Parlamentul Republicii Moldova

(DOC) Declarație: „Natalia Moloșag nu poate și nu are dreptul să fie Avocat al Poporului”

Avocatul Poporului pentru drepturile copilului și un grup de foști și actuali angajați ai Oficiului Avocatului Poporului critică activitatea Avocatul Poporului, Natalia Moloșag, și regretă afirmațiile denigratoare la adresa Instituției Ombudsmanului. Aceștia au semnat, pe 2 decembrie, o declarație comună prin cer Parlamentului să „ia atitudine” față de situația creată, pentru a restabili funcționalitatea instituției, încrederea beneficiarilor și partenerilor în aceasta.

„Considerăm că Natalia Moloșag a demonstrat prin acțiunile și declarațiile sale că nu poate și nu are dreptul să fie Avocat al Poporului, funcție care implică competențe excepționale, calități morale deosebite și reputație ireproșabilă. Natalia Moloșag s-a discreditat în totalitate și prin orice zi de activitate în funcția de Avocat al Poporului îi aduce instituției grave prejudicii de imagine”, se menționează în declarație.

Semnatarii declarației, afirmă că Moloșag, nu doar a implicat Oficiul Avocatului Poporului într-un imens scandal, dar a afectat încrederea oamenilor în institutul Avocatului Poporului.

„Or, prin oferirea asistentului său cu antecedente penale a posibilității de a lua decizii din numele său, Natalia Moloșag a neglijat în cel mai sfidător mod unul dintre principiile de bază ale funcționării unei Instituții Naționale pentru Drepturile Omului. Prin admiterea ca persoane străine să intre în penitenciare, Avocatul Poporului a compromis și Consiliul pentru Prevenirea Torturii, al cărui președinte este Natalia Moloșag.Un semnal îngrijorător în legătură cu impactul acțiunilor Nataliei Moloșag este intenția anunțată a unor parteneri de dezvoltare ai Oficiului Avocatului Poporului de a înceta colaborarea cu instituția noastră”, scrie în declarație.

Conform sursei citate, Ombudsmanul Natalia Moloșag ar fi anulat și toate procesele instituite în cadrul Oficiului Avocatului Poporului și a introdus altele noi „care nu au nimic în comun cu normele de activitate ale unei Instituții Naționale pentru Drepturile Omului”.

Totodată, semnatarii declarației resping învinuirile pe care le-a adus Moloșag în cadrul conferinței de presă, din 1 decembrie, și le consideră neîntemeiate și gratuite.

„Încercarea de a prezenta lucrurile în atare manieră  este un gest de disperare pentru a sustrage atenția opiniei publice de la adevăratele abateri pe care le-a comis domnia sa prin implicarea unei persoane neangajate oficial nu doar în activitatea instituției, dar și în luarea unor decizii importante referitoare la aceasta (…). Nimeni dintre funcționari nu a sabotat-o pe Natalia Moloșag, dimpotrivă, în realitate ea a ignorat comunicarea cu cea mai mare parte dintre angajați”, se precizează în declarație.

Iar, rezultatele inventarierii la care a făcut trimitere Natalia Moloșag nu au cum să ateste derapaje pentru că instituția a trecut  prin controale realizate de Curtea de Conturi  și Inspecția financiară în 2018 și 2019, spun semnatarii.

„Ridicole sunt de-a dreptul învinuirile privitoare la starea avariată a sediului Oficiului Avocatului Poporului deoarece conducerea instituției pe parcursul celor peste 20 de ani de activitate a făcut zeci de demersuri către autorități la acest subiect, iar regretatul Mihail Cotorobai a apelat chiar și la Comisarul CoE pentru drepturile omului, solicitându-i sprijinul în soluționarea acestei probleme”.

Amintim că Natalia Moloșag a declarat într-o conferință de presă, din 1 decembrie, că de la intrarea în exercițiul funcției a depistat mai multe nereguli, iar pentru a fi „trecute cu vederea” a fost pornită o campanie de denigrare a imaginii sale. Ea a spus că va examina posibilitatea de a demisiona din această funcție, doar după ce o comisie va finaliza inventarierea, iar rapoartele vor fi transmise organelor de drept. Cât ține despre relația sa cu Dumitru Godorog, avocata poporului spune că acesta a fost implicat strict ca „personal tehnic”.

Între timp, pe 2 decembrie, Oficiul Avocatului Poporului a anunțat că Natalia Moloșag a depus cererea de demisie la Parlament.

Natalia Moloșag afirmă că atacurile asupra sa nu contenesc încă de la numirea sa în funcție, fiind alimentate și de calitatea sa de membru al Consiliului Superior al Procuraturii.  Moloșag a declarat că ar fi fost acuzată și pentru faptul că aș fi intervenit în proces, în calitate de intervenient, în dosarul lui Viorel Morari.

Ombudsmanul a fost atrasă într-un scandal, după ce un blogger a publicat mai multe informații, potrivit cărora o persoană condamnată anterior pentru proxenetism lucrează ca „asistent” pentru Natalia Moloșag. Mai multe partide extra-parlamentare și Asociaţia organizaţiilor neguvernamentale au cerut deja demisia ombudsmanului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

A revenit la serviciu cu program redus pentru a fi alături de copii, dar primește un volum prea mare de lucru? O judecătoare va protesta la CSM

Judecătoarea Marina Rusu va organiza pe 22 decembrie un protest la Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru respectarea drepturilor părinților din sistem. Magistrata, care are copii minori, inclusiv o fetiță sub 2 ani, a menționat că a decis să revină la serviciu cu program redus și pauză necesară pentru alăptare, însă, în realitate, primește același volum de lucru ca un angajat cu program complet.

Marina Rusu a relatat într-o postare pe Facebook că 5 dintre cei 7 copii ai săi sunt minori, iar cel mai mic nu a împlinit încă vârsta de 2 ani. „Din acest motiv am decis să revin la muncă cu program redus — patru ore pe zi — exact așa cum prevede legea, cu pauza necesară pentru alăptare — 30 de minute. Muncesc aceste patru ore și sunt remunerată pentru ele. Acesta este cadrul legal în care activez. În realitate însă, zi de zi, lucrurile stau altfel. Mi se repartizează același volum de muncă precum colegilor cu program complet de opt ore și salariu integral”, a menționat judecătoarea.

Potrivit ei, au existat zile în care a rămas la serviciu până la orele 21:00 — 22:00.

În acele momente simțeam durere fizică reală în piept, pentru că corpul meu îmi amintea că sunt mamă care alăptează. Acasă mă așteptau copiii mei, exact în timpul pe care legea, teoretic, mi l-a garantat pentru ei. Dreptul la alăptare este un drept al copilului și al mamei. Alăptarea nu este despre confort și nu este o alegere opțională. Este o necesitate biologică pentru sănătatea copiilor mei și pentru sănătatea mea. Este un ritm care nu poate fi amânat și nu poate fi negociat cu un program administrativ”, a adăugat ea.

Aceasta a comunicat că a sesizat instituțiile, cerând ca volum de lucru să fie proporțional cu timpul de muncă achitat, însă soluționarea problemei ar fi fost suspendată de Consiliul Superior al Magistraturii pe termen nedeterminat.

Am decis să merg mai departe și am sesizat 29 de organizații naționale și internaționale. Pentru că nu este doar problema mea. Este o problemă de sistem. Și voi vorbi deschis despre răspunsurile primite, pentru că transparența este singura cale spre schimbare”, a menționat magistrata.

Marina Rusu a subliniat că nu doar femeile din sistemul judiciar se confruntă cu această problemă, ci și bărbații. „Tații au același drept de a fi alături de copiii lor. Iar copiii au dreptul să-și vadă ambii părinți prezenți, implicați, disponibili”, a subliniat ea.

Ulterior, judecătoarea a anunțat că va protestat pe 22 decembrie, începând cu ora 10:00, în fața Consiliului Superior al Magistraturii.

Voi sta acolo în semn de protest tăcut, ca mamă, cerând ceva foarte simplu: să nu fim forțați să alegem între copiii noștri și munca noastră. (…) Alăptarea nu poate fi amânată. Copiii nu pot aștepta. Drepturile nu ar trebui să aștepte”, a spus ea.

Aceasta a îndemnat persoanele care o susțin să i se alăture la manifestație.

Marina Rusu a fost numită în funcția de judecător la 8 februarie 2012, pe un termen de cinci ani, pentru a activa la Judecătoria Cahul, sediul Taraclia. În mai 2017, ea a fost numită în funcția de judecător la Judecătoria Cahul până la atingerea plafonului de vârstă.

Pe 27  ianuarie 2023, Marina Rusu a ajuns în lista judecătorilor care nu au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting, pe motiv că membrii comisiei nu ar fi avut suficiente informații despre veniturile și bunurile dobândite de aceasta în perioada 2014 – 2016. Comisia nu a fost în măsură să verifice dacă veniturile obținute au fost legitime și dacă activele au fost dobândite în mod legal, scrie Anticorupție.md.

De cealaltă parte, Marina Rusu a declarat că în acea perioadă se afla în concediu pentru îngrijirea copilului, iar veniturile pe care le-a încasat au fost acumulate din două surse: indemnizația de maternitate și îngrijire a copilului și veniturile fostului ei soț. Aceste informații au fost confirmate și cu o serie de documente.

Pe 29 ianuarie 2024, Curtea Supremă de Justiție a decis că Marina Rusu va fi reevaluată de Comisia Pre-Vetting.

În octombrie 2024 evaluarea reluată a fost finalizată, iar Comisia Pre-Vetting a transmis că Mariana Rusu a picat-o din nou. Comisia Pre-Vetting a argumentat că judecătoarea nu a promovat evaluare „întrucât nu întrunește criteriul de integritate etică”. Rusu a contestat decizia la CSJ, însă instanța a respins demersul, notează ZdG.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: