Domnica Manole: „Înalți demnitari de stat, inclusiv președintele Igor Dodon, au lansat declarații de natură să descrediteze judecătorii CCM”

Situația privind Curtea Constituțională a Republicii Moldova (CCM) este „extrem de complicată” și ar putea afecta activitatea instituției. Declarația a fost făcută de președinta CCM Domnica Manole. Într-un briefing din 6 mai, aceasta a adresat un apel public către Comisia de la Veneția, Parlamentul European, Consiliul Europei și întregul corp diplomatic acreditat în Republica Moldova.

Domnica Manole a făcut o recapitulare a împrejurărilor în care Vladimir Țurcan a fost demis din funcția de președinte al CCM. Potrivit acesteia, judecătorii CCM au decis că, prin discuția cu președintele Igor Dodon despre treburile interne ale instituției, Țurcan a încălcat secretul deliberării judecătorilor.

„În aceeași zi, Curtea a fost sesizată de a verifica constituționalitatea acordului de împrumut financiar semnat de Republica Moldova cu Federația Rusă și, implicit, s-a solicitat suspendarea acțiunii legii de ratificare a acestui acord. CCM a suspendat acțiunea legii, iar examinarea în fond a sesizării va fi pronunțată pe 7 mai 2020. După 23 aprilie, Curtea și judecătorii Curții au devenit ținta unor atacuri mediatice. Înalți demnitari de stat, inclusiv președintele Igor Dodon au lansat declarații de natură să creeze o lumină publică negativă în jurul CCM și să descrediteze judecătorii”, a declarat Manole.

Potrivit acesteia, judecătorii CCM au fost acuzați că ar face „jocul unor clanuri”, ar bloca inițiativele sociale de sprijinire a cetățenilor și a sectorului economic, având drept scop paralizarea funcționării statului în plină criză pandemică, iar blocarea ar duce la suspendarea plăților salariilor și pensiilor.

„S-a afirmat că în funcție de adoptare a anumitor hotărâri, Curtea ar deveni capturată politic și utilizată în uzurparea puterii în stat și va trebui să-și asume consecințele. Judecătorii au decis să acționeze prin publicarea unei declarații de chemare la calm și protejare a autorităților instituțiilor statului, implicit a CCM. Această declarați, însă, nu a avut efect, deoarece mai multe figuri publice, inclusiv deputați și aleși locali au declarat public că unii judecători ar fi urmăriți de structuri speciale”, a amintit Manole.

Totodată, Domnica Manole a amintit că presa a relatat că unul dintre judecătorii Curții ar fi șantajat cu inițierea unui dosar penal pentru comiterea unei infracțiuni.

„Tot în presă a apărut informația că structurile speciale ale statului caută informații compromițătoare, fabrică scenarii privind presupuse infracțiuni ale noului președinte al Curții, iar președintele Comisiei juridice a parlamentului a cerut revocarea a trei judecători constituționali, pentru pretinse încălcări din august 2019”, a mai spus șefa CCM, amintind că judecătorii au sesizat Procuratura Generală în legătură cu aceste fapte.

Domnica Manole a subliniat că instituțiile europene trebuie să cunoască „din prima sursă” ceea ce se întâmplă în jurul CCM.

„Această situație afectează funcționalitatea statului de drept din Republica Moldova. Ținem să vă asigurăm că judecătorii Curții vor acționa în strictă conformitate cu Constituția RM și vor rămâne la fel de independenți și de imparțiali, indiferent de presiunile exercitate”, a conchis Manole.

Amintim că, pe 23 aprilie, majoritatea judecătorilor CCM au votat pentru demiterea lui Vladimir Țurcan din funcția de președinte al instituției și au susținut-o pe Domnica Manole în această postură. Prin urmare, acesta a rămas în funcția de simplu judecător al CCM.

În cadrul platformei online „Președintele răspunde” din 10 aprilie, Igor Dodon a afirmat că l-a sunat pe Vladimir Țurcan după decizia Curții Constituționale de a suspenda legea asupra căreia guvernul și-a asumat răspunderea, iar acesta l-a informat că patru judecători au votat în favoarea acestei hotărâri.

„Eu l-am sunat pe dl Țurcan, să-l întreb ce s-a întâmplat. Înțeleg că 4 membri au votat pentru suspendarea acestei legi. Dl Țurcan a avut opinie separată”, a precizat șeful statului în cadrul platformei online.

Pe 11 aprilie, deputatul PAS, Sergiu Litvinenco a solicitat pornirea urmăririi disciplinare în raport cu președintele Curții Constituționale, Vladimir Țurcan. Liderul Platformei DA, Andrei Năstase, a cerut ridicarea mandatului de judecător în raport cu Vladimir Țurcan, iar deputatul grupului „Pro Moldova”, Sergiu Sârbu, l-a sesizat printr-o scrisoare pe procurorului general, Alexandr Stoianoglo.

Astăzi, deputatul socialist Vladimir Bolea a anunțat că va cere recuzarea judecătorului Curții Constituționale, Nicolae Roșca. Acesta a dat de înțeles că Nicolae Roșca ar fi subiectiv, din cauza faptului ca a candidat la funcția de deputat pe listele Partidului Acțiune și Solidaritate.

Ședința Curții Constituționale va avea loc mâine.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Boris Volosatîi

Avere din donații, salarii – din România: veniturile declarate de liderii AUR Moldova care aspiră la fotoliul de deputat (DOC)

AUR Moldova promite că, odată ajunsă în Parlament, unirea cu România va deveni „proiectul central al existenței sale politice”. Filiala formațiunii din România – cunoscută pentru pozițiile sale radicale și acuzată că alimentează campanii de dezinformare împotriva președintei Maia Sandu și a guvernării PAS – intră în cursa electorală cu aceast angajament. Lansat în 2021, partidul a participat și la alegerile anticipate din același an, dar nu a trecut pragul electoral. Acum, AUR speră să obțină mandate pe 28 septembrie și înaintează o listă de 62 de candidați. NM a analizat declarațiile de avere ale primilor cinci candidați, cei care vor să propună și să dezbată legi în următorii patru ani din forul suprem al țării – Parlamentul.

Volosatîi: salariu din România, casă moștenită și despăgubiri de aproape jumătate de milion de lei

Volosatii Boris/Facebook

Lista AUR Moldova la alegerile parlamentare este deschisă de Boris Volosatîi, fost deputat în Parlamentul României pe listele AUR și ex-director al Liceului „Gheorghe Asachi” din Chișinău.

Pentru anul 2024, Volosatîi declară venituri de peste 134 de mii de lei românești (aproximativ 516 mii de lei) din salariul de parlamentar la București. Veniturile familiei au fost completate de cele două salarii ale soției, în valoare totală de peste 210 mii de lei, de 37 500 de euro din vânzarea unui apartament și de alți 200 de mii de lei obținuți din vânzarea unui automobil.

În declarația de avere figurează și aproape 468 de mii de lei primiți ca despăgubire de la compania de asigurări Allianz Țiriac, precum și o pensie de peste 160 de mii de lei. Soția sa a beneficiat, la rândul ei, de o pensie anuală de aproape 118 mii de lei.

Familia Volosatîi deține șase terenuri agricole, toate dobândite în 2011. În 2022 și 2023 și-au cumpărat trei apartamente, evaluate în total la circa 42 de mii de euro. În 2024, familia a intrat și în posesia unei case de locuit de 129 m2, primită moștenire, a cărei valoare a fost indicată simbolic la 1 leu.

Parcul auto al familiei include un Hyundai fabricat și achiziționat în 2023, cu aproape 20 de mii de euro, și un BMW X3 din 2021, cumpărat în 2025 la prețul de 520 de mii de lei.

Volosatîi Boris by EcaterinaNaconecinîi

Vacarciuc: fără salariu, dar cu indemnizație de sute de mii de lei și apartament

IPN

Pe locul doi pe lista AUR Moldova se află Vadim Vacarciuc, fost deputat, sportiv de carieră, triplu campion mondial la haltere. Până în anul 2023 a deținut funcția de vicepreședinte al Federației de Haltere din Republica Moldova.

În declarația de avere pentru anul 2024, acesta indică un singur venit oficial – o indemnizație de peste 256 de mii de lei.

Vacarciuc declară și un apartament de 44 m², aflat în proprietatea sa din 1999, evaluat la aproape 120 de mii de lei.

Vacarciuc Vadim by EcaterinaNaconecinîi

Spoială: casă de 200 de mii lei și datorii la bănci

Lucia Spoială și Boris Volosatîi / AUR Moldova

Pe locul trei pe lista AUR Moldova candidează Lucia Spoială, fost director al Biroului Național de Statistică și în prezent șefă de secție la Universitatea de Studii Politice și Economice Europene „Constantin Stere”.

Pentru anul 2024, Spoială declară venituri salariale de peste 231 de mii de lei, la care se adaugă salariul soțului, de peste 37 de mii de lei.

În ceea ce privește bunurile imobile, candidata AUR a intrat în 2011 în posesia a două terenuri — unul intravilan și unul extravilan — evaluate la câte 100 de mii de lei fiecare. În același an, a devenit proprietara unei case de locuit de 86 m², estimată la 200 de mii de lei. Din 2001, deține și un apartament de 52 m², evaluat la 140 de mii de lei.

La capitolul bunuri mobile, Spoială declară o Kia fabricată în 2012, procurată în 2020, evaluată la 120 de mii de lei.

Candidata menționează și datorii: două împrumuturi contractate în 2022 și 2025 de la bănci comerciale, în valoare totală de 120 de mii de lei.

Spoială Lucia by EcaterinaNaconecinîi

Balan: terenuri, imobile nefinalizate și un credit de 140 mii lei

AUR Moldova / captură video

Pe locul patru pe lista partidului condus de Volosatîi candidează Octavian Balan, fost candidat la alegerile parlamentare din 2021 pe lista AUR Moldova, de meserie inginer geodezist.

Pentru anul 2024, Balan declară venituri de aproximativ 84 de mii de lei salariu de la SRL „Consult Trading” și aproape 34 de mii de lei de la Î.M. „Biroul de Arhitectură și Sistematizare” din cadrul Primăriei municipiului Bălți. La acestea se adaugă 15 mii de euro obținuți din vânzarea unui VW Passat. Soția sa a declarat circa 2 900 de lei din darea în arendă a unui bun.

Familia Balan deține patru terenuri, evaluate la aproape 80 de mii de lei. Primul a fost obținut prin donație în 2006, iar celelalte trei au fost cumpărate în 2010 și 2018.

La capitolul imobile, candidatul declară o casă de locuit de 52 m², o clădire nefinalizată de 87 m² și o construcție auxiliară de 21 m², toate dobândite în 2010. Valoarea acestora nu este indicată în declarație.

În garaj, Balan are o Skoda Superb fabricată în 2009, achiziționată în 2021 cu 5 mii de euro.

Candidatul AUR mai declară datorii de 140 de mii de lei – credit contractat în 2014, cu termen de rambursare până în 2024.

Balan Octavian by EcaterinaNaconecinîi

Bodarev: avere din donații, pensie de aproape 16 mii lei pe lună

Petru Bodarev și Boris Volosatîi / AUR Moldova

Pe locul cinci pe lista AUR Moldova se află Petru Bodarev, fondator și administrator al „FagroFarm” SRL și fost vicepreședinte al PLDM.

Potrivit declarației de avere și interese depuse la CEC pentru 2024, Bodarev indică drept unic venit oficial pensia sa, în valoare de 192 de mii de lei. Veniturile familiei au fost completate de pensia soției, de 132 de mii de lei.

Familia Bodarev deține două terenuri: unul intravilan, evaluat la 100 de mii de lei și primit donație în 2008, și unul agricol, evaluat la 10 mii de lei, procurat în 2017. În același an 2008, candidatul a primit prin donație și o casă de locuit de 140 m², estimată la 300 de mii de lei.

În garaj, Bodarev are o Dacia Duster, fabricată și cumpărată în 2015, care este evaluată la 120 de mii de lei.

Bodarev Petru by EcaterinaNaconecinîi


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: