Două magistrate – Ruxanda Pulbere și Irina Gorlenco – s-au adresat către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) după ce președintele Igor Dodon a refuzat să semneze decretul de numire a lor. Acestea insistă ca președintelui să-i fie propuse în mod repetat candidaturile lor. Ruxanda Pulbere a pretins la funcția de judecător al Curții de Apel, iar Irina Gorlenco – să-i fie prelungit mandatul de judecător al instanței primare. Ambele au fost vizate în investigații jurnalistice. NM relatează, ce se cunoaște despre aceste judecătoare și cum a fost discutată adresarea lor la CSM.
Ruxanda Pulbere
Ruxanda Pulbere a devenit judecătoare în anul 2011. Până atunci, a activat, timp de cinci ani, în calitate de avocat. În anul 2015, a fost transferată de la Judecătoria Bender la Judecătoria sectorului Botanica (Chișinău). În anul 2018, a fost vizată într-o investigație jurnalistică anticoruptie.md. Jurnaliștii au numit-o „una dintre cele mai înstărite judecătoare din Chișinău”. În anul 2018, familia magistratei a câștigat aproape 485 mii de lei. În timp ce cheltuielile familiei au depășit veniturile de patru ori. Astfel, familia magistratei a achiziționat un apartament cu suprafața de 209 m.p., cu 1,2 milioane de lei, și două garaje în valoare de 410 mii de lei.
În 2019, Pulbere a pretins la funcția de judecătoare a Curții de Apel. Însă președintele a respins candidatura acesteia. În luna decembrie 2019, reprezentanții administrației președintelui au expediat o scrisoare către CSM în care au recomandat să fie verificată „integritatea” judecătoarei. Totodată, au comunicat în scrisoare că fostul soț al magistratei este suspectat că ar fi implicat în scheme de contrabandă la vamă. În scrisoare au menționat că dosarul penal împotriva acestuia a fost inițiat în timp ce aceștia doi erau căsătoriți. La fel, au subliniat că aceste detalii ar putea afecta „imaginea justiției”.
După aceasta, Pulbere s-a adresat către CSM și a solicitat membrilor consiliului să înainteze lui Dodon încă o dată candidatura sa spre aprobare. Membrii consiliului nu au făcut acest lucru. Pulbere a contestat decizia la CA. În luna august 2020, CA a luat o decizie în favoarea magistratei și a obligat CSM să propună lui Dodon în mod repetat candidatura lui Pulbere. Judecătorii au menționat în decizie că scrisoarea de la administrația președintelui „nu conținea un refuz categoric”.
CSM a examinat această chestiune la ședința din 13 octombrie. Nina Cernat, membru al CSM, a propus ca respectiva decizie să fie executată. La rândul său, Carolina Mihăiluță-Ciugureanu a spus că această decizie „contradictorie”. Un alt membru al CSM, Elena Belei a menționat că este uimită de faptul că CA Chișinău a examinat chestiunea cu privire la numirea judecătoarei în funcție în aceeași instanță. Ea s-a interesat, de ce membrii CSM nu au făcut ca această chestiune să fie examinată în altă Curte de Apel. În același timp, Belei a confirmat faptul că în decizie există contradicții. Totodată, membrii CSM au mai polemizat, dacă merită ca această chestiune să fie propusă spre votare odată ce CA i-a obligat deja să ia o decizie în favoarea lui Pulbere. La un moment dat, membrii CSM au început să discute aprins, ce să facă în continuare cu această decizie. Ei au făcut o pauză scurtă, iar după aceasta, au anunțat că-i vor propune încă o dată președintelui ca Pulbere să fie numită judecătoare a Curții de Apel.
Irina Gorlenco
Irina Gorlenco a devenit judecătoare în anul 2015. În anul 2018, ea a fost vizată în aceeași investigație jurnalistică în care a fost și Pulbere. Jurnaliștii au constatat că familia magistratei a cumpărat o casă pentru care a plătit 277 mii de lei. Iar venitul anual al familiei a constituit 307 mii de lei.
În anul 2020, a expirat mandatul de cinci ani de judecător al lui Gorlenco, însă președintele a decis să nu i-l prelungească. (Conform legislației în vigoare, un judecător se numește în funcție inițial pe un termen de cinci ani. După expirarea acestui termen, judecătorii sunt numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani). La fel ca și în cazul lui Pulbere, administrația președintelui a transmis către CSM o scrisoare cu solicitarea de a verifica mult mai amănunțit „integritatea” magistratei. Cu toate acestea, Anatol Pahopol, președintele interimar de atunci al CSM, s-a adresat către președinte, din numele CSM, și a propus repetat să fie prelungit mandatul acesteia. Astfel, a provocat nemulțumirea a cinci membri ai CSM, profesori de drept. Aceștia s-au adresat către președinte și au anunțat că Inspecția Judiciară încă nu a pregătit un aviz în privința lui Gorlenco.
La ședința din 13 octombrie, Victor Micu, membru al CSM, a menționat că administrația prezidențială a formulat „motive generalizate ale refuzului”. Micu a spus că după adresarea către administrația prezidențială, Inspecția Judiciară a CSM a verificat repetat respectiva judecătoare. „Inspecția a ajuns la concluzia că poate propune repetat să fie prelungit mandatul judecătoarei”, a spus Micu.
La rândul său, Gorlenco a propus ca discuțiile despre această chestiune să fie amânate pentru altă ședință. Ea a menționat că în anul 2019, la CSM au ajuns două plângeri pe numele său. În timpul verificărilor s-a constatat că persoanele cu ale căror nume au fost semnate plângerile nu au nicio atribuție față de acestea. „Inspecția a declarat că aceste plângeri sunt anonime și au închis procedurile disciplinare”, a menționat Gorlenco. Ea a mai spus că atunci când candidatura sa era spre examinare la președinte, au mai apărut câteva plângeri anonime în care ea a fost acuzată de corupție și lipsă de imparțialitate. Ea știe despre șase astfel de plângeri. Magistrata a mai menționat că are nevoie de timp suplimentar pentru ca Inspecția Judiciară să se poată convinge de faptul că și aceste plângeri au fost scrise de niște anonimi. „E nevoie de timp pentru ca Inspecția Judiciară să pregătească avizul și să confirme că eu nu sunt o judecătoare coruptă”, a subliniat Gorlenco.
Răspunzând la întrebările membrilor CSM, Gorlenco a presupus că în spatele plângerilor ar putea fi cineva dintre colegii săi de la Cahul, pentru a o împiedica să conducă Judecătoria Cahul. Gorlenco a menționat că în una dintre aceste plângeri au fost documente din dosarul său personal. Membrii CSM au acceptat să amâne discuțiile despre această chestiune pentru o altă ședință.
