Colaj NM

(DOC) Casa ministrului Buzu, în atenția Autorității de Integritate. Rezultatul verificărilor

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a analizat declarația de avere a ministrului Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu. Acțiunea a avut loc în urma unei sesizări, potrivit căreia ministrul nu a trecut pe numele său locuința, ci pe cel al tatălui său. În urma verificărilor, Autoritatea nu a stabilit nereguli și a refuzat inițierea unui control. Acum o lună, locuința lui Alexei Buzu a devenit subiect de critici, după ce a fost filmată de către Vasile Costiuc, în prezent candidat la funcția de primar al capitalei.

Potrivit actului ANI, la data de 29 septembrie, în adresa Autorității Nționale de Integritate a parvenit o sesizare în privința casei din Rațuș în care locuiește Alexei Buzu.

În textul sesizării se comunică faptul că, dl Alexei Buzu, ministru al Muncii și Protecției Sociale, ar fi indicat eronat dreptul de abitație asupra bunului imobil amplasat în XXXXX, la compartimentul „titularul bunului” l-a indicat pe tatăl său XXXXX, bunul de fapt aparținându-i”, se arată în document.

Astfel, inspectorul de integritate Maria Dintiu a inițiat verificarea prealabilă, în cadrul căreia se controlează existența aparenței de încălcare a regimului juridic al declarării averii și a intereselor personale.

În scopul verificării existenței unei aparente încălcări în declarația de avere și interese persoanele, inspectorul de integritate a accesat și procesat informații din bazele de date disponibile: Registrul de Stat al Populației, Registrul bunurilor imobile „E-Cadastru”, Sistemul Informațional al Serviciului Fiscal de Stat, precum și sistemul informațional „E-Integritate”.

Potrivit actului ANI, la rubrica „Bunuri imobile în țară și în străinătate” din declarația de avere și interese personale, Alexei Buzu a indicat dreptul de abitație în casa din Ratuș și a menționat că proprietarul acesteia este tatăl său. În urma verificării datelor din Registrul bunurilor imobile „E-Cadastru”, s-a constat indicarea acelorași date. Iar faptul că persoana care deține casa este într-adevăr tatăl ministrului Muncii a fost confirmat prin verificarea datelor din Registrul de Stat al Populației.

În consecință, ținându-se cont de prevederile art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 133/2016 cât și de art. 34 alin. (2) lit. n) din Regulamentului privind modul de completare a declarației de avere și interese personale nr. 4 din 2022, inspectorul de integritate constată corespunderea condițiilor de formă și conținut al declarațiilor de avere și interese personale în raport cu cazul sesizat, or, dl Alexei Buzu nu era obligat să declare dreptul de proprietate asupra bunului imobil amplasat în XXXXX ci doar dreptul de abitație, reieșind din faptul că dreptul de proprietate asupra bunului îi aparține tatălui dlui Alexei Buzu”, se arată în actul ANI.

Totodată, în document este indicat că pe parcursul deținerii funcției de ministru al Muncii și Protecției Sociale, adică din 16 februarie 2023 până în prezent, Alexei Buzu împreună cu membrii familiei sale, nu au dobândit cu drept de proprietate bunuri imobile sau mobile care, conform legii, ar trebui declarate. De asemenea, în urma verificării prealabile, Dintiu nu a a stabilit aparența de diferență substanțială între veniturile obținute și cheltuielile realizate Alexei Buzu și familia sa.

Astfel, inspectorul de integritate Maria Dintiu a emis un proces-verbal referitor la refuzul de a iniția controlul averii și intereselor personale în privința lui Buzu.

***

Amintim că liderul Partidului „Democrația Vasile Costiuc, tot el candidat al formațiunii la funcția de prima al capitalei, l-a acuzat la sfârșitul lunii septembrie pe ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, că ar locui într-o casă de milioane, în localitatea Ratuș, pe care nu ar fi trecut-o în declarația sa de avere. Într-un comentariu pentru NM, Buzu a negat acuzațiile lui Costiuc, precizând că casa luxoasă în stil hi-tech din satul Ratuș a fost indicată în declarația de avere și interese personale a acestuia. Buzu a precizat că locuința a fost obținută printr-un acord verbal de abație, motiv pentru care numele său nu figurează în calitate de proprietar al imobilului.

 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Irina Vlah | Inima Moldovei

PAS a reclamat la CEC „utilizarea abuzivă” a simbolului partidului la un protest în fața Guvernului

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a sesizat Comisia Electorală Centrală (CEC), menționând că Partidul „Inima Moldovei”, condus de Irina Vlah, a utilizat „abuziv” simbolul „/pas/” în cadrul unui protest și în materiale tipărite. Totodată, PAS susține că o protestatară a formațiunii „Inima Moldovei” a desfășurat agitație electorală prematură. Formațiunea de guvernământ a solicitat Comisiei Electorale să constate „încălcările actelor normative”, aplicarea de sancțiuni, inclusiv partidului să publice scuze oficiale.

Sesizarea PAS

Într-o sesizare către CEC, PAS a menționat că, pe 23 iulie, partidul condus de Vlah a desfășurat un protest în fața Guvernului. „Această acțiune a depășit însă limitele unei manifestări democratice pașnice, transformându-se într-o campanie coordonată de denigrare politică, prin utilizarea abuzivă a mărcii înregistrate „/pas/”, deținută cu titlu exclusiv de Partidul Acțiune și Solidaritate. Simbolul protejat a fost utilizat în mod ostentativ și fără consimțământul titularului, fiind afișat pe bannere și placarde ce conțineau mesaje defăimătoare precum „/pas/ fură, noi plătim” sau „газовая мафия = /pas/ + EGC” (газовая мафия. în traducere: mafia gazului).

PAS a adăugat că „Inima Moldovei” „nu s-a limitat la evenimentul stradal”, ci a „procedat la o distribuție masivă de materiale tipărite – pliante, afișe, broșuri, conținând aceleași mesaje calomnioase și elemente distinctive ale identității vizuale PAS, inclusiv fonturi, culori și stiluri grafice similare”.

Potrivit PAS, acțiunile reprezintă „o încălcare gravă a legislației electorale, a principiilor fundamentale ale concurenței loiale în procesul electoral, precum și a drepturilor constituționale și legale la imagine, reputație și identitate instituțională”. În concluzie, PAS a menționat că „aceste fapte, prin amploarea, caracterul repetat și scopul lor manipulator, au generat și vor genera pe viitor un prejudiciu grav și continuu imaginii și reputației Partidului Acțiune și Solidaritate, dacă aceste acțiuni nu vor fi curmate”.

Prin urmare, partidul a solicitat Comisiei Electorale Centrale „constatarea încălcării flagrante a legislației electorale și a principiilor de concurență loială”, precum și „încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală și a dreptului la imagine”, aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislația electorală „în vederea descurajării unor astfel de acțiuni”, obligarea partidului condus de Vlah „să publice o dezmințire publică și scuze oficiale pentru informațiile false și defăimătoare diseminate”.

În context, PAS a prezentat prevederi din Codul electoral care stabilesc o serie de sancțiuni de bază sau complementare. Acestea includ: avertismentul; privarea de timpii de antenă gratuiți și/sau contra plată pentru o perioadă de la 24 până la 48 de ore, care poate fi aplicată doar după ce a fost dată sancțiunea sub formă de avertisment; lipsirea de alocații de la bugetul de stat; lipsirea de alocații de la bugetul de stat pentru performanțele obținute la scrutinul în care este înregistrat în calitate de concurent electoral; sancțiunea contravențională care ține de competența CEC; anularea înregistrării, a acreditării sau a confirmării subiecților electorali; solicitarea radierii din oficiu a partidelor politice.

NewsMaker by Mihaela Conovali

Răspunsul CEC

CEC a declarat că, „în perioada electorală termenul de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea”. „Acțiunile pe care le relatați au avut loc la data de 23 iulie curent, termenul de 3 zile nefiind respectat”, a menționat instituția electorală.

Totodată, CEC a menționat că „persoana care se consideră defăimată poate solicita prin cerere autorului informației care a răspândit-o rectificarea sau dezmințirea”. „Constatarea defăimării depășește competențele CEC”, a comunicat instituția.

Referitor la aspectele privind existența unor elemente contravenționale, CEC a anunțat că a transmis sesizarea către Inspectoratul General al Poliției.  

A doua sesizare

Într-o altă sesizare către CEC, PAS spune că urmare a protestului „Inima Moldovei” din 23 iulie din fața Guvernului, „pe rețeaua de socializare Facebook a apărut un video distribuit de către o manifestantă a protestului, Gherța Maia, prin care îndeamnă în mod expres cetățenii să voteze Partidul Politic Republican „Inima Moldovei”. Astfel, PAS menționează că videoclipul „se încadrează perfect în definiția legală a agitației electorale” și adaugă că acțiunile de agitație electorală sunt interzise până pe 29 august. 

PAS a solicitat Comisiei „constatarea încălcării actelor normative în domeniul electoral” de către partidul condus de Vlah și „aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislația electorală”.

Totodată, PAS a prezentat prevederi din Codul electoral care stabilesc următoarele sancțiuni: avertismentul; privarea de timpii de antenă gratuiți și/sau contra plată pentru o perioadă de la 24 până la 48 de ore, care poate fi aplicată doar după ce a fost dată sancțiunea sub formă de avertisment; lipsirea de alocații de la bugetul de stat; lipsirea de alocații de la bugetul de stat pentru performanțele obținute la scrutinul în care este înregistrat în calitate de concurent electoral; sancțiunea contravențională care ține de competența CEC; anularea înregistrării, a acreditării sau a confirmării subiecților electorali, solicitarea radierii din oficiu a partidelor politice. 

NewsMaker by Mihaela Conovali

Răspunsul CEC

Comisia Electorală Centrală a menționat că termenul de depunere a sesizării a fost depășit. Cu referire la aspectele invocate din Codul contravențional, CEC a menționat că transmite sesizarea către IGP.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: