Andrei Mardari/NewsMaker

(DOC) Casă, vilă, 23 de conturi bancare și studii în Marea Britanie. Recean a depus prima declarație de avere în calitate de prim-ministru

Dorin Recean a depus prima sa declarație de avere și interese personale în calitate de prim-ministru al Republicii Moldova. Aceasta a fost publicată pe site-ul Autorității Naționale de Integritate (ANI). Potrivit documentului, pe parcursul anului 2022, actualul prim-ministru și soția sa au obținut venituri salariale în mărime de circa 4,8 mln lei (circa 4,6 mln reprezintă salariul soției, care lucrează la o bancă comercială). Suplimentar, soții Recean au obținut venituri în calitate de dobânzi bancare – circa 3500 euro și dividende în mărime de circa 530 mii lei.

Bani

Dorin Recean a obținut anul trecut venituri de circa 226 mii de lei în calitate de consilier prezidențial și 8000 lei – în calitate de lector universitar la Universitatea Tehnică din Moldova. Soția sa, pe de altă parte, a fost remunerată cu circa 4,6 mln lei de la Moldova Agroindbank. De asemenea, aceștia au obținut venituri din dobânzi bancare:

  • 14,2 mii lei – Dorin Recean
  • 420 dolari – soția sa
  • 11 mii lei – soția sa
  • 2,8 mii euro – soția sa

Suplimentar, Dorin Recean a obținut un venit în mărime de circ 530 mii de lei – dividende de la U.S. Food Network S.R.L.

Case și terenuri

Dorin Recean deține trei terenuri – unul agricol, cu suprafața de 1,272 ha, obținut în anul 2000 și evaluat la suma de 60 mii lei; și două intravilane – de 4,23 ari, dobândit în anul 1996 și estimat la 400 mii lei și unul dobândit în anul 2021, cu suprafața de 1200 m2 și estimat la 5000 euro.

De asemenea, pe numele premierului figurează trei locuințe: o casă deținută din anul 1996, cu suprafața de 271 m2 și evaluată la suma de 4,5 mln lei; o vilă dobândită în anul 2021, cu suprafața de 97 m2 și estimată la prețul de 55 mii euro și o proprietate imobilă dobândită în anul 2005, cu suprafața de 16 m2 și estimată la prețul de 65 mii lei.

Mașini

Prim-ministrul Republicii Moldova nu a declarat niciun mijloc de transport. Soția sa conduce un BMW fabricat în anul 2006 și dobândit în anul 2021. Prețul mașinii este de 19,2 mii euro.

Conturi bancare

Deși premierul nu a indicat că ar deține conturi bancare, pe numele soției sale sunt 23. 18 dintre aceste conturi bancare sunt la banca la care lucrează – Moldova Agroindbank. Alte patru sunt înregistrate la REVOLUT PAYMENTS U AB – Lituania și unul la Unicredit Bank România. Cea mai mare sumă declarată este un cont curent de 120 mii euro. De asemenea, aceasta are un cont curent de 663 mii lei, un cont curent cu 25 mii euro, unul cu 160 mii lei, unul cu 26 mii dolari, unul cu 100 mii lei.

Acțiuni

Dorin Recean deține cote de participare în trei afaceri, însă valoarea indicată a acestora variază între 1 leu și 5000 lei.

  • 50% în compania de consultanță DELTA CO NSULTING (in proces de lichidare)
  • 50% servicii data și IT „PERFORMA SRL”
  • 10% HORECA – U.S. Food Networks SRL
  • 2.7799% compania de consultanță Projestact SRL (inactivă)

Soția sa deține 0,05% din Farmacia „Viola”, însă valoarea bunului a fost estimată la 73 de lei.

Interese personale

Premierul este și membru al consiliului AO Automobil Club din Moldova.

Studii

Tot în anul 2022, Dorin Recean a cheltuit peste 800 mii de lei pentru taxa de studii la Chigwell School din Marea Britanie.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: