Activiștii pentru drepturile omului îndeamnă autoritățile să intensifice lupta cu tourtura în Republica Moldova. Deocamdată, în țară nu există mecanisme viabile pentru prevenirea acestui fenomen, în special în contextul penitenciarelor supraaglomerate și a subculturii criminale. În afară de asta, activiștii au remarcat că în Moldova sunt investigate superficial dosarele cu privire la tortură. NM a analizat cum statul pierde proces după proces la CtEDO și cum poate fi schimbată situația.
Adresarea activiștilor pentru drepturile omului
Condițiile de detenție în penitenciarele din Moldova nu corespund normelor minime pentru lupta cu tortura. Cea mai gravă situație se atestă în Penitenciarul nr. 13 din capitală. Este concluzia unei adresări a activiștilor pentru drepturile omului, expediată pe 27 iunie autorităților. Autorii solicită îmbunătățirea condițiilor de detenție și intensificarea luptei cu tortura. Activiștii au remarcat că nu sunt investigate eficient acest dosare și au acuzat autoritățile că respectarea drepturilor victimelor torturilor nu a fost niciodată o prioritate.
Adresarea a fost expediată în Ziua de 26 iunie, proclamată de Adunarea Generală a ONU ca Zi internațională pentru sprijinirea victimelor torturii. Aceasta a fost semnată de către Amnesty International Moldova, Asociația Promo-LEX, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Centrul de reabilitare a victimelor torturii „Memoria” și organizația „Ambasada drepturilor omului”.
Cu un îndemn similar au venit și avocatul poporului Ceslav Panico, precum și Consiliul pentru prevenirea torturii.
Torturi
Potrivit activiștilor, în ultimii 10 ani, numărul de plângeri din cauza torturii s-a redus cu 50% în Moldova. Dacă în 2009 activiștii primeau circa 1000 de plângeri pe an, în 2021, numărul a scăzut la 500.
„Cu toate acestea, rămân încă multe cazuri”, au menționat activiștii și au relatat că, în 2021, la Procuratură au fost înregistrate 11 plângeri din cauza torturii. Un singur dosar penal a fost demarat. „Numărul celor condamnați pentru tortură este și mai mic. Oamenii bănuiți de tortură rareori sunt suspendați din funcție, iar autoritățile nu dețin informații cu privire la aplicarea acestei măsuri”, au mai povestit autorii inițiativei.
De asemenea, în Moldova există încă multe restanțe la capitolul respectarea drepturilor deținuților. Este vorba inclusiv despre neacordarea la timp a ajutorului medical. În afară de asta, potrivit activiștilor, autoritățile nu luptă cu fenomenul subculturii criminale și investighează superficial dosarele cu privire la tortură.
Plângeri la CtEDO
Centrul de resurse juridice a menționat că, din cauza luptei ineficiente cu torturile, Moldova pierde numeroase dosare le CtEDO. Astfel, din 1997 până în 1 iunie 2022, Moldova a fost condamnată în 119 dosare de tortură. În multe dintre cazuri a fost vorba despre mai multe încălcări. Astfel, CtEDO a constatat că Moldova a încălcat de 169 de ori articolul 3 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.
Moldova a fost condamnată de 48 de ori pentru condiții precare de detenție, de 42 de ori pentru investigație ineficientă a torturii și de 38 de ori pentru aplicarea propriu-zisă a torturii.
3 istorii despre torturi
Una dintre cele mai mari compensații – de €46,8 mii, Moldova a plătit-o în anul 2006, în dosarul Boicenco. Pe 20 mai 2005, bărbatul a fost reținut fiind bănuit de furt și transportat la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei. Acolo a fost bătut până la leșin. Polițiștii susțineau să Boicenco a încercat să opună rezistență și și-a pierdut cunoștința „din cauza emoțiilor”. Deși acesta a leșinat în jurul orei 20:30, ambulanța a fost chemată la ora 1:30. Bărbatul și-a revenit abia în spital, fiind diagnosticat cu traumatism cranio-cerebral și comoție.
Acesta a fost deținut în spital până pe 1 septembrie 2005, apoi plasat în arest pentru 15 zile. În tot acest timp nu s-a ridicat din pat. Medicii au subliniat că pacientul nu se poate hrăni singur. Pe 15 septembrie 2005, a fost mutat într-un spital de psihiatrie. Ulterior, medicii au stabilit că din 21 mai, bărbatul era în stare șoc. Până în 2006, când CtEDO a examinat plângerea, Boicenco s-a aflat în spital. Potrivit avocaților, în tot acest timp, nu a fost permisă examinarea stării sale de sănătate de către alți medici. CtEDO a constatat că bărbatului nu i-a fost acordată la timp asistență medicală. De asemenea, judecătorii au constatat că Boicenco a fost ținut în arest fără temei, iar plângerea avocaților privind faptul că clientul lor a fost bătut a fost respinsă ilegal.
Încă €45 mii Moldova a plătit în 2009 în dosarul Gurgurov. Bărbatul a fost reținut pe 25 octombrie 2005, fiind bănuit de furtul unui telefon. Potrivit acestuia, timp de șase zile a fost bătut de polițiști. Aceștia îi cereau să își recunoască vinovăția în alte dosare, inclusiv în unul de omor. Din cauza că a refuzat, cinci polițiști l-au torturat. A fost legat de o țeavă din fier, i s-a pus pe cap o mască antigaz și a fost privat de oxigen. De asemenea, a fost electrocutat. După cele întâmplate, bărbatul nu s-a putut ridica din pat timp de câteva zile.
Tatăl său a angajat un avocat, care a depus o plângere la CtEDO. După acest gest, Gurgurov a fost bătut din nou. Medicii au confirmat existența a numeroase traumatisme, iar câțiva deținuți au depus mărturie că vecinul lor a fost bătut atât de crunt, că nu putea merge. Polițiștii au negat cele întâmplate, acuzându-l că ar simula durerea.
În decembrie 2005, a fost eliberat din arest și abia atunci a fost spitalizat. Medicii au constatat un traumatism cerebral, afecțiuni ale coloanei vertebrale și paralizia parțială a unui picior. În pofida acestui lucru, procuratura a refuzat să pornească un dosar pentru tortură. În 2007 abia a fost inițiată ancheta, însă ulterior din nou închisă. CtEDO a ajuns la concluzia că Gurgurov a fost torturat.
În alte dosare examinate de CtEDo, în care este vizată Republica Moldova, compensațiile sunt cuprinse între €3 mii și €28,5 mii. Cea mai recentă decizie a CtEDO privind încălcarea articolului 3 al Convenției a fost publicată pe 17 mai 2022 în dosarul Canuda.
Bărbatul a fost reținut pe 22 iulie 2012. El susține că a fost bătut de polițiști până nu a mai putut merge. A doua zi, medicii au confirmat existența a numeroase traumatisme. Bărbatul a depus o plângere, însă în octombrie 2012 procuratura a respins-o, considerând că aplicarea forței a fost justificată. În 2016, ancheta a fost reluată, însă închisă la scurt timp. CeDO a ajuns la concluzia că procurorii nu au prezentat suficiente dovezi pentru a justifica aplicarea forței.
Prin urmare, concluzionând că nu existau motive suficiente și relevante pentru aplicarea și prelungirea arestului preventiv în privința reclamantului, Curtea a constatat o încălcare a Articolului 5 § 3 din Convenție. Cu toate acestea, Curtea nu i-a acordat reclamantului despăgubiri pentru încălcările constatate, deoarece el eșuase să prezinte în timp util pretențiile sale cu privire la satisfacția echitabilă.
Cum poate fi redresată situația
Activiștii consideră că izolatoarele trebuie scoase de sub controlul MAI și subordonate Ministerului Justiției. De asemenea, au solicitat grăbirea procesului de construcție a unei noi închisori în Chișinău. În acelaști timp, este necesară instruirea forțelor de ordine cu privire la combaterea torturii. Activișii insistă ca autoritățile să asigure dreptul victimelor la reabilitare după tortură.
Oficiul Avocatului Poporului a recomandat autorităților să asigure condiții demne de detenție pentru persoanele aflate în detenție, tratament, plasament sau sub orice altă formă de custodie. De asemenea, potrivit Ombudsmanului, conducerea țării trebuie să revizuiască remediul pentru soluționarea plângerilor privind condițiile inumane și degradante de detenție (mecanismul compensatoriu) în vederea perfecționării acestuia.
În același timp, Avocatul Poporului consideră că trebuie reglementat cadrul național de protecție și reabilitare a victimelor torturii și altor forme de abuz și să fie acordată protecție efectivă.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
