Politică

DOC Condițiile Comisiei Europene pentru acordarea Republicii Moldova a statutului de țară candidat la UE

Viorica Rusu
| 17 iunie, 2022
21:49

Comisia Europeană a publicat opinia privind cererea de aderare la UE a Republicii Moldova și recomandă să i se acorde țării noastre statutul de candidat, în condițiile în care se parcurge următorii pași:

să finalizeze pașii esențiali ai reformei cuprinzătoare a sistemului de justiție lansată recent în toate instituțiile din lanțurile de justiție și de urmărire penală, pentru a le asigura independența, integritatea, eficiența, responsabilitatea și transparența, inclusiv prin utilizarea eficientă a verificării activelor și a unei supravegheri democratice eficiente; în special, ocupa toate posturile rămase vacante ale Magistraturii Consiliului Suprem și din organele sale de specialitate;
în toate aceste domenii, să remedieze deficiențele identificate de OSCE/ODIHR și de Consiliul Europei/Comisia de la Veneția;
își îndeplinește angajamentul de a lupta împotriva corupției la toate nivelurile prin luarea de pași decisivi către investigații proactive și eficiente și un istoric credibil de urmăriri penale și condamnări; crește substanțial gradul de preluare a recomandărilor Centrului Național Anticorupție;
implementarea angajamentului de „dezoligarhizare” prin eliminarea influenței excesive a intereselor în viața economică, politică și publică;
să consolideze lupta împotriva criminalității organizate, pe baza evaluărilor detaliate a amenințărilor, a cooperării sporite cu partenerii regionali, UE și internaționali și a unei mai bune coordonări a agențiilor de aplicare a legii; în special, să pună în aplicare un pachet legislativ privind recuperarea activelor și un cadru cuprinzător pentru lupta împotriva criminalității financiare și a spălării banilor, asigurându-se că legislația împotriva spălării banilor este în conformitate cu standardele Grupului de acțiune financiară (GAFI);
creșterea capacității de a realiza reformele și de a oferi servicii publice de calitate, inclusiv prin intensificarea implementării reformei administrației publice; evaluarea și actualizarea strategiei de reformă a administrației publice;
finalizarea reformei managementului financiar public, inclusiv îmbunătățirea achizițiilor publice la toate nivelurile guvernamentale;
sporirea implicării societății civile în procesele de luare a deciziilor la toate nivelurile.
să consolideze protecția drepturilor omului, în special a grupurilor vulnerabile, și să își susțină angajamentele de a spori egalitatea de gen și de a lupta împotriva violenței împotriva femeilor;

Comisia va monitoriza progresul Republicii Moldova în îndeplinirea acestor pași și va raporta asupra acestora, împreună cu o evaluare detaliată a țării, până la sfârșitul anului 2022.

„Procesul de aderare rămâne bazat pe criterii și condiții stabilite. Acest lucru permite oricărei țări aflate în proces să progreseze pe baza propriilor merite, dar înseamnă și că pașii către UE pot fi inversați dacă condițiile de bază nu mai sunt îndeplinite”, se arată în opinia Comisiei Europene.

Menționăm că astăzi Comisia Europeană a emis un aviz în favoarea obținerii de către Moldova statutului de țară candidat la UE. Decizia finală va fi luată la reuniunea Consiliului European, care se va desfășura în perioada 23-24 iunie.

Ambasadorul UE în Republica Moldova, Jānis Mažeiks, a declarat că Republica Moldova nu poate deveni stat membru al Uniunii Europene într-un an sau doi pentru că trebuie să implementeze reforme destul de cuprinzătoare.

Șefa statului Maia Sandu a spus că recomandarea Comisiei Europene se bazează pe înțelegerea că țara noastră va întreprinde eforturi suplimentare în domenii-cheie ca reforma justiției, combaterea corupției, administrația publică și drepturile omului.

„Sunt exact domeniile în care ne-am asumat să facem schimbări în fața cetățenilor și ne vom respecta angajamentul. Comisia va monitoriza progresele înregistrate în aceste domenii până la sfârșitul anului 2022”, a remarcat președinta.

Amintim că la 3 martie 2022, Republica Moldova și-a prezentat cererea de aderare la Uniunea Europeană. Cererea a fost depusă în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. La 7 martie, Consiliul Uniunii Europene a invitat Comisia să își prezinte avizul cu privire la cerere. Șefii de stat și de guvern din UE au susținut această decizie la reuniunea informală a liderilor de la Versailles. Moldova a primit chestionare la 11 aprilie 2022 (cu privire la criteriile politice și economice) și la 19 aprilie (la capitolele acquis-ului UE ) și a oferit răspunsurile la 22 aprilie și, respectiv, la 12 mai.

CONDIȚII, top

Știri similare

Alegeri 2025

„Risc de fraudare”: PSDE critică PAS, după ce Guvernul și-a asumat să „găzduiască” sistemul „Alegeri”

Transnistria

Krasnoselski a propus, „Sovietul Suprem” a acceptat: regiunea transnistreană rămâne în stare de urgență încă 2 luni

Viață

Transportatorii au claxonat în PMAN: vor tarife mai mari la călătorii. Guvernul: „Mai întâi transport sigur și calitativ”

Mihaela Conovali
| 9 iulie, 2025
13:11

Pe 9 iulie, mai mulți transportatori au protestat în PMAN din Chișinău. Manifestația a fost organizată de Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA). Președintele Consiliului APOTA, Oleg Alexa, a declarat că protestele vor continua până când cele trei revendicări ale manifestanților, printre care adoptarea unei metodologii de calcul care „va duce inevitabil la creșteri de tarif”, vor fi executate întocmai. De cealaltă parte, Guvernul susține că „nu poate exista o majorare a tarifelor fără respectarea unor standarde minime de calitate”.

Ce vor protestatarii

Pe 9 iulie, mai multe unități de transport au claxonat în Piața Marii Adunări Naționale. Oleg Alexa a spus că transportatorii insistă asupra a trei revendicări. Prima – necesitatea ca Guvernul să adopte și să publice metodologia de calcul pentru serviciile de transport.

„Noi suntem în iulie 2025, nu avem nici tarife noi, nici o metodologie aprobată. (…) Ce înseamnă pentru noi lipsa metodologiei? În jur de doi ani de zile, noi suntem cu un tarif înghețat. Lipsa de metodologie înseamnă că nu putem adapta tariful nostru la fluctuațiile care sunt pe piață. Ce înseamnă pentru noi asta? Noi nu putem recupera cheltuielile, nu putem da salarii la șoferi”, a comunicat el. „Odată cu adoptarea metodologiei se va duce inevitabil la creșteri în prima perioadă, ulterior acest tarif ar trebui să fluctueze în dependență anumiți de factori”, a mai spus Alexa.

A doua revendicare este legată de „proiectul hotărârii de guvern prin care Ministerul Infrastructurii încearcă să promoveze sistemele e-GPS și e-Bilet”.

„Cerința noastră este retragerea acestui proiect. (…) Sistemul e-GPS nu are nimic cu digitalizarea. (…) Sistemul e-GPS este o pârghie de control prin care va fi înzestrată ANTA pentru a colecta online informația privind poziționarea unităților de transport. (…) Aceasta nu înseamnă altceva decât colectarea datelor cu caracter personal. (…) Prin sistemul e-Bilet, statul dorește să intervină pentru a face o verigă artificială, gestionată exclusiv de stat, prin care toți operatorii de transport vor fi obligați să vândă bilete oricărui călător numai dacă aceste sisteme vor fi gestionate cu sistemul ANTA. (…) Noi, transportatorii, trebuie să implementăm la libera noastră alegere sisteme electronice de plată sau aparate de casă. (…) Iar Serviciul Fiscal de Stat, nu ANTA, imediat ce s-a eliberat un bilet online să vadă că agentul acela economic a încasat o sumă de bani. Noi le-am spus că facem asta și atingem scopul fiscalizării”, a comunicat Alexa.

A treia revendicare, a adăugat Alexa, se referă la adaptarea unităților de transport pentru a permite transportarea persoanelor cu nevoi speciale. Totuși, el a precizat: „Trebuie să facem o precizare, vinerea trecută, ANTA ne-a informat că scrisorile prin care ne-au obligat să adaptăm toate unitățile de transport au fost retrase. Ei au motivat prin faptul că de fapt au urmărit alt scop, să acumuleze informații, dar nu să ne instituie obligațiuni”. „Aceste persoane trebuie să dispună de posibilitatea de transportare. Aceasta este obligațiunea statului. (…) Statul trebuie să contribuie financiar. Noi nu ziceam „nu”, noi spunem că nu putem în condițiile acestor reglementări, nici tehnic și nici financiar. (…) Retragerea scrisorii ANTA nu a rezolvat problema. Temelia problemei a rămas. (…) Toți trebuie să găsească soluții pentru a asigura ca aceste persoane să se deplaseze”, a mai spus Alexa.

„Protestul nostru va continua până toate trei subiecte nu vor fi executate întocmai așa cum noi vom cere. Niciun fel de executare parțială. (…) Noi nu ne vom opri până nu vom atinge scopul. Dacă runda de trei proteste nu va duce la rezultate, atunci vă vom anunța despre următoarea rundă de proteste prin care vom decide deja în ce formă vom protesta, în ce număr și când”, a comunicat Alexa.

Reacția Guvernului

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat că „nu poate exista o majorare a tarifelor fără respectarea unor standarde minime de calitate”.

„Guvernul pune stop pe propunerea transportatorilor de a majora tarifele. Transportatorii solicită majorarea prețurilor biletelor pentru pasageri, dar refuză să îmbunătățească condițiile de călătorie, să asigure transparența financiară și să implementeze cerințele Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale care ar elimina plățile informale pentru autorizațiile de transport. (…) Aceste practici nu pot continua, nu poate exista o majorare a tarifelor fără respectarea unor standarde minime de calitate, siguranță și confort în beneficiul pasagerilor. Mai întâi transport sigur și calitativ, bilete vândute electronic și transparent, mai multe rute pentru cetățeni și abia apoi poate fi discutată metodologia de tarifare”, a comunicat Vodă.

***

Pe 24 iunie, APOTA a acuzat Ministerul Infrastructurii și ANTA de inacțiune, abuzuri și presupuse scheme de corupție. Într-un apel public, organizația a avertizat că lipsa unei metodologii tarifare, impunerea sistemelor e-GPS și e-Bilet, dar și obligația de adaptare a vehiculelor pentru persoanele cu dizabilități pun în pericol activitatea transportatorilor. APOTA a amenințat cu proteste dacă autoritățile nu vor răspunde solicitărilor.

În reacție, Guvernul a declarat că Ministerul Infrastructurii „are ușile deschise” pentru dialog, iar în privința acuzațiilor de corupție, a îndemnat părțile să prezinte probe autorităților competente.

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a declarat că „nu există problema aceasta legată de persoanele cu necesități speciale”. Potrivit ministrului, agenții economici trebuiau să informeze „dacă există măcar o mașină în parcul lor care ar putea prelua pasageri cu necesități speciale”.

La două zile după ce a amenințat cu proteste, APOTA a anunțat organizarea a trei manifestații în Chișinău: în PMAN (pe 9 iulie), în fața Misiunii UE și la sediul ANTA.