Viață

(DOC) Cine sunt cei 11 potențiali noi membri ai CA, care vor fi cu ochii pe conținutul presei audiovizuale

Stela Untila
| 26 noiembrie, 2021
15:30

Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a admis pentru audieri candidații la funcția de membru al Consiliului Audiovizualului. NM relatează principalele date din CV-urile acestora.

Candidații admiși sunt:

Ruslan Mihalevschi, propus de președintele Republicii Moldova;
Liliana Vițu-Eșanu, propusă de Guvernul Republicii Moldova;
Orest Dabija și Larisa Turea, propuși de fracțiunea parlamentară „Partidul Acțiune și Solidaritate”;
Tatiana Crestenco, propusă de fracțiunea parlamentară a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor;
Anastasia Svetlicinîi, propusă de fracțiunea parlamentară a Partidului Politic ”ȘOR”;
Eugeniu Rîbca, Aneta Gonța, Valeriu Saharneanu, Larisa Călugăru și Alexandru Verșinin, propuși de organizații ale societății civile.

Ruslan Mihalevschi

Candidatul propus de Președinție este Ruslan Mihaleschi, redactorul-șef al portalului sp.md. El a absolvit Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova. Potrivit CV-ului său, pe lângă funcția de redactor-șef, din 2016 până în prezent deține funcția de social media manager în cadrul proiectului OPEN Media Hub, implementat de către un consorțiu condus de Thomson Media Foundation. Anterior, acesta a fost și mentor în cadrul Centrului investigațiilor jurnalistice.

Liliana Vițu-Eșanu

Candidata propusă de Guvern este Liliana Vițu-Eșanu. Din 2018 până în prezent, aceasta este coordonatoare responsabilă de comunicare și media în cadrul Biroului de cooperare al Elveției în Republica Moldova. Anterior, aceasta a fost directoare de program „Susținerea radiodifuziunii publice”, Internews Network Kârgâstan. Din 2013 până în 2015 a fost purtătoarea de cuvât a premierului de atunci, Iurie Leancă. Timp de doi ani (2010-2012) a fost director al departamentului știri și dezbateri din cadrul Moldova 1.

Orest Dabija

Candidatul PAS, Orest Dabija este în prezent șef al Direcției Arte și Industrii Creative din cadrul Ministerului Culturii. De asemenea, din luna octombrie, este membru al Consiliului Filatelic Național. Iar din martie 2018 până în prezent este membru al Consiliului de Administrare al HUB-ului creativ ARTCO.

Larisa Turea

Al doilea candidat propus de PAS este Larisa Turea – jurnalist cultural; critic de teatru și cinema; eseist; dramaturg. De asemenea, ea este membru al UNITER, al Uniunii Scriitorilor și al Uniunii Cineaștilor din Republica Moldova, președinte al Secției Naționale Moldova a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru, AICT-IAT.

Tatiana Crestenco

Candidata propusă de Blocul Comuniștilor și Socialiștilor este Tatiana Crestenco. Din 2020 până în prezent, ea este șefă de cabinet a vicepreședintelui Legislativului, Vlad Bătrîncea. Anterior, a fost consultant în cadrul proiectului moldo-elvețian „Mensana”, fiind responsabilă de elaborarea raportului privind analiza situațională a suicidului. A mai lucrat în cadrul oficiului Avocatul Poporului și expert al Fundației Soros-Moldova.

Anastasia Svetlicinîi

Candidata propusă de fracțiunea parlamentară a Partidului Politic ”ȘOR”, Anastasia Svetlicinîi, este din 2018 „liber profesionist, consultant în PR”. În perioada iunie-decembrie 2017 a lucrat la postul de televiziune TVC21. Anterior, a fost angajată, timp de câteva luni la revista „PROFIT Finanțe & Bănci” și jurnalist al agenției INFOTAG.

Eugeniu Rîbca

Eugeniu Rîbca, candidatul propus de societatea civilă, este președinte al Asociației Obștești Centrul pentru Inițiative Europene „EuroPass”. Totodată, din 2013 până în prezent, este director al portalului mold-street.com.

Aneta Gonța

Aneta Gonța este liberă profesionistă, cercetătoare media, formatoare în domeniul educației media, jurnalistă. A avut colaborări cu Asociația Presei Independente, Centrul pentru Jurnalism Independent, Programul Mass-media al Fundației Soros-Moldova, Agora Francophone ș.a. A fost directoarea Școlii de Studii Avansate în Jurnalism și lector universitar la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării.

Valeriu Saharneanu

Un alt candidat propus de societarea civilă este Valeriu Saharneanu, ex-deputat a fracțiunii Partidului Liberal (2011). Pe 12 aprilie 2013, un grup de deputaţi, printre care și Valeriu Saharneanu, a anunţat crearea Consiliul ad-hoc de Reformare a Partidului Liberal. Valeriu Saharneanu a încercat să revină în politică pe lista AUR pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, candidând pe poziția a 21-a. Formațiunea nu a reușit, însă, să acceadă în Legislativ. Pe 6 noiembrie 2021 a anunțat că își suspendă calitatea de membru de partid și părăsește politica. Acesta a menționat că va activa în domeniul jurnalismului.

Este fondator al postului de radio „Vocea Basarabiei”. A fondat și posturile de televiziune EuroTV, Albasat, Euronova Nisporeni. A fost redactor-șef al postului Catalan TV.

Larisa Călugăru

Tot din partea societății civile a fost propusă și Larisa Călugăru. Din 2017, aceasta este membru al Consiliului de supraveghere al IP Compania „Teleradio-Moldova”. Ea a lucrat și în calitate de regizor artistic al postului național de televiziune.

Alexandru Verșinin

Ultimul candidat propus de societatea civilă este Alexandru Verșinin. El este președintele Asociației consumatorilor operatorilor de telefonie mobilă și fixă (din 2010), director al Centrului de marketing & PR și fondator Startup-Moldova, platforma de finanțare a tinerilor antreprenori IT.

Pe 11 noiembrie 2021, Parlamentul a demis întreaga componență a Consiliului Audiovizualului. Președinta demisă a CA Ala Ursu-Antoci a declarat că va contesta în instanță hotărârea privind revocarea sa din funcție.

CA este format din șapte membri – trei propuși de fracțiunile parlamentare, doi de organizațiile societății civile și câte unul, propus de Guvern și de Președinție. Membrii Consiliului Audiovizualului sunt desemnați prin hotărâre de Parlament, pentru un singur mandat de șase ani.

audieri, CA, candidați, top

Știri similare

Justiție

Moldova, găsită vinovată de CtEDO: Nu a asigurat protejat dreptul la exprimare a unei avocate care apără comunitatea LGBT

Politică

Cum Nemerenco (NU) a comentat acuzațiile de malpraxis și mită la Spitalul din Hîncești: „Solicitați de la ei toate explicațiile”

Viață

Cine alimentează narativele Kremlinului la Chișinău? Rise Moldova: finanțări de până la 20.000€ anual

Mihaela Conovali
| 5 iunie, 2025
17:47

Pe 5 iunie, RISE Moldova a publicat o investigație cu titlul „Cine alimentează narativele Kremlinului la Chișinău”. Sursa a scris că de mai bine de zece ani, trimestrial, Moscova primește informații de la Chișinău despre „încălcarea drepturilor cetățenilor și compatrioților ruși”. Conform investigației, organizația care le trimite, beneficiază anual de finanțări între 10 și 20 de mii euro, iar liderii acesteia sunt promotori ai narativelor ruse în Moldova.

Potrivit RISE Moldova, în septembrie 2014, la Chișinău își începe activitatea Centrul de Informare și Analiză a Drepturilor Omului. Centrul nu este o entitate juridică separată, ci activează în cadrul Consiliului Coordonator al Compatrioților Ruși din Republica Moldova, care era condus la acel moment de consilierul municipal Piotr Donțov. La cârma Centrului se află fostul deputat comunist Mihail Sidorov. Se menționează că Sidorov este cunoscut pentru ieșirile sale publice în care vorbește despre marginalizarea și discriminarea comunității ruse în Moldova.

Conform investigației, activitatea structurii conduse de Sidorov constă în oferirea asistenței juridice cetățenilor, în special a celor din comunitatea vorbitoare de limbă rusă. În plus, organizează mese rotunde, conferințe și discuții publice pe tema drepturilor minorităților. Potrivit sursei, toate acestea sunt însoțite de rapoarte periodice trimise în Rusia, care semnalează presupuse cazuri de discriminare a populației rusofone din Moldova.

Sursa scrie că rapoartele sunt trimise către Pravfond – Fundaţia pentru sprijinirea și protecţia drepturilor compatrioţilor din străinătate – fondată de Ministerul rus de Externe încă în 2012. Conform jurnaliștilor, în primul raport trimis către Pravfond, Sidorov scrie că „crearea centrului a fost posibilă datorită asistenței acordate de Fundație”. Astfel, jurnaliștii scriu că Pravfond a finanțat activitatea mai multor „centre de sprijin juridic” din întreaga lume, două dintre ele activând în Moldova: la Chișinău și Tiraspol.

Anterior, Proiectul pentru Raportarea Crimei Organizate și Corupției a scris că în 2022, la doar câteva zile după invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, Pravfond a organizat o teleconferință cu toate centrele sale juridice pentru a le transmite „motivele și obiectivele deciziei Moscovei de a desfășura o misiune de eliberare în Ucraina”.

Astfel, conform investigației, între 2016 și 2023, Centrul lui Sidorov a primit cel puțin 110 de mii de dolari de la Moscova. Banii erau alocați pentru asistență juridică, inclusiv în instanțele de judecată, organizare de evenimente, precum și monitorizarea și raportarea situației compatrioților ruși din Moldova.

Cu referire la centrul din regiunea transnistreană, RISE Moldova scrie că acesta funcționează din 2012 și este administrat de activista pro-rusă Viorica Kohtareva, care este membră a Consiliului Public la Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova. Potrivit investigației, în 2014, Kohtareva a fost inițiatoarea unei petiții privind anexarea regiunii transnistrene la Federația Rusă, după modelul peninsulei Crimeea din Ucraina. Documentul îi cerea lui Putin să recunoască regiunea ca parte a Rusiei. Potrivit sursei, în perioada 2022-2024, Centrul de la Tiraspol a primit peste 21 de mii de dolari.

Cu referire la Consiliul Coordonator al Compatrioților Ruși din Republica Moldova, din care face parte Centrul din Chișinău – condus de Mihail Sidorov, sursa scrie că lider al organizației este din 2022 „Alexei Petrovici, un promotor activ al narativelor pro-Kremlin”. Se menționează că și Petrovici este abonat la Pravfond, doar cu un alt ONG – Clubul Istoric-Patriotic Rus. Potrivit investigației, acesta a beneficiat de finanțare chiar în perioada în care Rusia a declanșat războiul împotriva Ucrainei, pentru a „promova memoria celui de-Al Doilea Război Mondial pe teritoriul Republicii Moldova”. „Nu s-a pus problema niciunui sprijin, niciunei discuții privind desfășurarea acestui proiect din fonduri oferite de Pravfond în 2017”, a comunicat Petrovici pentru sursa citată, cu referire la o expoziție – „Stalingradul Nemuritor” -, care, potrivit sursei, a fost finanțată de fundația rusă Pravfond.

Întreaga investigație poate fi citită aici.