Partidul „Șansă”

DOC Ordinul CEC, sfidat de un consiliu electoral de circumscripție. De ce a refuzat să-i scoată din cursă pe candidații „Șansă”

Doar opt din cele nouă consilii electorale de circumscripție, care au fost obligate prin decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) să examineze suspendarea din cursa electorală a primarilor și a consilierilor locali din partea Partidului „Șansă” – afiliat fugarului Ilan Șor – s-au conformat cererii autorității electorale centrale. Comisia electorală teritorială din satul Alexanderfeld, raionul Cahul, a refuzat să îl excludă din cursa electorală pe Eugen Țurcan, candidat la funcția de primar din partea partidului „Șansa”. Autoritatea susține că CEC nu ar fi prezentat dovezi de încălcare a legii din partea acestuia și a echipei de consilieri alături de care candidează.

Luni, 30 octombrie, cu doar șase zile înainte de alegerile generale locale, care urmează să se desfășoare în Moldova pe 5 noiembrie, CEC a constatat că reprezentanți ai Partidului „Șansă” din nouă localități au încălcat prevederile legislației electorale, inclusiv sub aspectul modului de finanțare a campaniei electorale, corupere a alegătorilor și folosirea unor fonduri financiare și materiale nedeclarate.

Așadar, prin hotărârea sa, CEC a obligat 9 consilii electorale de circumscripție, să examineze anularea înregistrării candidaților desemnați la funcția de primar și consilier din partea Partidului Politic „Șansă”, până în ziua de 1 noiembrie 2023, ora 16:00, în următoarele localități: satul Tîrșiței, raionul Telenești; comuna Țareuca, raionul Rezina; satul Ișcălău, raionul Fălești; satul Dobrogea Veche, raionul Sîngerei; satul Merenii Noi, raionul Anenii Noi; satul Alexanderfeld, raionul Cahul; satul Pitușca, raionul Călărași; comuna Răculești, raionul Criuleni; satul Joltai, UTA Găgăuzia.

În ședința din 1 noiembrie, vicepreședintele CEC, Pavel Postică, a declarat că doar opt din cele nouă consilii electorale de circumscripție vizate au respectat decizia CEC.

„Opt consilii electorale de circumscripție electorale de circumscripție au executat hotărârea CEC și au anulat înregistrarea candidaților. Într-un sigur caz, consiliul nu a executat hotărârea CEC și a respins solicitarea comisiei de anulare a înregistrării. Cert este că CEC, în limita competențelor pe care le are la dispoziție și în baza sesizărilor, a încercat să restabilească acel echilibru care este necesar în procesul electoral în ceea ce privește corectitudinea alegerilor în aceste circumscripții electorale. Respectiv, toate persoanele care se simt cumva limitate de această hotărâre, o pot contesta în instanța de judecată” – a explicat Postica, fără să precizeze, însă, despre ce consiliu este vorba.

Mai târziu, liderul Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, care a criticat decizia CEC din 30 octombrie, a declarat că nu s-a conformat deciziei CEC comisia electorală teritorială din satul Alexanderfeld, raionul Cahul.

„Comisia Electorală nu poate lua decizia de excludere la funcția de primar al satului Alexanderfeld, Țurcan Evgheni, și candidații la funcția de consilier din partea Partidului „Șansă”, deoarece nu este indicat sau anexat la prezenta hotărâre actul de constatare definitivă, probe ce ar confirma că candidatul la funcția de primar Țurcan Evgheni ar fi comis careva încălcări de ordin electoral” – se arată în decizia autorității, făcute publică de Lungu.

Alexei Lungu/Facebook
Alexei Lungu/Facebook

„Nu toate comisiile electorale sunt dispuse să cedeze presiunii guvernanților. Există funcționari publici care respectă cu fermitate litera legii. (…) Reiterăm – noi nu am încălcat nimic. Avem sprijinul oamenilor. Adevărul este de partea noastră. Este timpul ca toată lumea să realizeze acest lucru”  – a declarat, în reacție, Lungu.

De menționat că CEC se întrunește în ședință, din nou, pe 2 noiembrie. Pe ordinea de zi figurează doar 2 subiecte. Primul subiect vizează sesizările Serviciului de Informații și Securitate, Inspectoratelor de Poliție Glodeni și Orhei și Direcției de Poliție Chișinău a Inspectoratului General al Poliției. Deși CEC nu precizează pe numele cărui partid sau concurent înscris în cursă au fost depuse sesizările, reamintim că, pe 30 octombrie, Pavel Postică a declarat că CEC a primit „zeci” de sesizări privind presupuse nereguli admise de reprezentanții „Șansă” în campania electorală, pe care autoritatea ar urma să se pronunțe individual.

***

Amintim că Republica Moldova va organiza alegeri locale generale pe 5 noiembrie 2023. În cadrul scrutinului, vor fi aleși 898 de primari și 11 058 de consilieri locali, dintre care 9 972 sătești (comunali), orășenești și 1 086 raionali/municipali. Potrivit informației publicate de Comisia Electorală Centrală, pentru funcția de primar al Chișinăului s-au înscris în cursa electorală 28 de pretendenți.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Filat a venit la ședința de judecată a lui Plahotniuc: „Am multe să-i spun” VIDEO

Fostul prim-ministru și lider al PLDM, Vlad Filat, s-a prezentat astăzi la ședința de judecată în dosarul „Frauda bancară”, în care este judecat fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc. Prezența lui Filat vine la o zi după ce acesta s-a declarat „profund consternat” de evoluția procesului penal și de modul în care dosarul este instrumentat în prezent.

Filat a anunțat, pe 17 decembrie, după ce instanța a audiat doi martori ai apărării, că intenționează să participe personal la toate ședințele de judecată și că este dispus să comenteze public declarațiile martorilor: „Nu pot accepta ca persoane care au prejudiciat statul cu sume colosale, prin devalizarea Băncii Naționale și a întregului sistem bancar, să scape de răspundere penală”

Întrebat astăzi de jurnaliști de ce a decis să fie prezent la proces, Filat a evitat un răspuns direct. La întrebarea dacă are ceva să-i transmită lui Vladimir Plahotniuc, acesta a spus: „Multe, dar nu cred că astăzi. Astăzi vouă o să vă spun mai multe”.

De cealaltă parte, Vladimir Plahotniuc, escortat în sala de judecată, a refuzat să comenteze prezența fostului premier la ședință.

Precizăm, în ședința de astăzi, instanța audiază cel de-al treilea martor al apărării – Ion Ropot, fost șef de departament în cadrul Băncii Naționale a Moldovei. Anterior, în același dosar, pe 17 decembrie, a fost audiat fostul președinte al Parlamentului, Andrian Candu, finul de cununie al lui Vladimir Plahotniuc, iar pe 15 decembrie – fosta președintă a Victoriabank, Natalia Politov-Gangaș. În ambele cazuri, procurorul de caz a declarat că mărturiile acestora nu ar fi conținut informații relevante pentru anchetă. În total, instanța a admis audierea a 27 de martori, dintr-un total de 168 propuși.

***

Reamintim că Vladimir Plahotniuc, aflat în urmărire din anul 2019, a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar pe 25 septembrie a fost extrădat în Republica Moldova. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în penitenciarul nr. 13 din capitală.

Fostul lider al PDM este inculpat în mai multe dosare penale, cel mai răsunător dintre ele fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit Procuraturii, Plahotniuc, prin intermediul companiilor controlate de Șor, ar fi primit 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. După aceasta, Banca Națională a introdus administrare specială în aceste bănci, iar ulterior autoritățile au decis lichidarea lor (băncile se află și acum în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci, sub garanția guvernului, credite în valoare egală cu suma furată (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, 1 miliard de euro). Autoritățile au explicat că aceste credite erau necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. În contul acestei datorii, guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă anuală de 5%, pe care s-a angajat să le ramburseze în decurs de 25 de ani. Acești bani au fost trecuți de autorități la datoria publică. Împreună cu dobânzile, suma totală pe 25 de ani va ajunge la 24,5 miliarde de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: