Putem avea o Moldovă mai sustenabilă. De ce să te cunoști cu Ambalajmarket?

În era în care responsabilitatea față de mediu devine din ce în ce mai importantă, Moldova se află în fața unei alegeri cruciale pentru un viitor mai sustenabil. Una dintre cele mai eficiente modalități de a contribui la această schimbare pozitivă este adoptarea ambalajelor ecologice. Atunci când suntem conștienți de Necesitatea investirii într-un viitor mai verde, înțelegem că această alegere nu este doar un gest simbolic, ci o strategie de afaceri inteligentă și un pas esențial pentru cei care își doresc un brand mai verde și prietenos cu mediul înconjurător.

Ambalajele ecologice sunt concepute pentru a minimiza impactul asupra mediului. Ele sunt adesea realizate din materiale reciclabile sau biodegradabile, înlocuind astfel ambalajele tradiționale din plastic și alte substanțe dăunătoare. Prin adoptarea acestor ambalaje, Ambalajmarket contribuie la reducerea deșeurilor și la protejarea ecosistemelor fragile din țara noastră.

A fi prieten cu Ambalajmarket înseamnă a avea responsabilitate față de mediu, dar și o dorință clară de a consolida imaginea brandului tău în ochii consumatorilor. Într-o eră în care consumatorii sunt din ce în ce mai interesați de sustenabilitate, alegerea ambalajelor eco devine astfel o strategie de marketing puternică, atrăgând atenția și loialitatea clienților preocupați de impactul ecologic, pentru că Ambalajmarket este specializată în producția de ambalaje ecologice și are în spate angajamente profesionale cu peste 2000 de companii din diferite domenii. Atât companii cu statut privat, căt și instituții publice din Republica Moldova și România, având experiențe de lucru cu sectorul Horeca și nu doar.

Și pentru că multe țări și organizații impun reguli stricte privind gestionarea deșeurilor și reducerea utilizării materialelor ne biodegradabile, Ambalajmarket nu vine doar să furnizeze ambalaje eco, ci devine un partener în protejarea mediului înconjurător. Materia primă a ambalajelor oferite este selectată atent pentru a minimiza impactul asupra ecosistemelor fragile, asigurând o alternativă durabilă la ambalajele tradiționale care pot fi găsite în Moldova la moment.

Ambalaje eco — clienți fericiți
Ambalajele eco pot aduce o experiență mai plăcută clienților. Fiind inovatoare și durabile, acestea pot comunica angajamentul vostru față de calitate și sustenabilitate, crescând astfel satisfacția clienților și consolidând relația voastră cu aceștia. În tot acest proces, Ambalajmarket este un aliat sigur și eficient. A fi asociat cu Ambalajmarket înseamnă a consolida o imagine de brand sustenabilă. Acest aspect este esențial în atragerea și menținerea unei baze solide de clienți preocupați de mediul înconjurător, iar cei care au ales colaborarea cu Ambalajmarket sunt mulți și buni: «HEI», «NOW», «RIOBA», «LINELLA», «OLIVA», «FAMILY MARKET», «SALAT», «AUGUSTO», „STAR KEBAB”,”GOODNEWS«, «TRATTORIA», «JACOBS», «LA MAMUCA», «MONKEY», «GRANIER», «TWISTER», «COFFE POINT», «LAVAZZA», «COFFE DRIVE», «KORJIK», «DULCINELLA», «MEDPARK», «TOYOTA», «LEXUS», «PORSCHE», «RUMEON», «LEMON», «COVRIGO», «COFFEVARCA» etc.

Economii pe termen lung
Contrar concepției greșite că ambalajele eco sunt costisitoare, colaborarea cu Ambalajmarket poate aduce economii semnificative pe termen lung. Compania oferă nu doar soluții eficiente din punct de vedere al costurilor, dar și consultanță în optimizarea lanțului de aprovizionare pentru a maximiza eficiența și a reduce impactul financiar.

Astfel, Ambalajmarket devine nu doar un furnizor de ambalaje eco, ci un partener strategic pentru afacerea voastră. În colaborare cu Ambalajmarket, Moldova poate realiza o tranziție semnificativă către sustenabilitate, construind un viitor mai verde și mai prosper pentru noi toți.

Alegeți Ambalajmarket și transformați nu doar ambalajele, ci întreaga experiență a afacerii voastre!

Mai multe informații utile, găsiți pe ambalajmarket.md sau pe pagina de facebook a companiei Ambalajmarket.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Dnevni avaz

Fratele Martei Kos, despre activitatea sa într-un comitet instituit de Maia Sandu: „Campanie de discreditare”

Expertul anticorupție Drago Kos, care este fratele comisarei europene Marta Kos și fost membru al Comitetului Consultativ Independent Anticorupție (CCIA) din Republica Moldova, respinge afirmațiile despre un potențial conflict de interese în activitatea sa din cadrul CCIA. El le-a catalogat drept „ridicole” și a menționat că ținta acestor acuzații este președinta Maia Sandu, care a instituit Comitetul, și subminarea parcursului european al țării. Precizările au fost făcute într-un comentariu pentru RFI.

Pot spune că este ridicol. Ultima mea activitate în cadrul CCI Moldova s-a încheiat înainte ca sora mea să devină comisar european. Eu scriu legi despre conflictele de interese, țin cursuri despre conflictele de interese, iar un conflict de interese privește interese divergente, nu persoane care lucrează pentru același scop. Scopul nostru – atât al meu, cât și al surorii mele – este ca Republica Moldova să intre în Uniunea Europeană. Deci absolut nu există niciun conflict de interese”, a declarat Drago Kos.

El a mai menționat că miza politică a acestor învinuiri este Maia Sandu.

Aceste acuzații sunt o nouă campanie de discreditare împotriva președintei. Desigur, puțin și împotriva mea. Dar arată că standardele anticorupție trebuie consolidate, pentru că astfel de acuzații vin de la cei care nu vor o țară liberă, democratică și cu un nivel ridicat de integritate… și nici măcar nu înțeleg ce este un conflict de interese”, a spus Kos.

Amintim că, pe 14 noiembrie, portalul Telegraph.md a scris că Drago Kos, fratele Martei Kos, care în 2024 a devenit comisară europeană pentru Extindere, ar fi actual membru al Comitetului Consultativ Independent Anticorupție. Articolul subliniază că nu există informații publice despre cheltuielile CCIA, finanțat de fonduri din UE și SUA, menționând „lipsă de transparență” și fâcând aluzie la „un posibil conflict de interese” și o „eventuală spălare de bani”.

Pe 15 noiembrie, Președinția a declarat pentru NM că Comitetul Consultativ Independent Anticorupție nu a oferit „consiliere directă” Maiei Sandu, iar activitatea acestuia, care s-a încheiat deja, a fost „transparentă”.

Comitetul Consultativ Independent Anticorupție a fost înființat în iunie 2021, printr-un decret al președintei Maia Sandu, și a inclus experți naționali și internaționali. CCIA a avut misiunea de a analiza probleme de corupție mare și de a formula recomandări. Rapoartele întocmite de CCIA pot fi consultate AICI.

Drago Kos

Drago Kos este considerat unul dintre cei mai influenți experți anticorupție din Europa Centrală și de Est, notează RFI.

Cariera sa a început în poliția slovenă, unde a fost anchetator penal și adjunct al directorului Departamentului de Investigații. În 2004-2010, a fost primul președinte al Comisiei pentru Prevenirea Corupției din Slovenia – instituția care a pus bazele sistemului modern de integritate în țară.

La nivel internațional, Drago Kos a condus, în perioada 2003-2011, Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO) al Consiliului Europei și a coordonat mecanismul anticorupție din Afganistan. Iar în prezent, ocupă funcții de vârf în cadrul OECD: președinte al Grupului de lucru privind mita în tranzacții comerciale internaționale și co-președinte al rețelei de integritate MENA–OECD.

Dodon îi urează „la mulți ani” patriarhului Kiril, un susținător al lui Putin și al războiului în Ucraina 

Liderul PSRM, Igor Dodon a transmis un mesaj de felicitare patriarhului Kiril al Moscovei și al întregii Rusii cu ocazia zilei de naștere. Fostul președinte l-a lăudat pentru „muncile îndelungate în menținerea unității bisericești și sprijinirea oamenilor care caută alinare în credință”.

„Eforturile dumneavoastră îndelungate pentru consolidarea unității bisericești, păstrarea tradițiilor spirituale și sprijinirea oamenilor care caută sprijin în credință reprezintă un reper important în vremuri dificile. Fie ca Domnul să vă întărească în continuare în această misiune responsabilă și semnificativă. Vă doresc sănătate, putere și ajutorul lui Dumnezeu. Mulți ani binecuvântați!”, a scris Igor Dodon pe rețelele de socializare.

Menționăm că cea mai mare organizație religioasă din Moldova – Biserica Ortodoxă din Moldova (BOM) – continuă să facă parte din componența Bisericii Ortodoxe din Rusia (BOR) cu centrul în Moscova și, de facto, se subordonează patriarhului Moscovei și al întregii Rusii Kiril.

Amintim, Mitropolia Moldovei, condusă de Mitropolitul Vladimir, a lansat un apel către cler și popor, pe 11 noiembrie. Structura ecleziastică respinge în text criticile potrivit cărora ar fi o structură „rusă”, dar și a celor care cer scoaterea sa în afara legii. Mitropolia susține că este „independentă” și spune că o asemenea etichetă este „periculoasă” pentru unitatea socială.

Precizăm că, în ultimul timp, Mitropolia Moldovei a stârnit reacții publice după ce mai mulți preoți aflați în subordinea sa au participat la așa-zise pelerinaje în Federația Rusă, înaintea alegerilor prezidențiale din 2024 și în ajunul scrutinului parlamentar din această toamnă. Investigații jurnalistice au arătat că aceste deplasări ar fi fost susținute financiar din Rusia, prin intermediul fugarului Ilan Șor, cu scopul de a influența procesele electorale din Republica

***

De la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, patriarhul rus Kiril a susținut de nenumărate ori, deschis, guvernarea rusă și, sub diferite pretexte, a aprobat public agresiunea militară și a chemat cetățenii ruși „să moară pentru patrie”. În același timp, legătura dintre Mitropolia Moldovei cu Moscova nu a fost întreruptă: mitropolitul merge în capitala rusă, iar recent a primit chiar o nouă decorație din mâinile patriarhului.

NM a scris, anterior, despre cum se corelează totuși poziția bisericii moldovenești față de războiul din Ucraina cu Moscova, este oare capabilă biserica să mai influențeze opinia populației Moldovei și cum folosește ea această resursă – AICI.

Igor Grosu/parlament.md

„Foarte frumoasă inițiativă“. Grosu, despre ideea de a numi o stradă din Chișinău în memoria lui Ilie Ilașcu

Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) din Consiliul Municipal Chișinău (CMC) va analiza posibilitatea de a veni cu o inițiativă de a numi o stradă din capitală în memoria lui Ilie Ilașcu, fost deținut politic al regimului de la Tiraspol, care este înmormântat pe 20 noiembrie în România. Declarația a fost făcută de liderul PAS și președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, care a numit inițiativele lansate în spațiul public „foarte frumoase”.

Pe 20 noiembrie, Grosu a fost întrebat de NewsMaker ce părere are de inițiativele lansate în spațiul public de a numi o stradă din capitală în memoria lui Ilie Ilașcu.

„Foarte frumoasă inițiativă. Cred că o să… cel puțin colegii noștri din Consiliul Municipal o să analizeze să vină cu o astfel de inițiativă și eu cred că toți consilierii municipali vor avea șansa să identifice o stradă în memoria domnului Ilașcu”, a răspuns liderul PAS.

Pe 18 noiembrie, după anunțul privind decesul lui Ilie Ilașcu, fost deținut politic al regimului de la Tiraspol, în R. Moldova au fost formulate mai multe solicitări privind redenumirea unei străzi din Chișinău în memoria acestuia. Unele voci au propus să fie redenumit bulevardul Moscova. Pe 19 noiembrie, Partidul Național Moldovenesc, condus de Dragoș Galbur, a solicitat redenumirea segmentului străzii Toma Ciorbă cuprins între bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt și str. 31 August 1989, unde este situată ambasada Federației Ruse la Chișinău, în memoria fostului deținut politic al regimului de la Tiraspol Ilie Ilașcu. Formațiunea a precizat că a expediat un demers în acest sens Primăriei capitalei și Consiliului Municipal Chișinău.

Primarul Ion Ceban a declarat că redenumirea străzilor din capitală „este de competența Consiliului Municipal Chișinău să o facă, este comisie specializată în acest sens” și că acest proces „nu ține nemijlocit de doleanța primarului”. Declarațiile au fost făcute la Jurnal TV, în contextul solicitărilor privind redenumirea unei străzi în memoria lui Ilie Ilașcu. De cealaltă parte, fostul viceprimar Victor Chironda a menționat că „redenumirea străzilor ține de competența CMC doar la etapa votării proiectului de decizie”, însă inițiativele sunt examinate prealabil de o comisie, iar „președintele acestei comisii e chiar primarul general Ion Ceban”.

Mold-Street

„Tranzacția nu este finalizată”: Guvernul, despre vânzarea portului Giurgiulești României

Discuțiile privind achiziționare Portului Internațional Liber Giurgiulești sunt în desfășurare, iar Guvernul nu poate oferi detalii despre o tranzacție nefinalizată. Într-o reacție, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, menționa că Danube Logistics, operatorul portului, este o entitate privată deținută integral de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Presa română relata ieri că Guvernul de la București ar fi alocat deja ultima tranșă pentru achiziția portului.

Eventualele negocieri care vizează cooperarea cu statul român pentru operarea infrastructurii portuare fac parte dintr-o tranzacție comercială aflată în derulare, mai precizează MDED. Guvernul Republicii Moldova nu poate comenta alte detalii la această etapă, dar a asigurat că orice tranzacție privind acest activ strategic va fi realizată în interesul țări

Ieri, 19 octombrie, presa de peste Prut, scria că România ar fi achiziţionat Portul Giurgiuleşti din Republica Moldova în urma unei tranzacţii care s-ar fi încheiat recent. Anunţul a fost făcut de europarlamentarul Nicu Ştefănuţă într-o postare pe Facebook. Oficialul a prezentat această informaţie în contextul unei întâlniri cu premierul moldovean Alexandru Munteanu la Bruxelles, scrie epochtimes-romania.com

„Cum aducem investiţii serioase în Republica Moldova? Cum creştem nivelul de trai al oamenilor? Şi România este parte din soluţie. Recent a cumpărat portul Giurgiuleşti. Nu mulţi ştiu că aceasta este o investiţie strategică şi deşteaptă, pentru că un port este infrastructură critică”, a scris Nicu Ştefănuţă.

Statul român a promis că va face investiţii de peste 24 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii portuare. Portul Giurgiuleşti este considerat un punct vital pentru conectarea Republicii Moldova la coridoarele comerciale europene şi la Marea Neagră.

***
Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti din sudul Republicii Moldova a devenit un punct de tranzit comercial strategic pentru importul de cereale din Ucraina, după ce Federația Rusă a blocat porturile de-a lungul coastei ucrainene a Mării Negre. Compania care operează portul este controlată integral de BERD, a relatat în septembrie 2023 publicația Vocea Basarabiei. BERD a achiziționat 100% din capitalul grupului de companii Danube Logistics (Danube Logistics Group), la 7 mai 2021. Astfel, BERD a devenit atunci unicul beneficiar efectiv al Danube Logistics SRL, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești. Prin această achiziție, BERD anunța într-un comunicat că își propune să promoveze continuarea funcționării și dezvoltării cu succes a Portului Internațional Liber Giurgiulești, și va încerca să atragă investitori internaționali pentru a sprijini și dezvolta în continuare portul.

În septembrie 2023, premierul român Marcel Ciolacu declara într-un interviu pentru Digi24 că România intenționează să cumpere portul Internaţional Liber Giurgiuleşti din Republica Moldova, în contextul în care se preconizează ca țara să devină „un hub important în reconstrucția Ucrainei”. Atunci Ciolacu susținea că ministrul Transporturilor de la București a avut discuții în acest sens cu BERD, care este singurul proprietar final al companiei care administrează portul la Dunăre.

În octombrie 2023, ministrul Infrastructurii de la Chișinău Andrei Spînu declara că Guvernul României și-a anunțat intenția de a cumpăra Portul Internațional Giurgiulești – deținut de BERD – nu întregul Complexul Portuar Giurgiulești, pe teritoriul căruia se află și Portul de Stat. Oficialul menționa că reprezentanții BERD au fost informați despre faptul că în cazul în care banca va decide să vândă acest port, Guvernul de la Chișinău trebuie să fie implicat în acest proces din faza inițială, întrucât acest obiect de infrastructură reprezintă singura ieșire a Moldovei la mare. Detalii AICI.

Anchetă în Moldova în cazul „camionului plin cu armament” la frontieră. Detalii de la Serviciul Vamal

După ce presa din România a relatat că mai multe instituții ale statului român interveni, pe 20 noiembrie, la vama Albița–Leușeni, după ce într-un camion oprit la control ar fi fost descoperite arme de foc și componente pentru lansatoare de rachete, Serviciul Vamal al Republicii Moldova a venit cu o declarație. Instituția a precizat că „suspiciunile inițiale au fost semnalate de funcționarul vamal al Republicii Moldova” și că acesta „a informat colegii din cadrul autorității vamale române”. Urmare a celor constatate, a adăugat Serviciul Vamal, în Republica Moldova a fost inițiată urmărirea penală.

„În cadrul controlului coordonat de la frontiera moldo-română, suspiciunile inițiale au fost semnalate de funcționarul vamal al Republicii Moldova, care a informat colegii din cadrul autorității vamale române. În baza acestor indicii, de comun acord, a fost dispusă efectuarea scanării mijlocului de transport pe sensul de ieșire din Republica Moldova, operațiune realizată de către partea română, conform procedurilor stabilite”, a comunicat Serviciul Vamal al Republicii Moldova.

Instituția a adăugat că, „urmare a celor constatate, în Republica Moldova a fost inițiată urmărirea penală, iar cazul este investigat de către autoritățile competente din domeniul securității, potrivit cadrului legal”.

„Serviciul Vamal acordă întregul suport organelor de anchetă și menține o comunicare permanentă cu autoritățile române implicate. Având în vedere caracterul investigațiilor aflate în desfășurare, nu pot fi oferite detalii suplimentare la această etapă, pentru a nu afecta acțiunile procesuale și măsurile specifice de securitate națională”, a mai declarat instituția din Republica Moldova.

***

Pe 20 noiembrie, presa din România a scris că mai multe instituții ale statului român intervin joi în Vama Albița–Leușeni, după ce într-un camion oprit la control ar fi fost descoperite arme de foc și componente pentru lansatoare de rachete. Potrivit Adevărul, camionul cu remorcă de tip container era condus de un cetățean al Republicii Moldova. Vehiculul a fost sigilat, iar la fața locului urmau să ajungă echipaje specializate de la structurile Arme și Muniții pentru inventarierea completă a conținutului. Antena 3 CNN a scris că șoferul le-ar fi spus anchetatorilor că armamentul ar fi destinat Israelului.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: