Euro Marathon 2024: O zi de unitate europeană în inima Chișinăului

P.
| 9 septembrie, 2024
15:03

Promo

Peste 5.000 de oameni din toate regiunile Republicii Moldova, dar și din străinătate, dornici să promoveze un stil de viață activ și să susțină aspirațiile europene ale țării au participat la prima ediție a Euro Marathon 2024. Evenimentul sportiv de amploare s-a desfășurat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău sub sloganul «Împreună alergăm pentru un viitor european». Maratonul a adus împreună alergători de toate vârstele și abilitățile, inclusiv copii și persoane cu nevoi speciale, care au arătat că viitorul european este la fel de divers pe cât este de unit.

În deschiderea evenimentului, prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, a transmis un mesaj de încurajare pentru toți participanții: «Maratonul reprezintă un simbol al perseverenței, al angajamentului și al spiritului de echipă. Fiecare pas parcurs de voi, fiecare efort depus, fiecare kilometru câștigat este un testament al dorinței de a depăși limitele și de a aspira la excelență. Noi, cetățenii Republicii Moldova avem o direcție foarte clară, dar pentru asta avem nevoie de o societate consolidată, puternică și sănătoasă. Construim împreună Uniunea Europeană aici, acasă».

Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Jānis Mažeiks, care a participat activ la cursa de alergare, a subliniat: «Cred că Euro Marathon este foarte similar cu procesul de integrare în Uniunea Europeană. Nu este o distanță scurtă și nici ușor de parcurs. Dar avem cu toții același scop și pentru asta voi faceți un pas mic, eu la fel și, împreună, vom atinge mai ușor obiectivul nostru comun. Sunt sigur că vom avea un parcurs frumos, sănătos, european astăzi și în viitor».

Dan Perciun, ministrul Educației și Cercetării, care a alergat alături de cei prezenți, a menționat despre rolul educației și al tinerilor: «Este foarte multă energie aici, în Piața Marii Adunări Naționale care a devenit „Orășel Sportiv“ pentru o zi. Mulțumim că sunteți alături de noi în această duminică. E un eveniment cu un mesaj clar — alergăm cu toții pentru o Moldovă Europeană. Euro Marathon-ul este mai mult decât o simplă competiție sportivă; este o manifestare a determinării, a muncii asidue și a colaborării. Vă îndemn pe toți să alergăm pentru parcursul european».

Directoarea USAID Moldova, Zeinah Salahi, a declarat că: «Statele Unite ale Americii, prin USAID, sunt mândri să colaboreze cu Guvernul Republicii Moldova și oamenii acestei țări. Mă bucur să văd la această cursă oameni din medii diferite pregătiți să alerge spre obiectivele noastre comune — locuri de muncă mai bune, servicii publice eficiente, mai puțină corupție și un viitor european pentru următoarea generație».

Cursa de alergare s-a încheiat cu succes, cu participanți entuziaști care au parcurs până la 10 km prin centrul Chișinăului. Fiecare alergător înregistrat a primit un tricou simbolic, iar la final, toți au fost onorați cu medalii de participare, în semn de recunoaștere pentru efort și dedicare.

Euro Marathon 2024 a fost marcat nu doar ca o zi de sărbătoare sportivă, ci și ca un pas important pe calea integrării europene a Republicii Moldova, demonstrând că spiritul european trăiește prin acțiune, unitate și colaborare. De asemenea, eveninmentul a inclus și un orășel sportiv cu standuri care au evidențiat cultura europeană, muzica, dansurile și cu diverse activități pentru toți cei prezenți.

Euro Marathon 2024 se desfășoară cu sprijinul Guvernului Republicii Moldova, Ministerului Educației și Cercetării, în parteneriat cu Europe Café, USAID Moldova, Ministerul Afacerilor Interne, UNICEF Moldova, UNFPA Moldova, UN Women Moldova, Fundația Soros Moldova, Primăria municipiului Chișinău, clubul sportiv Sporter.

Marathon-ul

Știri similare

Viață

Situația din România poate influența prețurile pe piața energiei electrice. Locuitorii R. Moldova, îndemnați să economisească

Mihaela Conovali
| 2 august, 2026
13:39

În contextul stării de alertă din România, pe fondul scăderii producției de energie electrică cauzate de debitul redus al Dunării, piețele regionale se confruntă cu o presiune suplimentară. Situația poate crește necesarul de import al României și poate influența prețurile energiei electrice. Despre aceasta au comunicat reprezentanții Energocom, care au îndemnat locuitorii R. Moldova să evite folosirea aparatelor cu un consum ridicat de energie electrică între orele 18:00 și 23:00, explicând că, în orele de vârf, creșterea consumului poate impune cumpărarea suplimentară de energie de pe piețele regionale, unde aceasta este, de regulă, mai scumpă.

Reprezentanții Energocom au declarat că piețele regionale se confruntă cu o presiune suplimentară, în contextul stării de alertă declarate în România pentru o perioadă de 30 de zile, pe fondul scăderii producției de energie electrică, legate de debitul redus al Dunării. Potrivit companiei, această situație poate crește necesarul de import al României și poate determina fluctuații ale prețurilor energiei electrice.

„În prezent, S.A. „Energocom” acoperă necesarul de energie electrică a consumatorilor din Republica Moldova. Astfel, pentru 1 august 2026, Societatea a achiziționat un volum total de 9.523 MWh de energie electrică. Necesarul este acoperit din surse regenerabile locale și eligibile – 33,05%, contracte bilaterale de import – 51,68%, Piața pentru Ziua Următoare din România, prin OPCOM și BRM – 13,85%, și CET-uri – 1,42%”, a declarat compania în seara zilei de 1 august.

În același timp, au comunicat reprezentanții Energocom, „în orele de vârf, când consumul crește, poate apărea necesitatea unor achiziții suplimentare de pe piețele regionale, unde energia este, de regulă, mai scumpă”.

„În acest sens, utilizarea rațională a energiei electrice contribuie la reducerea acestor costuri și la menținerea echilibrului sistemului electroenergetic național. De aceea, îndemnăm cetățenii să utilizeze responsabil energia electrică și, acolo unde este posibil, să evite folosirea aparatelor cu un consum ridicat în intervalul orelor 18:00–23:00. Mașinile de spălat și de uscat, boilerele electrice sau alte electrocasnice pot fi pornite în timpul zilei, când consumul este mai redus. În acest mod, putem contribui la diminuarea presiunii asupra sistemului electroenergetic național și la reducerea costurilor de achiziție”, se arată în declarația Energocom.

***

Amintim că, pe 31 iulie, premierul interimar al României, Ilie Bolojan, declara că țara traversează, alături de celelalte state din regiune, o perioadă dificilă din punct de vedere energetic. Oficialul adăuga că seceta prelungită și scăderea accentuată a debitului Dunării afectează producția de energie, în special funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă. În context, Bolojan a anunțat că România va intra în stare de alertă începând cu 1 august, cu scopul de a maximiza energia produsă.

preț, Republica Moldova, românia, top

Știri similare

Politică

„Nu am spus că Moldova e dependentă de gazul rusesc”: Grosu, reacție după un interviu. Moldpres a prezentat scuze

Mihaela Conovali
| 2 august, 2026
12:38

Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a negat că ar fi declarat că Republica Moldova rămâne dependentă de gazul rusesc, după ce o astfel de afirmație a apărut într-un interviu cu acesta, publicat de „Moldpres”. Agenția informațională de stat a recunoscut că declarația nu îi aparține președintelui Parlamentului. Instituția a adresat scuze și a anunțat o anchetă internă.

Interviul a fost publicat pe 31 iulie. Potrivit unei capturi de ecran publicate pe 1 august de un canal de Telegram, inițial, în interviu se menționa că Igor Grosu a declarat: „Din păcate, în ceea ce privește gazele naturale, rămânem dependenți de Federația Rusă până în 2028. Chiar dacă avem contract, am văzut că, în momentul în care avem cea mai mare nevoie de resurse energetice, în perioada de iarnă, livrările pot fi diminuate fără explicații. Aceasta este o formă de dependență și, în același timp, o politică îndreptată împotriva celor care nu sunt obedienți”.

Reacția lui Grosu

„Niciodată și nicăieri nu am spus că Moldova e dependentă de gazul rusesc. Din contra, de fiecare dată, în orice ieșire publică sau în interviuri, spun cu mândrie că din 2021 am scăpat definitiv de șantajul de la Gazprom. A fost complicat, cu costuri mari, inclusiv politice, dar noi ca stat am reușit să nu mai stăm la mâna Kremlinului”, a comunicat Grosu pe 2 august.

În context, el a rugat instituțiile media să-i verifice declarațiile „fără a le interpreta, scoate din context sau falsifica”. „Mai ales când există și înregistrări video”, a adăugat Grosu.

Ce spune Moldpres

Agenția informațională de stat „Moldpres” a declarat că, în interviul publicat cu președintele Parlamentului, „s-a produs o eroare regretabilă”. Potrivit agenției, „Igor Grosu nu a afirmat că R. Moldova este dependentă de gazele rusești”.

„În textul interviului a fost publicată o frază care nu a fost rostită de președintele Parlamentului, cu privire la dependența R. Moldova. Eroarea a fost rectificată în cel mai scurt timp, iar versiunea corectată a textului este disponibilă pe fluxul oficial de știri al agenției. Conducerea și redacția AIS MOLDPRES își exprimă regretul pentru acest incident și adresează sincere scuze președintelui Parlamentului, Igor Grosu, precum și tuturor cititorilor și instituțiilor de presă care au preluat informația inițială”, se arată în declarația agenției.

Totodată, Moldpres a anunțat că „a fost inițiată o anchetă internă pentru a stabili cu exactitate circumstanțele în care s-a produs această eroare, a identifica persoanele responsabile și a aplica măsurile prevăzute de legislație”.

Ce a spus, de fapt, Grosu în interviu

„Evident că am făcut tot posibilul ca să diversificăm sursele, să nu depindem de o singură sursă, cum am depins până în 2021, de Federația Rusă. Și atunci, chiar dacă aveai contract, în orice moment, dar momentul acela de obicei era iarna, când cel mai mult ai nevoie de resurse energetice, diminua încet-încet (nota red. livrările) și nu îți dădea nicio explicație – o dependență și o armă geopolitică împotriva celor care nu-i sunt obedienți”, a comunicat Grosu în timpul interviului.

***

Reamintim, Republica Moldova nu mai cumpără gaz rusesc pentru malul drept al Nistrului din anul 2022. Întregul necesar de gaze este achiziționat de pe piața europeană și importat prin gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău. La sfârșitul anului 2024, Gazprom a anunțat încetarea livrărilor de gaze către Republica Moldova – volume care erau direcționate integral către regiunea transnistreană – invocând o pretinsă datorie istorică a Chișinăului, care nu a fost confirmată în urma unui audit internațional. În consecință, începând cu 1 ianuarie 2025, gazul rusesc nu mai ajunge nici în stânga Nistrului.

Începând cu 1 august 2025, Energocom este responsabilă de asigurarea cu gaze a consumatorilor din Republica Moldova. Pentru regiunea din stânga Nistrului, gazul este achiziționat de o companie ungară și livrat până la frontiera Republicii Moldova, iar pe teritoriul țării transportul și distribuția sunt asigurate de Moldovagaz.

Republica Moldova, top

Știri similare

Politică

„Să nu riscăm să pompăm aer în loc de apă” vs „Când ei vorbesc, noi muncim”: Hajder și Ceban, nou schimb de replici pe tema apei

Mihaela Conovali
| 2 august, 2026
11:31

Situația de pe Nistru a declanșat un nou schimb de replici între primarul Chișinăului, Ion Ceban, și ministrul Mediului, Gheorghe Hajder. Ceban susține că alimentarea cu apă a capitalei depinde de deversările de la Novodnestrovsk și Dubăsari, unde „apă este suficientă”, iar gestionarea acestora ține de autoritățile centrale. Hajder l-a acuzat de „manipulare”, afirmând că edilul evită să vorbească despre nivelul minim al apei din lacul de acumulare Novodnestrovsk și că, la stația de captare de la Vadul lui Vodă, gestionată de Chișinău, „nu s-a investit absolut deloc în modernizare”. Ulterior, Ceban a prezentat un video cu lucrări despre care spune că au fost efectuate la stație în ultimele săptămâni, inclusiv săpături și instalarea unor țevi.

Ce a declarat primarul

„Noi, la Vadul lui Vodă – unde captăm apă chișinăuienii – eu nu aduc aici apa cu căldarea. Ea vine atât cât se deversează din Novodnestrovsk și cât se deversează de la hidrocentrala de la Dubăsari. Regularea acestor lucruri, Dubăsari și Novodnestrovsk, este de competența exclusivă a Guvernului, a președintelui țării, a Parlamentului, nu a primarului”, a comunicat primarul pe 1 august.

Totuși, el a dat asigurări că primăria întreprinde acțiuni pentru ca locuitorii municipiului Chișinău să aibă apă, indiferent „dacă se întâmplă situații mai complicate” la Novodnestrovsk sau Dubăsari. „În mod normal (…) nu ar trebui să fie problemă, apă este suficientă. (…) Secetă și condiții mai delicate sunt în ultimii 20 de ani. Deci nu are cum să influențeze, doar dacă cineva foarte mult își dorește”, a adăugat Ceban.

Reacția ministrului Mediului

În replică, Gheorghe Hajder l-a acuzat pe edil de „manipulare”.

„Stația de captare este gestionată de Primăria Chișinău și „Apă-Canal”. Este regretabil că, timp de 7 ani, nu s-a investit absolut deloc în modernizarea ei, deși chișinăuienii își achită lunar facturile, iar Ministerul a atenționat „Apă-Canal” despre posibilele riscuri încă din mai 2024. Evită intenționat să spună că în lacul de acumulare Novodnestrovsk nivelul apei este la cote minime, adică este extrem de puțină apă. Aceasta este o realitate obiectivă și, într-adevăr, apa nu poate fi adusă „cu căldarea” – nici de primărie, nici de vreun Guvern din lumea aceasta”, a comunicat ministrul pe 1 august.

Potrivit lui Hajder, „soluția este doar una”. „Primăria și „Apă-Canal” trebuie să investească urgent în infrastructura de la Vadul lui Vodă, pe care o au în proprietate, și să coboare pompele la adâncime, ca să nu riscăm, în viitorul apropiat, să pompăm aer în loc de apă”, a conchis Hajder.

Primarul, cu o nouă declarație

În seara zilei de 1 august, Ceban a publicat o înregistrare video filmată la Vadul lui Vodă, menționând că, de două săptămâni, mai mulți muncitori lucrează la securizarea zonei stației de captare. „Două săptămâni, practic non-stop, pentru patru sisteme complexe de securizare, ca municipiul Chișinău (…) alături de raioanele din preajmă, să aibă apă indiferent ce se întâmplă la Novodnestrovsk sau la Dubăsari”, a adăugat edilul.

Ulterior, el a prezentat un video cu lucrările efectuate la stația de pompare. Potrivit imaginilor, acestea au inclus săpături, precum și instalarea unor țevi. „Atunci când ei vorbesc, noi muncim”, a scris Ceban pe rețelele de socializare.

Amintim că, pe 17 iulie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, avertiza că municipiul Chișinău și unele suburbii riscă să rămână fără apă dacă nivelul Nistrului va continua să scadă, menționând că apa din lacul de acumulare de la Novodnestrovsk a ajuns la un minim istoric din cauza secetei și a temperaturilor ridicate. Tot atunci, Hajder i-a cerut primarului Ion Ceban să prezinte starea sondelor arteziene și sursele alternative de apă ale capitalei. În replică, Ceban a declarat că nu există „nicio problemă pe Nistru” și a acuzat guvernarea că ar crea „artificial” o criză. Detalii AICI.

Pe 20 iulie, Hajder declara că Chișinăul nu are suficiente surse alternative de apă în cazul unei întreruperi prelungite a alimentării din Nistru. Potrivit lui, sursele de rezervă ale Apă-Canal Chișinău pot asigura doar circa 1 000 de metri cubi de apă pe zi, față de necesarul municipiului de aproximativ 30 000 de metri cubi. Detalii AICI.

Pe 28 iulie, Guvernul a instituit stare de alertă în sectorul hidrologic. Premierul Vasile Tofan a explicat că măsura a fost luată din cauza secetei prelungite și a scăderii la un nivel istoric a apei din lacurile de acumulare de pe Nistru, pe fondul lipsei precipitațiilor în Munții Carpați. Potrivit acestuia, starea de alertă va permite autorităților să reacționeze mai eficient în cazul agravării crizei hidrologice. Detalii AICI.

Pe 31 iulie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că Ucraina reduce deversările în Nistru pentru două săptămâni, cu 15 metri cubi pe secundă mai puțin decât în prezent. Hajder a precizat, totodată, că autoritățile analizează posibilitatea introducerii unor restricții privind utilizarea apei pentru irigații și alte activități, „în funcție de evoluția situației și de debitul râului”. Detalii AICI.

Chișinău, Gheorghe Hajder, Nistru, top, Vadul lui Vodă

Știri similare

Externe

Cetățenii Republicii Moldova, avertizați despre închiderea frontierei Letoniei cu Belarus

Mihaela Conovali
| 2 august, 2026
10:19

Cetățenii Republicii Moldova care tranzitează sau călătoresc pe cale terestră în Letonia sunt atenționați că, în punctul de trecere a frontierei Pāternieki, este imposibilă efectuarea controlului de frontieră din cauza unor defecțiuni tehnice ale sistemelor informatice. Despre aceasta a comunicat Ambasada Republicii Moldova în Letonia pe 2 august. Menționăm că despre închiderea frontierei dintre Letonia și Belarus „din motive tehnice” a anunțat, încă pe 31 iulie, ministrul de Interne al Letoniei, Janis Dombrovs. Pāternieki este ultimul punct de trecere a frontierei funcțional între cele două țări.

„În prezent se înregistrează disfuncționalități tehnice ale sistemelor informatice la punctul de trecere a frontierei Pāternieki, ceea ce face imposibilă desfășurarea controlului de frontieră. La această etapă, cauzele defecțiunii și termenul estimativ pentru remedierea acesteia nu au fost comunicate”, a anunțat ambasada.

Cetățenii care intenționează să traverseze frontiera sunt rugați să urmărească informațiile actualizate publicate de Poliția de Frontieră a Letoniei pe site-ul oficial www.rs.gov.lv, precum și pe pagina oficială de Facebook https://www.facebook.com/rs.gov.lv.

***

Despre închiderea frontierei letono-belarusă „din motive tehnice” a anunțat, pe 31 iulie, ministrul de Interne al Letoniei, Janis Dombrovs. Cu o zi înainte, acesta i-a îndemnat pe cetățenii letoni să nu călătorească în Belarus sau să revină de acolo cât mai curând posibil. „În condițiile războiului hibrid de migrație desfășurat de Belarus, deplasarea în siguranță între cele două țări poate fi dificilă”, a avertizat el.

Potrivit publicației Meduza, în 2023, Letonia a închis punctul de trecere a frontierei Silene (Urbany) cu Belarus. De atunci, între cele două țări a rămas funcțional un singur punct de trecere – Pāternieki (Grigorovșcina). Motivul închiderii punctului Silene a fost criza migrațională organizată de autoritățile din Belarus. În 2026, situația s-a agravat din nou: de la începutul anului, Letonia a reținut peste 9 mii de migranți ilegali la frontiera cu Belarus.

avertizare, frontieră, top

Știri similare

Politică

Ucraina, gata să ofere „suport și soluții în caz de urgență” pe Nistru. Hajder, discuție cu omologul său ucrainean

Mihaela Conovali
| 2 august, 2026
09:42

Partea ucraineană a dat asigurări că este gata să intervină cu suport și soluții în caz de urgență pe râul Nistru. Despre aceasta a comunicat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, care a menționat că, pe 1 august, a avut o discuție cu omologul său ucrainean, Aleksandr Kravcenko, ministrul Economiei și Mediului din Ucraina.

„Am discutat despre situația hidrologică a râului Nistru și evoluția nivelului apei din lacul de acumulare Novodnestrovsk. Am convenit menținerea unei comunicări directe și permanente pentru a monitoriza și gestiona efectele scăderii debitului apei pe Nistru. Mă bucur că partea ucraineană înțelege pe deplin îngrijorările noastre legitime și a dat asigurări că este gata să intervină cu suport și soluții în caz de urgență”, a comunicat Hajder.

Potrivit oficialului, pe plan intern, o atenție sporită trebuie acordată stației de captare care alimentează municipiul Chișinău.

***