Politică

„Dracula e al vostru?”. Cum a reflectat presa din Rusia vizita lui Nicu Popescu la Moscova

Ecaterina Dubasova
| 24 noiembrie, 2021
17:41

Vizita la Moscova a șefului diplomației moldovenești Nicu Popescu a fost reflectată pe larg de presa din Rusia. Și dacă în Moldova atenția a fost axată pe poziția echilibrată a părților și pe bunele perspective de dezvoltare a relațiilor, în Rusia s-a scris inclusiv despre „jocul dublu” și „intențiile ascunse” ale Chișinăului. NM prezintă, cum a reflectat presa din Rusia vizita lui Popescu și pe ce a pus accent.

Nicu Popescu a efectuat o vizită la Moscova săptămâna trecută, la invitația colegului său rus Serghei Lavrov, ministrul de externe al Federației Ruse. În cadrul vizitei de două zile, Popescu a avut o întrevedere și cu Dmitrii Kozak, șeful adjunct al Administrației președintelui Rusiei, precum și cu ministrul agriculturii Dmitrii Patrușev (puteți citi despre rezultatele acestei vizite în articolul «Нику Попеску пожал руку Москвы» („Nicu Popescu a dat mâna cu Moscova”)).

Mass-media din Rusia a reflectat pe larg vizita lui Popescu, iar postul de radio de top „Eho Moskvî” a realizat un interviu cu el.

Dracula și dubla cetățenie

Întrebările „Eho Moskvî” au vizat în mare parte întrevederea cu Lavrov, și nu numai. De exemplu, moderatorul Alexei Venediktov l-a întrebat pe Nicu Popescu despre perspectivele unirii Moldovei cu România. Popescu a răspuns că majoritatea populației Moldovei nu dorește unirea cu România. „Eu sunt pentru o Moldovă independentă. Avem un astfel de mandat de la populație. Și eu, desigur, în acțiunile mele reies din acest mandat”, a menționat Popescu. În același timp, el a subliniat faptul că în Moldova, „se vorbește în limba română” și că Moldova și România „au aceeași istorie și aceiași poeți, aceiași voievozi în epoca medievală, prin urmare, avem aceeași istorie, aceeași limbă, aceeași cultură”.

Moderatorul de la „Eho” s-a mai interesat, dacă Popescu nu este deranjat de faptul că mai mulți cetățeni ai Moldovei dețin și cetățenia României și care este atitudinea lui Popescu față de Pactul Molotov-Ribbentrop. A fost și următoarea întrebare:

– Dar Dracula nu e al vostru?

– Dracula a fost verișorul domnitorului nostru Ștefan cel Mare.

– A sunat acum ca o amenințare.

Popescu a mai fost întrebat, de ce a acceptat să vină la conducerea MAEIE: „Trăiați destul de bine în Europa și făceați ceea ce vă place. Ce ambiție v-a determinat să deveniți pentru a doua oară ministru al afacerilor externe într-o țară fără prea mari succese?”. Nicu Popescu a răspuns că aceasta este țara sa, echipa sa, prietenii săi și viitorul țării sale. „Pentru mine, întotdeauna a fost important să mă implic în aceasta. Am participat indiferent de locul unde mă aflam din punct de vedere geografic. Mereu am fost prezent în spațiul public”, a menționat Popescu.

MGIMO și NATO

Reflectând întrevederea lui Popescu și Lavrov, postul de televiziune „MIR 24” a atras atenția asupra faptului că ambii diplomați sunt absolvenți ai MGIMO. „El [Popescu] a remarcat că se bucură că iarăși este în Rusia. Mai ales că Moscova este orașul studenției ministrului: la fel ca și Serghei Lavrov, acesta a absolvit MGIMO. Și bineînțeles, unor absolvenți ai aceleiași universități le este mai simplu să ajungă la o înțelegere”, a subliniat postul tv.

Portalul «Фонд стратегической культуры» („Fundația pentru cultură strategică”) a pus accent pe statutul de neutralitate al Moldovei. „În ce privește relațiile dintre Moldova și Alianță, Popescu a dat asigurări că „nu există niciun fel de mișcări ale Chișinăului în direcția spre NATO”, Moldova este un stat neutru, însă acest statut „nu interzice relațiile multilaterale în diferite domenii, inclusiv în cel militar”, se menționează în articol.

Afirmații și intenții

Despre vizita lui Nicu Popescu la Moscova s-a scris și pe canalul de Telegram al Institutului pentru Strategii Politice și Economice Internaționale „RUSSTRAT ”, precum că declarațiile șefului diplomației moldovenești necesită o confirmare practică din partea Chișinăului. „E clar că după ce s-a confruntat cu numeroase probleme, inclusiv criza gazelor naturale, actualele autorități pro-occidentale din Moldova au făcut un pas înapoi în încercările de a se opune intereselor Rusiei în regiune. Vom vedea, care vor fi concluziile lor practice”, se menționează într-un comentariu al „RUSSTAT”.

În același timp, Alexei Pușkov, membru al Consiliului Federației, a scris pe canalul său de Telegram că delarațiile lui Popescu „nu sunt altceva decât niște afirmații”. „Chișinăul nu are de gând să stabilească relații de parteneriat cu Rusia, ci intenționează să fie cel apropiat aliat al SUA”, a scris Pușkov. Totodată, acesta a remarcat că „în politică și în diplomație, cuvintele au menirea de a masca adevăratele intenții”. Comentariul lui Pușkov a fost publicat pe Lenta.ru.

„Jocul dublu”

Portalul informațional Russia Today (RT) a dedicat vizitei lui Nicu Popescu un articol analitic în care reporterii au discutat cu experți din Rusia despre rezultatele întrevederii miniștrilor de externe al Moldovei și Rusiei. Experții au numit declarațiile lui Popescu „un joc dublu”. Astfel, politologul Alexandr Asfarov a numit „un absurd” declarațiile autorităților moldovenești privind intenția de a stabili bune relații cu Rusia și, totodată, cerința privind retragerea contingentului militar al Rusiei de pe teritoriul Transnistriei. Iar vicedirectorul Institutului de Istorie și Politică al MPGU, Vladimir Șapovalov a menționat că „declarațiile lui Popescu despre taxele vamale și pacificatorii ruși continuă acel curs destul de straniu și declarațiile pe care FR le-a constatat din partea noului guvern al Moldovei pe parcursul întregii perioade a existenței acestuia”.

„Conținut pozitiv”

Publicația „Kommersant” a menționat, după întrevederea lui Popescu și Lavrov, că atunci când miniștrii au prezentat informații despre negocieri, au apărut și mai multe întrebări referitoare la relațiile moldo-ruse: „Nicu Popescu nu a putut să explice cursul eurasiatic al Chișinăului”. Publicația a mai menționat că statutul de observator al Moldovei pe lângă Uniunea Economică Eurasiatică este o chestiune contradictorie. „În acest caz, problema constă în faptul că atunci când în funcția de președinte al Moldovei era Igor Dodon, cu viziuni pro-Rusia (anii 2016-2020), Chișinăul a obținut statutul de observator pe lângă UEEA. Atunci, forțele politice pro-occidentale, inclusiv partidul Maiei Sandu, au contestat acest lucru. Iar când ea a venit la guvernare, acest subiect a început să fie minimizat. Moldova și-a rechemat reprezentantul din Comisia economică eurasiatică, iar în luna octombrie, doamna Sandu a refuzat invitația de a participa la summit-ul țărilor membre ale UEEA”, a scris „Kommersant”.

Publicația a mai atras atenția asupra răspunsului lui Lavrov la întrebarea despre o eventuală întrevedere a președinților Moldovei și Rusiei. Lavrov a declarat că o întrevedere la acest nivel ar putea avea loc „imediat ce în relațiile dintre cele două țări se va acumula un conținut pozitiv”. Și publicația ajunge la concluzia: „Astfel, sau conținutul pozitiv care s-a acumulat în relațiile moldo-ruse este lipsit de substanță, sau acest conținut nu s-a acumulat deloc”.

„Aluzie subtilă”

În contextul vizitei lui Popescu, agenția de știri EADaily a publicat un articol dedicat relațiilor moldo-ruse. În acest articol, pentru întrevederea dintre Lavrov și Popescu s-au rezervat două alineate, în unul dintre acestea fiind citat Lavrov: „Bineînțeles, reglementarea transnisteană ar trebui să fie una dintre prioritățile noastre. Suntem interesați ca această chestiune să fie reglementată definitiv în cadrul unor principii pe care toți le-au acceptat”. Apoi urmează un comentariu al autorului articolului: „Cum zice clasicul: se memorizează finalul. Iar celelalte, în opinia mea personală, sunt o retorică profesională. Și o aluzie subtilă în contextul dorințelor despre legume și fructe și al înlesnirilor vamale exprimate anterior: purtați-vă decent și veți fi răsplătiți”.

„Totul este destul de transparent”

Natalia Stercul, expert al Asociației pentru Politică Externă, consideră că un anumit joc și niște interese ascunse, despre care a scris mass-media din Rusia, chiar sunt posibile, dar nu neapărat într-un sens negativ. „În opinia mea, totul este destul de transparent. Moldova trebuie să stabilească un dialog cu Rusia, cooperarea comercială și economică trebuie să ajungă la un nivel nou, să atenueze unele aspecte sensibile care au apărut din cauza crizei energetice ș.a.”, a menționat Stercul, adăugând că „într-un fel sau altul, diplomația presupune anumite fapte ascunse”.

În același timp, ea nu este mirată de faptul că presa moldovenească și cea din Rusia au reflectat în mod diferit vizita lui Popescu. Potrivit afirmațiilor sale, mass-media din Moldova „nu a putut să scrie despre aceasta în sens negativ”. „Noi trebuie să restabilim relațiile cu Rusia. Există susținerea actualei guvernări proeuropene și toți sunt în așteptarea unor transformări radicale”, consideră expertul.

Știri similare

Video

(VIDEO) „De ce am nevoie de asta?”: Ambasadoarea R. Moldova pe lângă UE, Daniela Morari, despre misiune, rolul ei și negocierile dificile

Video

(VIDEO) Sandu retrage cetățenia a 7 moldoveni/ Ardezia moldovenească, un meme/ Alegeri în Găgăuzia: când?

Viață

Stație de epurare de 13 mln lei, folosită doar câteva luni în opt ani. Cum au fost irosiți banii europeni la Drochia

Ana-Maria Dolghii
| 27 noiembrie, 2025
19:12

Stația de epurare a apelor uzate menajere din orașul Drochia, construcția căreia a costat peste 13 milioane de lei, a funcționat doar câteva luni în cei opt ani de când a fost dată în exploatare, arată o anchetă Cu Sens. Aceasta a fost construită din bani oferiți de Uniunea Europeană sub formă de grant, dar și din surse publice alocate din Fondul Ecologic Național și bugetul local.

Potrivit sursei citate, în august 2025, patru experți din România, au venit la invitația întreprinderii municipale Apă-Canal din Drochia pentru a face o expertiză tehnică a stației de epurare a apelor uzate. Aceasta a fost construită acum opt ani de Consiliul raional Drochia, în mare parte, din bani de la Uniunea Europeană și Fondul Ecologic Național, iar în mai 2018 a fost dată în gestiunea întreprinderii municipale. Problemele nu-s de azi sau de ieri. Din decembrie 2016, când au fost finalizate lucrările de construcție, iar stația a fost pornită pentru testare, pe parcursul a circa un an, aceasta s-a defectat de mai multe ori. Chiar dacă a fost dată în exploatare în septembrie 2017, în cele din urmă, a fost oprită și nu a mai funcționat, de atunci, nicio zi.

Mai bine de o oră, experții au încercat să-și dea seama cu ce au de-a face. Doar că stația nu a fost pornită din timp din cauza unei pene de curent care a afectat întreg orașul, ceea ce făcea imposibilă continuarea expertizei. Auditul tehnic a fost propus de Vladislav Russu care, din decembrie 2023, a preluat conducerea Apă-Canal Drochia și a vrut să înțeleagă care sunt problemele de la noua stație, mai ales că cea veche, construită încă pe timpul Uniunii Sovietice, necesită, la fel, investiții.

„După toate măsurătorile care au fost, când au fost date în exploatare, ea consuma foarte multă energie electrică, dar ieșirea apelor era foarte puțină. Ea este pentru 400 de cuburi în 24 de ore, să spunem așa, dar undeva ieșirea era la 60-80 de cuburi în 24 de ore. Deci, am revenit la doamna primar ca să facem un proiect, poate o stație nouă de epurare, și mi s-a spus că noi avem stație nouă de epurare. Nu putem câștiga alt proiect pentru că nu înțelegem ce-i cu stația asta. Și am hotărât să facem o expertiză tehnică”, a declarat Vladislav Russu.

Construcția stației de epurare a costat peste 13 milioane de lei, dintre care: circa 7 milioane de lei – grant oferit de Uniunea Europeană, 5,2 milioane de lei – din Fondul Ecologic Național și puțin peste 1 milion de lei a fost contribuția Consiliul raional Drochia. Proiectul a fost implementat de Consiliul raional Drochia care l-a angajat ca manager de proiect pe Ruslan Babin, specialist principal în cadrul Direcției economie, reforme și atragerea investițiilor a instituției. Între timp, acesta a fost avansat în funcția de șef al Serviciului politici investiționale, din cadrul aceluiași Consiliu.

„Proiectul a fost un imbold pentru a atrage alte investiții sau pentru a renova ceea ce este existent. Un fel de experiență, mai mult experiență de implementare, experiență de atragere de granturi, finanțare și așa mai departe. Într-adevăr, proiectul acela, nu știu, mai multe circumstanțe au dus ca să nu fie de succes. Întâi a înghețat, pe urmă indiferență, pe urmă nu se știa cui de transmis, pe urmă nu știa cine să achite curentul electric pentru exploatare. Noi trebuia să transmitem, alții nu voiau să o primească, pentru că asta e problema principală, pentru că noi, așa și s-a primit, noi într-un fel cu forța am implementat un proiect pe care primăria nu-l dorea”, a spus Babin.

În 2015, Consiliul Raional Drochia organizează o licitație publică și selectează compania Laiola SRL, cu sediul în Chișinău, să execute lucrările de construcție a stației. Asta, chiar dacă doi din cei nouă membri ai grupului de lucru cu privire la adjudecarea lucrărilor de construcție a stației au fost împotrivă, deoarece firma „a propus o ofertă cu mult mai mare” față de alte două companii care au participat la licitație, însă au fost descalificate. Un alt motiv – „Laiola s-a aflat în litigiu de judecată cu Consiliul raional Drochia în urma efectuării lucrărilor de reparație a Școlii Sportive”. Printre cei care au fost împotrivă – Vitalie Postovan, jurist la acea vreme, în cadrul Aparatului Președintelui raionului. În prezent – viceprimar al orașului Drochia.

„Am fost împotrivă, deoarece Laiola SRL, anterior, a efectuat niște lucrări de construcție, de renovare a Școlii sportive din orașul Drochia și noi am avut litigiu de judecată cu dumnealor. N-au executat lucrurile conform proiectului și ceea ce au executat nu corespundea cerințelor noastre. Și nu am mai vrut să avem de a face cu astfel de agenți economici, de aceea și am votat contra”, a menționat Postovan.

Contractul de executare a lucrărilor a fost semnat pe 18 iunie 2015, iar firma s-a angajat să construiască stația în patru luni și jumătate. Ceea ce nu s-a întâmplat, însă. Asta, deoarece abia peste un an au primit autorizație de construcție de la autoritățile locale. Astfel, în decembrie 2016, adică peste un an și șase luni, firma a finalizat instalarea stației, care a fost pornită pentru testare. Doar că peste o lună, au apărut, deja, primele defecțiuni din cauza înghețurilor, iar firma și-a asumat lucrările de reparație. Respectiv, abia în septembrie 2017 a fost semnat procesul-verbal de recepție finală. Cu toate acestea, nu a mai fost folosită niciodată. Laiola SRL este deținută, în cote-părți egale, de Ghenadie Vizitiu, om de afaceri originar din Drochia și Ion Comanac, consul onorific al Republicii Columbia în Republica Moldova, al cărui birou se află în aceeași clădire unde își are adresa juridică compania Laiola SRL. Am mers la sediul firmei pentru a discuta cu unul dintre proprietarii afacerii. Ne-a răspuns la telefon Ghenadie Vizitiu, unul dintre fondatorii companiei.

„Noi am făcut toată lucrarea, a fost dată în exploatare, a fost comisia și din partea finanțatorilor europeni, a fost și din partea inspecției în construcție, a primăriei și tot. Totul a fost dat în exploatare, a fost testat și a lucrat un pic. După asta am conservat-o, fiindcă ei nu au vrut să o exploateze. Și am plecat de acolo. După asta s-a terminat totul”, a spus Ghenadie Vizitiu.

În mai 2018, Consiliul raional transmite stația Consiliului orășenesc Drochia care, ulterior, o dă în gestiunea întreprinderii municipale Apă-Canal Drochia. În perioada cât a fost construită, la conducerea primăriei era Nina Cereteu, funcție pe care o deține până în prezent, fiind la al treilea mandat de primăriță. La alegerile parlamentare din 2025, a candidat cu numărul trei în lista partidului condus de Renato Usatîi – „Partidul Nostru”, care a obținut șase fotolii de deputat. Cereteu, însă, a ales să rămână la șefia primăriei Drochia.

„Eu, cel puțin, o consider ca este o investiție irelevantă pentru oraș. Ideea a fost de a avea o stație de epurare modernă, model, în țară. Atunci trebuia reparată și dotată cea veche, existentă, care avea o capacitate și cu potențial de a extinde capacitatea mare, pentru a asigura nu doar orașul, dar și cu probabilitatea de a mai conecta și satele vecine”, a declarat Cereteu.

Întrebată de ce stația a fost lăsată de izbeliște, primărița a spus: „Ne-am orientat ca să asigurăm cetățenii cu acces la canalizare, adică cu acces la servicii, să extindem rețelele. Pentru că, pentru moment, am considerat că această stație, un pic poate să mai aștepte, să nu căutăm acuma investiții în timp ce oamenii nu au acces la aceste servicii”.

Apele uzate ale orașului Drochia sunt epurate la stația veche care se află nu departe de cea nouă, iar după curățare sunt vărsate în pârâul Graid.

„Sunt conștientă de faptul că această investiție, acest proiect, este ca o pată neagră pe imaginea orașului. Deși nu noi am fost cei care am aplicat, dar suntem cei care o gestionam în continuare”, a declarat Nina Cereteu.