Vizita la Moscova a șefului diplomației moldovenești Nicu Popescu a fost reflectată pe larg de presa din Rusia. Și dacă în Moldova atenția a fost axată pe poziția echilibrată a părților și pe bunele perspective de dezvoltare a relațiilor, în Rusia s-a scris inclusiv despre „jocul dublu” și „intențiile ascunse” ale Chișinăului. NM prezintă, cum a reflectat presa din Rusia vizita lui Popescu și pe ce a pus accent.
Nicu Popescu a efectuat o vizită la Moscova săptămâna trecută, la invitația colegului său rus Serghei Lavrov, ministrul de externe al Federației Ruse. În cadrul vizitei de două zile, Popescu a avut o întrevedere și cu Dmitrii Kozak, șeful adjunct al Administrației președintelui Rusiei, precum și cu ministrul agriculturii Dmitrii Patrușev (puteți citi despre rezultatele acestei vizite în articolul «Нику Попеску пожал руку Москвы» („Nicu Popescu a dat mâna cu Moscova”)).
Mass-media din Rusia a reflectat pe larg vizita lui Popescu, iar postul de radio de top „Eho Moskvî” a realizat un interviu cu el.
Dracula și dubla cetățenie
Întrebările „Eho Moskvî” au vizat în mare parte întrevederea cu Lavrov, și nu numai. De exemplu, moderatorul Alexei Venediktov l-a întrebat pe Nicu Popescu despre perspectivele unirii Moldovei cu România. Popescu a răspuns că majoritatea populației Moldovei nu dorește unirea cu România. „Eu sunt pentru o Moldovă independentă. Avem un astfel de mandat de la populație. Și eu, desigur, în acțiunile mele reies din acest mandat”, a menționat Popescu. În același timp, el a subliniat faptul că în Moldova, „se vorbește în limba română” și că Moldova și România „au aceeași istorie și aceiași poeți, aceiași voievozi în epoca medievală, prin urmare, avem aceeași istorie, aceeași limbă, aceeași cultură”.
Moderatorul de la „Eho” s-a mai interesat, dacă Popescu nu este deranjat de faptul că mai mulți cetățeni ai Moldovei dețin și cetățenia României și care este atitudinea lui Popescu față de Pactul Molotov-Ribbentrop. A fost și următoarea întrebare:
– Dar Dracula nu e al vostru?
– Dracula a fost verișorul domnitorului nostru Ștefan cel Mare.
– A sunat acum ca o amenințare.
Popescu a mai fost întrebat, de ce a acceptat să vină la conducerea MAEIE: „Trăiați destul de bine în Europa și făceați ceea ce vă place. Ce ambiție v-a determinat să deveniți pentru a doua oară ministru al afacerilor externe într-o țară fără prea mari succese?”. Nicu Popescu a răspuns că aceasta este țara sa, echipa sa, prietenii săi și viitorul țării sale. „Pentru mine, întotdeauna a fost important să mă implic în aceasta. Am participat indiferent de locul unde mă aflam din punct de vedere geografic. Mereu am fost prezent în spațiul public”, a menționat Popescu.
MGIMO și NATO
Reflectând întrevederea lui Popescu și Lavrov, postul de televiziune „MIR 24” a atras atenția asupra faptului că ambii diplomați sunt absolvenți ai MGIMO. „El [Popescu] a remarcat că se bucură că iarăși este în Rusia. Mai ales că Moscova este orașul studenției ministrului: la fel ca și Serghei Lavrov, acesta a absolvit MGIMO. Și bineînțeles, unor absolvenți ai aceleiași universități le este mai simplu să ajungă la o înțelegere”, a subliniat postul tv.
Portalul «Фонд стратегической культуры» („Fundația pentru cultură strategică”) a pus accent pe statutul de neutralitate al Moldovei. „În ce privește relațiile dintre Moldova și Alianță, Popescu a dat asigurări că „nu există niciun fel de mișcări ale Chișinăului în direcția spre NATO”, Moldova este un stat neutru, însă acest statut „nu interzice relațiile multilaterale în diferite domenii, inclusiv în cel militar”, se menționează în articol.
Afirmații și intenții
Despre vizita lui Nicu Popescu la Moscova s-a scris și pe canalul de Telegram al Institutului pentru Strategii Politice și Economice Internaționale „RUSSTRAT ”, precum că declarațiile șefului diplomației moldovenești necesită o confirmare practică din partea Chișinăului. „E clar că după ce s-a confruntat cu numeroase probleme, inclusiv criza gazelor naturale, actualele autorități pro-occidentale din Moldova au făcut un pas înapoi în încercările de a se opune intereselor Rusiei în regiune. Vom vedea, care vor fi concluziile lor practice”, se menționează într-un comentariu al „RUSSTAT”.
În același timp, Alexei Pușkov, membru al Consiliului Federației, a scris pe canalul său de Telegram că delarațiile lui Popescu „nu sunt altceva decât niște afirmații”. „Chișinăul nu are de gând să stabilească relații de parteneriat cu Rusia, ci intenționează să fie cel apropiat aliat al SUA”, a scris Pușkov. Totodată, acesta a remarcat că „în politică și în diplomație, cuvintele au menirea de a masca adevăratele intenții”. Comentariul lui Pușkov a fost publicat pe Lenta.ru.
„Jocul dublu”
Portalul informațional Russia Today (RT) a dedicat vizitei lui Nicu Popescu un articol analitic în care reporterii au discutat cu experți din Rusia despre rezultatele întrevederii miniștrilor de externe al Moldovei și Rusiei. Experții au numit declarațiile lui Popescu „un joc dublu”. Astfel, politologul Alexandr Asfarov a numit „un absurd” declarațiile autorităților moldovenești privind intenția de a stabili bune relații cu Rusia și, totodată, cerința privind retragerea contingentului militar al Rusiei de pe teritoriul Transnistriei. Iar vicedirectorul Institutului de Istorie și Politică al MPGU, Vladimir Șapovalov a menționat că „declarațiile lui Popescu despre taxele vamale și pacificatorii ruși continuă acel curs destul de straniu și declarațiile pe care FR le-a constatat din partea noului guvern al Moldovei pe parcursul întregii perioade a existenței acestuia”.
„Conținut pozitiv”
Publicația „Kommersant” a menționat, după întrevederea lui Popescu și Lavrov, că atunci când miniștrii au prezentat informații despre negocieri, au apărut și mai multe întrebări referitoare la relațiile moldo-ruse: „Nicu Popescu nu a putut să explice cursul eurasiatic al Chișinăului”. Publicația a mai menționat că statutul de observator al Moldovei pe lângă Uniunea Economică Eurasiatică este o chestiune contradictorie. „În acest caz, problema constă în faptul că atunci când în funcția de președinte al Moldovei era Igor Dodon, cu viziuni pro-Rusia (anii 2016-2020), Chișinăul a obținut statutul de observator pe lângă UEEA. Atunci, forțele politice pro-occidentale, inclusiv partidul Maiei Sandu, au contestat acest lucru. Iar când ea a venit la guvernare, acest subiect a început să fie minimizat. Moldova și-a rechemat reprezentantul din Comisia economică eurasiatică, iar în luna octombrie, doamna Sandu a refuzat invitația de a participa la summit-ul țărilor membre ale UEEA”, a scris „Kommersant”.
Publicația a mai atras atenția asupra răspunsului lui Lavrov la întrebarea despre o eventuală întrevedere a președinților Moldovei și Rusiei. Lavrov a declarat că o întrevedere la acest nivel ar putea avea loc „imediat ce în relațiile dintre cele două țări se va acumula un conținut pozitiv”. Și publicația ajunge la concluzia: „Astfel, sau conținutul pozitiv care s-a acumulat în relațiile moldo-ruse este lipsit de substanță, sau acest conținut nu s-a acumulat deloc”.
„Aluzie subtilă”
În contextul vizitei lui Popescu, agenția de știri EADaily a publicat un articol dedicat relațiilor moldo-ruse. În acest articol, pentru întrevederea dintre Lavrov și Popescu s-au rezervat două alineate, în unul dintre acestea fiind citat Lavrov: „Bineînțeles, reglementarea transnisteană ar trebui să fie una dintre prioritățile noastre. Suntem interesați ca această chestiune să fie reglementată definitiv în cadrul unor principii pe care toți le-au acceptat”. Apoi urmează un comentariu al autorului articolului: „Cum zice clasicul: se memorizează finalul. Iar celelalte, în opinia mea personală, sunt o retorică profesională. Și o aluzie subtilă în contextul dorințelor despre legume și fructe și al înlesnirilor vamale exprimate anterior: purtați-vă decent și veți fi răsplătiți”.
„Totul este destul de transparent”
Natalia Stercul, expert al Asociației pentru Politică Externă, consideră că un anumit joc și niște interese ascunse, despre care a scris mass-media din Rusia, chiar sunt posibile, dar nu neapărat într-un sens negativ. „În opinia mea, totul este destul de transparent. Moldova trebuie să stabilească un dialog cu Rusia, cooperarea comercială și economică trebuie să ajungă la un nivel nou, să atenueze unele aspecte sensibile care au apărut din cauza crizei energetice ș.a.”, a menționat Stercul, adăugând că „într-un fel sau altul, diplomația presupune anumite fapte ascunse”.
În același timp, ea nu este mirată de faptul că presa moldovenească și cea din Rusia au reflectat în mod diferit vizita lui Popescu. Potrivit afirmațiilor sale, mass-media din Moldova „nu a putut să scrie despre aceasta în sens negativ”. „Noi trebuie să restabilim relațiile cu Rusia. Există susținerea actualei guvernări proeuropene și toți sunt în așteptarea unor transformări radicale”, consideră expertul.
