Politică

DOC Condițiile Comisiei Europene pentru acordarea Republicii Moldova a statutului de țară candidat la UE

Viorica Rusu
| 17 iunie, 2022
21:49

Comisia Europeană a publicat opinia privind cererea de aderare la UE a Republicii Moldova și recomandă să i se acorde țării noastre statutul de candidat, în condițiile în care se parcurge următorii pași:

să finalizeze pașii esențiali ai reformei cuprinzătoare a sistemului de justiție lansată recent în toate instituțiile din lanțurile de justiție și de urmărire penală, pentru a le asigura independența, integritatea, eficiența, responsabilitatea și transparența, inclusiv prin utilizarea eficientă a verificării activelor și a unei supravegheri democratice eficiente; în special, ocupa toate posturile rămase vacante ale Magistraturii Consiliului Suprem și din organele sale de specialitate;
în toate aceste domenii, să remedieze deficiențele identificate de OSCE/ODIHR și de Consiliul Europei/Comisia de la Veneția;
își îndeplinește angajamentul de a lupta împotriva corupției la toate nivelurile prin luarea de pași decisivi către investigații proactive și eficiente și un istoric credibil de urmăriri penale și condamnări; crește substanțial gradul de preluare a recomandărilor Centrului Național Anticorupție;
implementarea angajamentului de „dezoligarhizare” prin eliminarea influenței excesive a intereselor în viața economică, politică și publică;
să consolideze lupta împotriva criminalității organizate, pe baza evaluărilor detaliate a amenințărilor, a cooperării sporite cu partenerii regionali, UE și internaționali și a unei mai bune coordonări a agențiilor de aplicare a legii; în special, să pună în aplicare un pachet legislativ privind recuperarea activelor și un cadru cuprinzător pentru lupta împotriva criminalității financiare și a spălării banilor, asigurându-se că legislația împotriva spălării banilor este în conformitate cu standardele Grupului de acțiune financiară (GAFI);
creșterea capacității de a realiza reformele și de a oferi servicii publice de calitate, inclusiv prin intensificarea implementării reformei administrației publice; evaluarea și actualizarea strategiei de reformă a administrației publice;
finalizarea reformei managementului financiar public, inclusiv îmbunătățirea achizițiilor publice la toate nivelurile guvernamentale;
sporirea implicării societății civile în procesele de luare a deciziilor la toate nivelurile.
să consolideze protecția drepturilor omului, în special a grupurilor vulnerabile, și să își susțină angajamentele de a spori egalitatea de gen și de a lupta împotriva violenței împotriva femeilor;

Comisia va monitoriza progresul Republicii Moldova în îndeplinirea acestor pași și va raporta asupra acestora, împreună cu o evaluare detaliată a țării, până la sfârșitul anului 2022.

„Procesul de aderare rămâne bazat pe criterii și condiții stabilite. Acest lucru permite oricărei țări aflate în proces să progreseze pe baza propriilor merite, dar înseamnă și că pașii către UE pot fi inversați dacă condițiile de bază nu mai sunt îndeplinite”, se arată în opinia Comisiei Europene.

Menționăm că astăzi Comisia Europeană a emis un aviz în favoarea obținerii de către Moldova statutului de țară candidat la UE. Decizia finală va fi luată la reuniunea Consiliului European, care se va desfășura în perioada 23-24 iunie.

Ambasadorul UE în Republica Moldova, Jānis Mažeiks, a declarat că Republica Moldova nu poate deveni stat membru al Uniunii Europene într-un an sau doi pentru că trebuie să implementeze reforme destul de cuprinzătoare.

Șefa statului Maia Sandu a spus că recomandarea Comisiei Europene se bazează pe înțelegerea că țara noastră va întreprinde eforturi suplimentare în domenii-cheie ca reforma justiției, combaterea corupției, administrația publică și drepturile omului.

„Sunt exact domeniile în care ne-am asumat să facem schimbări în fața cetățenilor și ne vom respecta angajamentul. Comisia va monitoriza progresele înregistrate în aceste domenii până la sfârșitul anului 2022”, a remarcat președinta.

Amintim că la 3 martie 2022, Republica Moldova și-a prezentat cererea de aderare la Uniunea Europeană. Cererea a fost depusă în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. La 7 martie, Consiliul Uniunii Europene a invitat Comisia să își prezinte avizul cu privire la cerere. Șefii de stat și de guvern din UE au susținut această decizie la reuniunea informală a liderilor de la Versailles. Moldova a primit chestionare la 11 aprilie 2022 (cu privire la criteriile politice și economice) și la 19 aprilie (la capitolele acquis-ului UE ) și a oferit răspunsurile la 22 aprilie și, respectiv, la 12 mai.

CONDIȚII, top

Știri similare

Sport

Un canoist din Moldova a obținut două medalii într-o săptămână în competiții internaționale

Viață

250 de ani de la independența SUA: „spectacol grandios de artificii” anunțat la Chișinău și clădiri iluminate în culorile drapelului american

Viață

Antreprenorul Vasile Tofan a enumerat 12 măsuri necesare pentru Moldova: „O misiune extrem de dificilă, dar nu imposibilă”

Mihaela Conovali
| 4 iulie, 2026
11:58

Omul de afaceri și cofondatorul Mișcării civice „Europa 2028”, Vasile Tofan, care în 2025 a refuzat propunerea PAS de a fi premier, a vorbit despre 12 măsuri necesare pentru Republica Moldova, printre acestea reforma fiscală, echitate la salariile din sectorul public, rescrierea Codului muncii, moratoriu pe controale și majorarea tarifului la apă. El a spus că acestea trebuie făcute în paralel cu accelerarea procesului de integrare europeană. Tofan a menționat că aceasta este „o misiune extrem de dificilă, dar nu imposibilă”. Declarațiile vin la o zi după ce Alexandru Munteanu a anunțat că își încheie mandatul de prim-ministru.

Pe o rețea de socializare, Tofan s-a referit la oamenii de stat, afirmând că lucrurile în Moldova sunt atât de complicate încât avem nevoie de un „împăciuitor (Mandela, Havel)”, un „animal politic (Merkel, Băsescu)” și un „reformator-chirurg (Milei, Bendukidze, Bolojan)”, toate reunite într-o singură persoană. „Împăciuitorul – pentru că țara, divizată și dezamăgită, trebuie cusută înapoi. Animalul politic – pentru a rezista cumva în jungla asta, să poată realiza ceva. Reformatorul – pentru că resursele sunt deja la limită și fără a reporni economia, restul dominourilor vor pica automat. Oricine ar fi omul, are în față o misiune (aproape) imposibilă”, a adăugat acesta.

În continuare, el s-a referit la 12 măsuri necesare. Printre acestea, Tofan a vorbit despre o viziune economică, menționând că Moldova trebuie să devină cea mai prietenoasă țară europeană pentru antreprenori. El s-a referit și la încredere, adăugând că „dupa drama “nepoților” și verișoarelor, pentru a putea face reformele necesare”, aceasta trebuie restabilită, „inclusiv prin a tăia acolo unde omul simplu vrea să vadă mai multa curățenie și echitate”.

Referindu-se la sectorul public, Tofan a spus că „sunt zeci de instituții care trebuie eficientizate, comasate sau eliminate”, adăugând că „avem nevoie de un sector bugetar mult mai mic, dar mai eficient și bine plătit”. În contextul proprietăților publice, el a menționat: „Audit big-4+ anual pentru companiile de stat, listare minim 25% la bursă, ca prim pas spre privatizare. Pământurile, clădirile – privatizate cât mai rapid. (…) Bunul e administrat eficient atunci când există un proprietar/gospodar. Statul și proprietatea colectivă, în marea majoritate a cazurilor, e un administrator prost, pentru că daca un bun aparține tuturor, el nu aparține nimănui”.

Referindu-se la reforma fiscală, Tofan a spus că aceasta este „nepopulară, dar absolut necesară și nu poate fi amânată, pentru că nu ne putem împrumuta la nesfârșit”.

Omul de afaceri a vorbit și despre reforma administrației publice locale, menționând o stadie „foarte complicată, pentru că s-a ajuns atât de departe pe opțiunea mult prea timidă cu minimul per primărie la 3,000 (pe când România, mult mai bogata, deja ne spune că și la 6,000, media lor, modelul nu e sustenabil, Bolojan îl vrea la ~18,000)”. „Întrebarea e dacă se mai poate repara acum, că s-a ajuns atât de departe pe formula actuală. Complicat”, a adăugat el.

Potrivit lui Tofan, Codul muncii „trebuie rescris din temelie, astfel încât companiile să fie încurajate să angajeze, regulile să fie mult mai simple, dar și sa poată disponibiliza oameni dacă e cazul”. În contextul pensiilor, Tofan a menționat că „nu putem fără creșterea graduală a vârstei de pensionare”, precum și „plafonarea pensiilor excesive+curățirea pensiilor speciale”.

Referindu-se la antreprenori, el a spus că „e nevoie de un moratoriu pe controale, cel puțin până repornim motorul economiei”. „Nu mai vorbesc de intrări cu mascați la 6 dimineața în subiecte fiscale de rutină, terorizând puținii oameni cu inițiativă, care încă mai încearcă să producă ceva în Moldova. De cele mai multe ori – acești oaspeți matinali o fac pentru a propune ulterior „rezolvarea întrebării””, a adăugat Tofan.

În sectorul agriculturii, omul de afaceri a spus că „subvențiile trebuie mutate de la acoperirea pierderilor spre retehnologizare, irigare și adaptare climatică”. Tofan s-a referit și la apă, menționând că deja avem un deficit extrem. „Nu poți consuma zeci de m3 la 13 lei. Avem cea mai puțina apă din Europa, dar și, paradoxal, cea mai ieftină. Prețurile vor trebui crescute + trecerea la tarifare pe categorii de volum. Cate puțin, vom învăța să facem dușuri de 3 minute și să tratăm apa ca aurul, ca în Israel”, a adăugat el.

El a adăugat că „lista e mult mai lungă” și toate acestea trebuie făcute în paralel cu „misiunea nr. 1, de a accelera negocierile de integrare, implementa acquis-ul și a profita la maxim de președinția Irlandei în UE”. „Administrația de la Dublin este foarte deschisă aderării Moldovei și ar fi o mare greșeala să ratăm fereastra iulie-ianuarie pentru un salt înainte. Luate la un loc – o misiune extrem de dificilă, dar nu imposibilă”, a conchis omul de afaceri.

***

În dimineața zilei de 3 iulie, Alexandru Munteanu a anunțat că își încheie mandatul de prim-ministru. Ulterior, șefa statului a anunțat că săptămâna viitoare va începe consultările cu fracțiunile parlamentare în vederea desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru.

Guvernul Munteanu a fost învestit în funcție pe 1 noiembrie 2025.

Înainte de a anunța candidatura lui Munteanu la funcția de premier, Adrian Băluțel, pe atunci șeful Cabinetului prezidențial, declara că antreprenorul Vasile Tofan s-a aflat printre candidații luați în considerare de PAS pentru funcția de prim-ministru, însă acesta a refuzat oferta. La „Podcastul Lorenei” din 8 mai 2026, Vasile Tofan a confirmat că a primit o asemenea propunere și a menționat că s-a întâlnit în acea perioadă cu șefa statului, Maia Sandu, pentru o discuție. Tofan a spus că a fost „foarte tentat” să accepte funcția de premier, însă a cerut „puțin timp” pentru a-și tranziționa afacerile. „Din păcate, acel timp nu era disponibil și atunci s-a mers pe candidatura domnului Munteanu”, a adăugat acesta. Întrebat dacă aceasta înseamnă că exclude posibilitatea de a accepta vreodată funcția de premier, Tofan a spus că „nu este exclus”.