Domnica Manole: „Înalți demnitari de stat, inclusiv președintele Igor Dodon, au lansat declarații de natură să descrediteze judecătorii CCM”

Situația privind Curtea Constituțională a Republicii Moldova (CCM) este „extrem de complicată” și ar putea afecta activitatea instituției. Declarația a fost făcută de președinta CCM Domnica Manole. Într-un briefing din 6 mai, aceasta a adresat un apel public către Comisia de la Veneția, Parlamentul European, Consiliul Europei și întregul corp diplomatic acreditat în Republica Moldova.

Domnica Manole a făcut o recapitulare a împrejurărilor în care Vladimir Țurcan a fost demis din funcția de președinte al CCM. Potrivit acesteia, judecătorii CCM au decis că, prin discuția cu președintele Igor Dodon despre treburile interne ale instituției, Țurcan a încălcat secretul deliberării judecătorilor.

„În aceeași zi, Curtea a fost sesizată de a verifica constituționalitatea acordului de împrumut financiar semnat de Republica Moldova cu Federația Rusă și, implicit, s-a solicitat suspendarea acțiunii legii de ratificare a acestui acord. CCM a suspendat acțiunea legii, iar examinarea în fond a sesizării va fi pronunțată pe 7 mai 2020. După 23 aprilie, Curtea și judecătorii Curții au devenit ținta unor atacuri mediatice. Înalți demnitari de stat, inclusiv președintele Igor Dodon au lansat declarații de natură să creeze o lumină publică negativă în jurul CCM și să descrediteze judecătorii”, a declarat Manole.

Potrivit acesteia, judecătorii CCM au fost acuzați că ar face „jocul unor clanuri”, ar bloca inițiativele sociale de sprijinire a cetățenilor și a sectorului economic, având drept scop paralizarea funcționării statului în plină criză pandemică, iar blocarea ar duce la suspendarea plăților salariilor și pensiilor.

„S-a afirmat că în funcție de adoptare a anumitor hotărâri, Curtea ar deveni capturată politic și utilizată în uzurparea puterii în stat și va trebui să-și asume consecințele. Judecătorii au decis să acționeze prin publicarea unei declarații de chemare la calm și protejare a autorităților instituțiilor statului, implicit a CCM. Această declarați, însă, nu a avut efect, deoarece mai multe figuri publice, inclusiv deputați și aleși locali au declarat public că unii judecători ar fi urmăriți de structuri speciale”, a amintit Manole.

Totodată, Domnica Manole a amintit că presa a relatat că unul dintre judecătorii Curții ar fi șantajat cu inițierea unui dosar penal pentru comiterea unei infracțiuni.

„Tot în presă a apărut informația că structurile speciale ale statului caută informații compromițătoare, fabrică scenarii privind presupuse infracțiuni ale noului președinte al Curții, iar președintele Comisiei juridice a parlamentului a cerut revocarea a trei judecători constituționali, pentru pretinse încălcări din august 2019”, a mai spus șefa CCM, amintind că judecătorii au sesizat Procuratura Generală în legătură cu aceste fapte.

Domnica Manole a subliniat că instituțiile europene trebuie să cunoască „din prima sursă” ceea ce se întâmplă în jurul CCM.

„Această situație afectează funcționalitatea statului de drept din Republica Moldova. Ținem să vă asigurăm că judecătorii Curții vor acționa în strictă conformitate cu Constituția RM și vor rămâne la fel de independenți și de imparțiali, indiferent de presiunile exercitate”, a conchis Manole.

Amintim că, pe 23 aprilie, majoritatea judecătorilor CCM au votat pentru demiterea lui Vladimir Țurcan din funcția de președinte al instituției și au susținut-o pe Domnica Manole în această postură. Prin urmare, acesta a rămas în funcția de simplu judecător al CCM.

În cadrul platformei online „Președintele răspunde” din 10 aprilie, Igor Dodon a afirmat că l-a sunat pe Vladimir Țurcan după decizia Curții Constituționale de a suspenda legea asupra căreia guvernul și-a asumat răspunderea, iar acesta l-a informat că patru judecători au votat în favoarea acestei hotărâri.

„Eu l-am sunat pe dl Țurcan, să-l întreb ce s-a întâmplat. Înțeleg că 4 membri au votat pentru suspendarea acestei legi. Dl Țurcan a avut opinie separată”, a precizat șeful statului în cadrul platformei online.

Pe 11 aprilie, deputatul PAS, Sergiu Litvinenco a solicitat pornirea urmăririi disciplinare în raport cu președintele Curții Constituționale, Vladimir Țurcan. Liderul Platformei DA, Andrei Năstase, a cerut ridicarea mandatului de judecător în raport cu Vladimir Țurcan, iar deputatul grupului „Pro Moldova”, Sergiu Sârbu, l-a sesizat printr-o scrisoare pe procurorului general, Alexandr Stoianoglo.

Astăzi, deputatul socialist Vladimir Bolea a anunțat că va cere recuzarea judecătorului Curții Constituționale, Nicolae Roșca. Acesta a dat de înțeles că Nicolae Roșca ar fi subiectiv, din cauza faptului ca a candidat la funcția de deputat pe listele Partidului Acțiune și Solidaritate.

Ședința Curții Constituționale va avea loc mâine.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

Costiuc respinge acuzațiile unei deputate PAS cu privire la averea sa: „Ce înseamnă venituri ilegale?”

Deputatul Partidului „Democrația Acasă” Vasile Costiuc a respins acuzațiile colegei sale din partea PAS, Victoria Belous, potrivit cărora ar fi obținut venituri ilegală și nu le-ar fi declarat. Costiuc a catalogat afirmațiile parlamentarei ca fiind „politice” și a îndemnat-o să depună un denunț penal, dacă dispune de dovezi. Precizările au fost făcute în cadrul ediției din 14 noiembrie a emisiunii „Întreabă Ghețu” de la TV8.

Sunt declarații politice. Ce înseamnă venituri ilegale? Dacă dumneaei cunoaște că cetățeanul Costiuc a obținut venituri ilegale a obținut ceva ilegală, să meargă să depună plângere la procuratură, la Ministerul de Interne, la Inspectoratul Fiscal și să nu rămână doar pe cuvinte, pe foaie. În momentul în care nu o să depună nicio cerere și nu o să demonstreze, societatea o să-și facă concluziile de rigoare. (…) Toate veniturile mele sunt declarate”, a spus Vasile Costiuc.

Amintim că, în cadrul ședinței Parlamentului din 13 noiembrie, deputata PAS Victoria Belous a spus că Vasile Costiuc ar fi obținut venituri ilegale, care nu ar fi fost declarate la Serviciul Fiscal de Stat. Belous, care este fostă ministră a Finanțelor, și-a îndemnat colegul să-și clarifice situația fiscală și să depună declarațiile restante.

Conform declarației sale de avere și interese personale pentru anul 2024, Vasile Costiuc a acumulat venituri de 120 000 de lei din salariul plătit de partid și 100 000 de lei obținuți din activitatea pe rețelele de socializare. Veniturile familiei au fost completate de salariul soției – peste 219 000 de lei din activitatea la Grădinița nr. 3 din Durlești și de aproape 3 500 de lei românești primiți ca alocație din România.

Costiuc a indicat și sumele primite de soția sa pentru activitatea în birourile electorale: 1 400 de euro pentru participarea la organizarea alegerilor din România și 13 000 de lei oferiți de CEC pentru activitatea la alegerile prezidențiale din Republica Moldova.

În declarația de avere figurează și un teren agricol, intrat în posesia sa în 2009, evaluat la circa 6 000 de lei. În 2020, acesta și-a cumpărat un apartament de 61 m², estimat la valoarea de 40 000 de euro (preț de piață).

Iar în 2024, liderul „Democrația Acasă” a cumpărat și un Mercedes fabricat în 2015, evaluat la aproximativ 360 000 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: