În contextul focarului de hantavirus la bordul unei nave de croazieră, ministrul Sănătății, Emil Ceban, a dat asigurări că nu este niciun risc pentru Republica Moldova. Oficialul a spus că autoritățile „țin la control acest lucru”. Totuși, a menționat că „poate să fie doar niște focare iată așa locale undeva”, iar Agenția Națională pentru Sănătate Publică conlucrează cu toate structurile din țară, inclusiv și cu vama. Precizările au fost făcute pe 13 mai, în timpul unor declarații pentru jurnaliști.
Ce a declarat ministrul Sănătății
„Este multă zarvă acum în presa internațională. Vreau să vă asigur că nu este niciun risc pentru Republica Moldova. Este un virus care se transmite exclusiv la răzătoare. Ca regulă, mai frecvent acestea sunt guzganii. Deci, este un virus care nu se transmite de la om la om. Omul se poate contamina numai atunci când ingeră praful sau produse alimentare contaminate cu excrementele rozătoarelor. Pentru ca să fie acest lucru, trebuie să fie un număr foarte mare de rozătoare”, a declarat ministrul Sănătății.
Potrivit lui Emil Ceban, „acest caz, care s-a întâmplat, este un focar”. „Respectiv, chiar și dacă se întâmplă, clinica este ca la toate infecțiile respective. Ele pot să aibă diferite geneze, diferite afectări. Poate să fie afectarea pulmonară și să se manifeste ca o pneumonie. Noi, astăzi, în Republica Moldova, ținem la control acest lucru. Nu a fost înregistrat niciun caz. (…) Sperăm noi că nu vom avea contaminări. Poate să fie doar niște focare iată așa locale undeva. (…) Agenția de Sănătate Publică conlucrează absolut cu toate structurile din țară, inclusiv și cu vama. Ca să cunoașteți, orice persoane care trec frontierele sunt controlate. Dacă sunt suspecte la temperatură, erupții și alte cutanate și alte simptome… deci el este izolat”, a adăugat ministrul.
Întrebat care este rata de mortalitate comparativ cu Coronavirusul, ministrul a răspuns: „Nu este descrisă în literatură o rată înaltă de mortalitate”. La precizarea jurnaliștilor că presa internațională scria că ar fi de 40 la sută, Emil Ceban a menționat: „Rata de mortalitate depinde, iarăși, de rata de îmbolnăvire. Rata de îmbolnăvire este foarte mică, mai ales că toate aceste persoane sunt din diferite țări, de aceea și rata de mortalitate arată că este mare”.
Ce se știe despre focarul de infecție cu hantavirus
Focarul de infecție cu hantavirus a avut loc la bordul vasului de croazieră „Hondius”, în timpul unei croaziere în Oceanul Atlantic, în aprilie și mai 2026. Pe 11 aprilie, la 10 zile după plecarea navei din portul din Argentina, a murit un cetățean olandez. Ulterior au murit soția sa, precum și o pasageră din Germania, a relatat Meduza.
Potrivit sursei citate, la momentul plecării din Argentina, pe „Hondius” se aflau 175 de persoane, inclusiv 114 pasageri (încă șase pasageri s-au îmbarcat ulterior). 34 de persoane au părăsit vasul la sfârșitul lunii aprilie, când încă nu se știa ce se întâmplă exact la bord. Ulterior, la unii dintre aceștia a fost depistat, de asemenea, hantavirusul. Restul au ajuns pe 10 mai în Tenerife, Spania, de unde au fost evacuați în țările lor de origine. La bordul vasului se aflau persoane din peste 20 de țări. În total, până la 11 mai, se știa despre nouă persoane infectate. La o altă persoană exista suspiciunea de infecție.
Specialiștii au stabilit că motivul focarului este hantavirusul Andes, unul dintre cei mai periculoși reprezentanți ai acestei familii. Doar acesta se transmite de la om la om. Totuși, acest lucru se întâmplă doar în cazul unui contact apropiat și îndelungat.
OMS a recomandat ca, la sosirea în țara de origine, toți cei care s-au aflat la bordul vasului „Hondius” să fie plasați în carantină timp de șase săptămâni și să li se verifice zilnic starea de sănătate.
La 11 mai, debarcarea pasagerilor și a unor membri ai echipajului a fost finalizată. Totuși, o parte a echipajului a rămas la bordul navei pentru a o aduce în portul din Țările de Jos, unde va avea loc dezinfectarea completă a vasului.
***
Amintim că, pe 7 mai curent, Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) explica faptul că hantavirusurile reprezintă un grup de virusuri care afectează în mod natural anumite specii de rozătoare și care, ocazional, se pot transmite la om. Infecția face parte din categoria zoonozelor, iar transmiterea are loc, cel mai frecvent, prin inhalarea particulelor contaminate provenite din urina, excrementele sau saliva rozătoarelor infectate. De asemenea, infectarea poate surveni prin contactul secrețiilor contaminate cu mucoasele sau leziunile pielii și, mai rar, prin mușcătura de rozătoare. Potrivit ANSP, un caz suspect de infecție cu hantavirus este caracterizat prin febră acută asociată cu afectare renală și/sau manifestări hemoragice, în prezența unui context epidemiologic sugestiv și confirmarea de laborator.
