Domnica Manole: „Înalți demnitari de stat, inclusiv președintele Igor Dodon, au lansat declarații de natură să descrediteze judecătorii CCM”

Situația privind Curtea Constituțională a Republicii Moldova (CCM) este „extrem de complicată” și ar putea afecta activitatea instituției. Declarația a fost făcută de președinta CCM Domnica Manole. Într-un briefing din 6 mai, aceasta a adresat un apel public către Comisia de la Veneția, Parlamentul European, Consiliul Europei și întregul corp diplomatic acreditat în Republica Moldova.

Domnica Manole a făcut o recapitulare a împrejurărilor în care Vladimir Țurcan a fost demis din funcția de președinte al CCM. Potrivit acesteia, judecătorii CCM au decis că, prin discuția cu președintele Igor Dodon despre treburile interne ale instituției, Țurcan a încălcat secretul deliberării judecătorilor.

„În aceeași zi, Curtea a fost sesizată de a verifica constituționalitatea acordului de împrumut financiar semnat de Republica Moldova cu Federația Rusă și, implicit, s-a solicitat suspendarea acțiunii legii de ratificare a acestui acord. CCM a suspendat acțiunea legii, iar examinarea în fond a sesizării va fi pronunțată pe 7 mai 2020. După 23 aprilie, Curtea și judecătorii Curții au devenit ținta unor atacuri mediatice. Înalți demnitari de stat, inclusiv președintele Igor Dodon au lansat declarații de natură să creeze o lumină publică negativă în jurul CCM și să descrediteze judecătorii”, a declarat Manole.

Potrivit acesteia, judecătorii CCM au fost acuzați că ar face „jocul unor clanuri”, ar bloca inițiativele sociale de sprijinire a cetățenilor și a sectorului economic, având drept scop paralizarea funcționării statului în plină criză pandemică, iar blocarea ar duce la suspendarea plăților salariilor și pensiilor.

„S-a afirmat că în funcție de adoptare a anumitor hotărâri, Curtea ar deveni capturată politic și utilizată în uzurparea puterii în stat și va trebui să-și asume consecințele. Judecătorii au decis să acționeze prin publicarea unei declarații de chemare la calm și protejare a autorităților instituțiilor statului, implicit a CCM. Această declarați, însă, nu a avut efect, deoarece mai multe figuri publice, inclusiv deputați și aleși locali au declarat public că unii judecători ar fi urmăriți de structuri speciale”, a amintit Manole.

Totodată, Domnica Manole a amintit că presa a relatat că unul dintre judecătorii Curții ar fi șantajat cu inițierea unui dosar penal pentru comiterea unei infracțiuni.

„Tot în presă a apărut informația că structurile speciale ale statului caută informații compromițătoare, fabrică scenarii privind presupuse infracțiuni ale noului președinte al Curții, iar președintele Comisiei juridice a parlamentului a cerut revocarea a trei judecători constituționali, pentru pretinse încălcări din august 2019”, a mai spus șefa CCM, amintind că judecătorii au sesizat Procuratura Generală în legătură cu aceste fapte.

Domnica Manole a subliniat că instituțiile europene trebuie să cunoască „din prima sursă” ceea ce se întâmplă în jurul CCM.

„Această situație afectează funcționalitatea statului de drept din Republica Moldova. Ținem să vă asigurăm că judecătorii Curții vor acționa în strictă conformitate cu Constituția RM și vor rămâne la fel de independenți și de imparțiali, indiferent de presiunile exercitate”, a conchis Manole.

Amintim că, pe 23 aprilie, majoritatea judecătorilor CCM au votat pentru demiterea lui Vladimir Țurcan din funcția de președinte al instituției și au susținut-o pe Domnica Manole în această postură. Prin urmare, acesta a rămas în funcția de simplu judecător al CCM.

În cadrul platformei online „Președintele răspunde” din 10 aprilie, Igor Dodon a afirmat că l-a sunat pe Vladimir Țurcan după decizia Curții Constituționale de a suspenda legea asupra căreia guvernul și-a asumat răspunderea, iar acesta l-a informat că patru judecători au votat în favoarea acestei hotărâri.

„Eu l-am sunat pe dl Țurcan, să-l întreb ce s-a întâmplat. Înțeleg că 4 membri au votat pentru suspendarea acestei legi. Dl Țurcan a avut opinie separată”, a precizat șeful statului în cadrul platformei online.

Pe 11 aprilie, deputatul PAS, Sergiu Litvinenco a solicitat pornirea urmăririi disciplinare în raport cu președintele Curții Constituționale, Vladimir Țurcan. Liderul Platformei DA, Andrei Năstase, a cerut ridicarea mandatului de judecător în raport cu Vladimir Țurcan, iar deputatul grupului „Pro Moldova”, Sergiu Sârbu, l-a sesizat printr-o scrisoare pe procurorului general, Alexandr Stoianoglo.

Astăzi, deputatul socialist Vladimir Bolea a anunțat că va cere recuzarea judecătorului Curții Constituționale, Nicolae Roșca. Acesta a dat de înțeles că Nicolae Roșca ar fi subiectiv, din cauza faptului ca a candidat la funcția de deputat pe listele Partidului Acțiune și Solidaritate.

Ședința Curții Constituționale va avea loc mâine.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

România l-a convocat pe ambasadorul Rusiei. A doua oară în această săptămână

Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a fost convocat la sediul Ministerului român al Afacerilor Externe (MAE) pentru discuții, în contextul dronei rusești care a intrat în spațiul aerian al țării. Potrivit Digi24, informația a fost comunicată de ministrul român de Externe, Oana Ţoiu. Este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE în această săptămână.

Țoiu a anunțat că ambasadorul Rusiei la București a fost convocat la MAE pentru discuții programate să aibă loc în seara zilei de 14 septembrie. Potrivit sursei, este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE. El a fost chemat și pe 12 septembrie, pentru a i se transmite poziția de condamnare a violării spaţiului aerian al Poloniei de către drone ruseşti.

Întrebată ce se așteaptă să obțină din discuțiile din această seară cu ambasadorul rus, ministra a răspuns: „Nu ne așteptăm să obținem ceva anume din discuția respectivă, cât să comunicăm foarte clar protestul României”.

La precizarea dacă MAE este pregătit să expulzeze diplomați ruși de la București, dacă se repetă astfel de incidente, Țoiu a răspuns: „Există mai multe instrumente diplomatice, însă în acest moment principalul lucru pentru noi este să ne asigurăm că întărim colaborarea internațională atât în cadrul NATO, cât și în cadrul UE, pentru că primul lucru pe care trebuie să-l facem este să ne asigurăm că aceste incidente sunt descurajate”.

„Ce este important în această perioadă este să arătăm unitatea, alături de alți membri ai Uniunii Europene, de aliații noștri din NATO”, a mai declarat ministra de Externe.

Întrebată dacă a cerut, în numele României, garanții de securitate suplimentare din partea NATO și UE, Țoiu a comunicat: „Avem în acest moment garanții de securitate și din partea NATO și UE, în sensul atât a prezenței NATO pe teritoriul României și a bazelor NATO, cât și a eforturilor comune pe care le facem pentru mecanisme comune de descurajare, așa cum este și pachetul comun de sancțiuni”.

***

O dronă rusească a pătruns, în seara zilei de 13 septembrie, în spațiul aerian al României. Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că avioanele ridicate „au văzut” drona și „au fost foarte aproape s-o dea jos”. Și Polonia a ridicat aeronave, în seara zilei de sâmbătă, ca răspuns la amenințarea reprezentată de dronele rusești care operau deasupra Ucrainei. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că militarii ruși știu exact unde își îndreaptă dronele, ceea ce „este o extindere evidentă a războiului de către Rusia”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: