exact, durata carantinei a fost redusă de la 14 zile la 10 zile. Prin urmare, persoana nevaccinată care a avut contact direct cu o persoană pozitivă la COVID-19 va fi plasată în carantină pentru o perioadă de zece zile. În această perioadă,  starea de sănătate va fi monitorizată, iar regimul de carantină poate fi întrerupt după a 5-a zi dacă persoana nu prezintă simptome și cu condiția că se va efectua un test PCR COVID-19 sau un test rapid antigen cu un rezultat negativ.

Excepție de la această regulă o vor face persoanele vaccinate, care nu vor fi plasate în carantină, dar se va monitoriza starea lor de sănătate și se vor respecta măsurile pentru a preveni răspândirea virusului, precum purtarea măștii, distanța fizică, igiena mâinilor.  Totuși, în a 5-a zi trebuie realizată testarea prin test PCR COVID-19 sau test rapid antigen. În cazul nerespectării condițiilor specificate, persoana vaccinată va fi plasată în carantină pentru o perioadă de zece zile după ultimul contact cu persoana confirmată pozitiv.

Totodată, persoanele care au făcut boala în ultimele 90 de zile și nu au semne clinice nu vor fi plasate în carantină. Precizăm că actualizări similare privind durata perioadei de carantină se aplică și în cazul elevilor sau studenților din clasa sau grupa unde s-a confirmat un caz de COVID-19.

Conform Protocolului Clinic Național „Infecția cu coronavirus de tip nou” , persoanele aflate în carantină trebuie să realizeze termometria de trei ori pe zi și să informeze zilnic, prin telefon, medicul de familie despre rezultatele acesteia. În cazul apariției simptomelor clinice de COVID-19, vor apela telefonic medicul de familie sau serviciul de asistență medicală urgentă.

Precizăm că în PCN au fost realizate actualizări și la compartimentul care se referă la efectuarea testelor specifice de laborator pentru depistarea virusului, fiind completat cu date privind metoda de secvențiere a genomului viral. De menționat că aceasta nu se aplică pentru diagnosticarea cazurilor individuale, însă are o importanță majoră pentru supravegherea tulpinelor de virus circulante.

De asemenea, a fost revizuit tratamentul antiviral al pacienților cu COVID-19 prin extinderea numărului de preparate medicamentoase recomandate. Drept urmare, au fost incluse noi remedii antivirale, precum Paxlovid și Molnupiravir, cel din urmă fiind parte din categoria medicamentelor compensate din FAOAM.

În același timp, protocolul actualizat prevede următoarele criterii de excludere din tratament la domiciliu și revenire în câmpul de muncă sau instituții de învățământ.

Cum revenim la școală și la muncă după infectarea cu COVID-19

Pacienții care au avut COVID-19 vor reveni la muncă sau în cadrul instituțiilor de învățământ fără efectuarea testului de control potrivit următoarelor condiții:

– Pacienții asimptomatici nevaccinați (copiii și adulții, inclusiv gravidele) vor reveni peste șapte zile de la rezultatul pozitiv al testului pentru SARS CoV-2;

– Pacienții asimptomatici vaccinați (copiii și adulții, inclusiv gravidele) vor reveni peste cinci zile de la rezultatul pozitiv al testului la SARS CoV-2;

– Pacienții simptomatici nevaccinați (copiii și adulții, inclusiv gravidele) cu forme ușoare și moderate vor reveni peste zece zile de la debutul semnelor clinice și nu mai devreme de 24 de ore de la ultimul simptom;

– Pacienții simptomatici vaccinați  (copiii și adulții, inclusiv gravidele) cu forme ușoare și moderate vor reveni peste șapte zile de la debutul semnelor clinice și nu mai devreme de 24 de ore de la ultimul simptom și doar după decizia medicului de familie în funcție de recuperarea clinică;

– Pacienții (copii, adulții, inclusiv gravidele) cu forme moderate sau forme severe vor reveni după externarea din spital și potrivit deciziei medicului de familie în funcție de recuperarea clinică

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Avocatele familiei Vartic acuză că sunt obligate să transcrie materialele cauzei „pe maculator”: „Un abuz în era digitalizării justiției”

Avocatele care reprezintă interesele familiei Ludmilei Vartic au făcut un apel public către Uniunea Avocaților, Avocatul Poporului și Procuratura Generală, solicitând stoparea a ceea ce califică drept „îngrădire a dreptului la un proces echitabil” în dosarul Vartic. Avocata Gabriela Kornacker acuză că procurorul de caz le obligă să transcrie materialele dosarului penal „pe maculator”, refuzând să le permită fotografierea sau scanarea actelor, practică standard în toate procedurile judiciare.

„Un abuz în era digitalizării justiției. În era digitală în care ne aflăm, în era digitalizării justiției, procurorul ne impune să transcriem materialele dosarului penal pe maculator. Evident că acest lucru este un abuz”, a declarat Kornacker.

Avocata a explicat că, pe 14 aprilie, procurorul de caz a restricționat accesul la materialele cauzei și le-a permis doar luarea de notițe, cu excepția măsurilor speciale de investigație. Contestația depusă la judecătorul de instrucție urmează să fie soluționată abia pe 18 mai.

Kornacker a descris un incident concret din această zi, când avocatele au fost chemate să ia cunoștință cu o ordonanță de dispunere a expertizei și cu un raport de expertiză deja finalizat, fiindu-le refuzată fotografierea acestora.

„La întrebarea mea dacă ni se permite fotografierea acestor acte, doamna procuror ne-a spus foarte franc că nu, pentru că avem acces limitat de a fotografia actele dosarului. Profesioniștii din domeniu cunosc foarte bine că fotografierea sau scanarea actelor dintr-un dosar penal face parte dintr-un procedeu tehnic standard de luare de cunoștință cu materialele dosarului”, a spus avocata.

Procurorul de caz a invocat necesitatea păstrării secretului anchetei și prevenirea scurgerii de informații din dosar. Kornacker a menționat că a respins acest argument, deoarece luarea de notițe implică același risc de scurgere a informațiilor ca și fotografierea.

Avocata a mai susținut că acțiunile procurorului ar putea fi calificate drept infracțiune, invocând articolul 303 prim din Codul Penal, „Imixtiunea în activitatea avocatului”, prevedere introdusă în 2024.

„Noi credem cu tărie că scopul acestei limitări nu este unul legitim. În primul rând, este împiedicarea unei apărări eficiente, iar în al doilea rând această măsură este una de discreditare și hărțuire profesională a avocatelor”, a concluzionat Kornacker.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la Procuratura Generală, privind accesul avocaților la anchetă, însă la momentul publicării materialului, nu am primit un răspuns.

***

Ludmila Vartic, fostă educatoare din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie 2026 după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din Chișinău. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra ei timp de mai mulți ani. Pe marginea cazului a fost deschis un dosar pentru violență în familie soldată cu determinare la suicid, Dumitru Vartic având statut de bănuit. Anterior, Procuratura restricționase accesul avocatelor la informațiile privind măsurile speciale de investigație, decizie pe care apărătoarele o contestă în instanță.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: