Euro Marathon 2024: O zi de unitate europeană în inima Chișinăului

Peste 5.000 de oameni din toate regiunile Republicii Moldova, dar și din străinătate, dornici să promoveze un stil de viață activ și să susțină aspirațiile europene ale țării au participat la prima ediție a Euro Marathon 2024. Evenimentul sportiv de amploare s-a desfășurat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău sub sloganul «Împreună alergăm pentru un viitor european». Maratonul a adus împreună alergători de toate vârstele și abilitățile, inclusiv copii și persoane cu nevoi speciale, care au arătat că viitorul european este la fel de divers pe cât este de unit.

În deschiderea evenimentului, prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, a transmis un mesaj de încurajare pentru toți participanții: «Maratonul reprezintă un simbol al perseverenței, al angajamentului și al spiritului de echipă. Fiecare pas parcurs de voi, fiecare efort depus, fiecare kilometru câștigat este un testament al dorinței de a depăși limitele și de a aspira la excelență. Noi, cetățenii Republicii Moldova avem o direcție foarte clară, dar pentru asta avem nevoie de o societate consolidată, puternică și sănătoasă. Construim împreună Uniunea Europeană aici, acasă».

Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Jānis Mažeiks, care a participat activ la cursa de alergare, a subliniat: «Cred că Euro Marathon este foarte similar cu procesul de integrare în Uniunea Europeană. Nu este o distanță scurtă și nici ușor de parcurs. Dar avem cu toții același scop și pentru asta voi faceți un pas mic, eu la fel și, împreună, vom atinge mai ușor obiectivul nostru comun. Sunt sigur că vom avea un parcurs frumos, sănătos, european astăzi și în viitor».

Dan Perciun, ministrul Educației și Cercetării, care a alergat alături de cei prezenți, a menționat despre rolul educației și al tinerilor: «Este foarte multă energie aici, în Piața Marii Adunări Naționale care a devenit „Orășel Sportiv“ pentru o zi. Mulțumim că sunteți alături de noi în această duminică. E un eveniment cu un mesaj clar — alergăm cu toții pentru o Moldovă Europeană. Euro Marathon-ul este mai mult decât o simplă competiție sportivă; este o manifestare a determinării, a muncii asidue și a colaborării. Vă îndemn pe toți să alergăm pentru parcursul european».

Directoarea USAID Moldova, Zeinah Salahi, a declarat că: «Statele Unite ale Americii, prin USAID, sunt mândri să colaboreze cu Guvernul Republicii Moldova și oamenii acestei țări. Mă bucur să văd la această cursă oameni din medii diferite pregătiți să alerge spre obiectivele noastre comune — locuri de muncă mai bune, servicii publice eficiente, mai puțină corupție și un viitor european pentru următoarea generație».

Cursa de alergare s-a încheiat cu succes, cu participanți entuziaști care au parcurs până la 10 km prin centrul Chișinăului. Fiecare alergător înregistrat a primit un tricou simbolic, iar la final, toți au fost onorați cu medalii de participare, în semn de recunoaștere pentru efort și dedicare.

Euro Marathon 2024 a fost marcat nu doar ca o zi de sărbătoare sportivă, ci și ca un pas important pe calea integrării europene a Republicii Moldova, demonstrând că spiritul european trăiește prin acțiune, unitate și colaborare. De asemenea, eveninmentul a inclus și un orășel sportiv cu standuri care au evidențiat cultura europeană, muzica, dansurile și cu diverse activități pentru toți cei prezenți.

Euro Marathon 2024 se desfășoară cu sprijinul Guvernului Republicii Moldova, Ministerului Educației și Cercetării, în parteneriat cu Europe Café, USAID Moldova, Ministerul Afacerilor Interne, UNICEF Moldova, UNFPA Moldova, UN Women Moldova, Fundația Soros Moldova, Primăria municipiului Chișinău, clubul sportiv Sporter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Андрей Мардарь / NewsMaker

Acoperișuri stricate și drumuri blocate. Ploile puternice au lăsat urme în mai multe raioane din Moldova

Ploile torențiale și vântul puternic din 30 mai au provocat pagube în mai multe raioane ale Republicii Moldova, cele mai afectate fiind Ungheni, Nisporeni și Fălești. În aceste zone au fost deteriorate acoperișurile unor case, un obiectiv comercial și un depozit agricol.

Potrivit unui comunicat emis de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, pe parcursul zilei au fost raportate 14 incidente legate de vremea severă. În jumătate dintre cazuri, pompierii au intervenit direct pentru a îndepărta copaci doborâți de vânt și pentru a elibera drumurile blocate.

Cele mai multe solicitări au venit din raioanele Fălești, Glodeni, Cantemir, Leova, Taraclia și UTA Găgăuzia. În aceste zone, intervențiile s-au concentrat pe degajarea carosabilului și eliminarea riscurilor pentru locuitori și infrastructură.

Cele mai serioase pagube au fost înregistrate la Ungheni. În municipiu, mai multe gospodării, mașini și acoperișuri au fost afectate de vânt. Pe strada Ștefan cel Mare, un obiectiv comercial a rămas fără aproximativ 20 de metri pătrați de acoperiș din tablă.

Probleme au fost raportate și în satul Ciorești, raionul Nisporeni, unde șase locuințe au suferit avarii parțiale la acoperișuri. Iar în satul Hitrești, raionul Fălești, un depozit agricol a fost de asemenea afectat.

Potrivit autorităților, nu au fost înregistrate victime. De asemenea, nu s-au produs întreruperi majore de energie electrică și nici avarii semnificative la diguri.

Amintim că, pe 30 mai, între orele 11:00 – 17:00, Republica Moldova s-a aflat sub Cod galben de instabilitate atmosferică.

Facebook/Maia Sandu

Maia Sandu a explicat de ce a restabilit cetățenia moldovenească a lui Traian Băsescu abia cum

Președinta Maia Sandu a restabilit abia acum cetățenia moldovenească a ex-președintelui României, Traian Băsescu, care i-a fost retrasă în 2017 de Igor Dodon, pentru că a primit o cerere din partea acestuia doar recent. Șefa statului a explicat că cetățenia nu poate fi acordată în lipsa unei solicitări oficiale. Precizările au fost făcute în cadrul ediției din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”.

Maia Sandu a spus că a fost „o onoare” să îi acorde cetățenia lui Traian Băsescu și să-și exprima recunoștința pentru sprijinul pe care l-a acordat Republicii Moldova de-a lungul timpului.

Am putut acorda această cetățenie acum, pentru că doar acum câteva săptămâni am primit cererea semnată de domnul președinte Băsescu. Nu puteam legal să-i ofer cetățenia atâta timp cât nu aveam o solicitare în scris făcut de domnul președinte Băsescu. În momentul în care această cerere a fost făcută, am mers pe procedurile legale și, iată, în aceste zile am putut să semnez decretul”, a declarat ea.

Amintim că, pe 26 mai, Maia Sandu a semnat un decret prin care a acordat cetățenia moldovenească lui Traian Băsescu. În reacție, fostul președinte i-a mulțumit liderei de la Chișinău și și-a reiterat sprijinul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, dar și pentru unirea Republicii Moldova cu România.

Inițial, fostul președinte al României a primit cetățenia Republicii Moldova în 2016 printr-un decret emis de Nicolae Timofti. În 2017, la scurt timp după ce a preluat funcția de șef al statului, Igor Dodon i-a retras cetățenia lui Băsescu.

***

Traian Băsescu s-a născut pe 4 noiembrie 1951, la Murfatlar, România. A deținut funcția de președinte al României pentru două mandate consecutive: în perioada anilor 2004 – 2014.

În calitate de președinte, a susținut politici de facilitare a redobândirii cetățeniei române pentru cetățenii Republicii Moldova și a promovat extinderea programelor de burse pentru studenții basarabeni.

Tudor Mardei | NewsMaker

Chiveri spune că Fondul „Împreună”, lansat de Tiraspol, este o inițiativă „propagandistică”: Încă n-am început colectarea de TVA

Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, consideră că Fondul social „Împreună” – creat de administrația nerecunoscută de la Tiraspol, pe fondul crizei economice din regiunea transnistreană – este o inițiativă cu caracter „propagandistic”. El a declarat că aceasta nu va contribui la creșterea nivelului de trai din stânga Nistrului. Afirmațiile au fost făcute în cadrul ediției din 29 mai a emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Nu văd cum acest fond ar putea salva situația. Este o situație temporară și una propagandistică, pentru a demonstra că, din cauza acțiunilor întreprinse de Chișinău, cetățenii din stânga Nistrului au de suferit. (…) Noi încă nici nu am început colectarea de TVA și impozite. Și chiar dacă vom începe de la 1 iulie sau puțin mai târziu, vor fi pentru bunuri absolut neesențiale pentru bunăstarea cetățenilor”, a declarat Valeriu Chiveri.

Totodată, vicepremierul a admis că Chișinăul trebuie să depună mai multe eforturi pentru a fi auzit pe malul stâng al Nistrului.

Comunicarea este în continuare o problemă mai mică sau mai mare pentru noi. (…) Recunoaștem acest lucru, este scăparea noastră. Lucrăm în această direcție. Vom continua să pregătim anumite programe sau o strategie de comunicare îndreptată spre locuitorii din stânga Nistrului. Trebuie într-adevăr să informăm mai mult despre beneficiile fondului de convergență, fiind că s-a creat impresia că noi am adus situația în care sunt cetățenii”, a spus el.

Autoritățile de facto de la Tiraspol au lansat Fondul „Împreună” în mai, îndemnând companiile și locuitorii regiunii transnistrene să contribuie financiar la acesta. Administrația nerecunoscută susține că resursele acumulate vor fi folosite pentru achitarea salariilor, pensiilor, indemnizațiilor și a altor prestații sociale.

Șeful executivului local, Alexandr Rozenberg, a declarat că economia regiunii se află într-o „situație critică”, invocând drept cauze „restricțiile externe”, dificultățile logistice și efectele întreruperii livrărilor de gaze rusești de la începutul anului 2025.

Holdingul Sheriff, care este condus de omul de afaceri Victor Gușan și controlează de facto regiunea transnistreană, a transferat 100 de milioane de așa-zise „ruble transnistrene” (circa 6 milioane de dolari) în Fondul „Împreună”.

Pe 13 mai, Valeriu Chiveri a declarat că lansarea Fondului „Împreună” este rezultatul „unei administrări defectuoase a regiunii de către un grup de cetățeni care țin în captivitate locuitorii”. Oficialul a catalogat inițiativa drept o „acțiune politică” temporară și nesustenabilă și a reiterat că oferta Chișinăului privind reintegrarea graduală a regiunii rămâne valabilă.

***

Amintim că Chișinăul a anulat facilitățile fiscale pentru regiunea transnistreană și a creat Fondul de Convergență, în care vor fi direcționate taxele colectate în regiune. Banii vor fi utilizați pentru implementarea unor proiecte menite să îmbunătățească nivelul de trai din regiune. În replică, Tiraspol a declarat că această măsură reprezintă o tentativă a Chișinăului de a impune „taxe abuzive” asupra malului stâng al Nistrului și că există riscul prăbușirii economiei regiunii.

NM a analizat modul în care introducerea acestor taxe ar putea afecta economia și populația regiunii transnistrene și dacă situația este într-adevăr atât de gravă (detalii – AICI).

The Times

Canada: Un fost bucătar-șef și-a recunoscut vina pentru vânzarea unor substanțe chimice folosite în sinucideri

Kenneth Law, fost bucătar-șef din Canada, și-a recunoscut vina pentru vânzarea online a unor substanțe chimice folosite în sinucideri. Acesta a făcut declarația în cadrul procesului desfășurat la un tribunal din Newmarket, provincia Ontario, relatează CBS News.

Inițial, Law a fost acuzat de uciderea a 14 adolescenți care și-au pierdut viața după ce au ingerat substanțele comercializate de el. După ce a pledat vinovat pentru instigare și facilitare a sinuciderii, acuzațiile de omor au fost retrase. Sentința urmează să fie pronunțată în luna septembrie.

Conform anchetei, Law promova și vindea pe internet o substanță chimică utilizată în industria alimentară pentru conservarea cărnii. Consumată în cantități mari, aceasta poate provoca decesul.

Anchetatorii suspectează că bărbatul ar putea avea legătură cu moartea a peste 100 de persoane din diferite țări, care au cumpărat de la el astfel de produse chimice. Kenneth Law se află în arest din mai 2023.

Printre clienții săi s-ar fi numărat și persoane din Marea Britanie. Autoritățile britanice au anunțat că nu vor formula acuzații separate, mizând pe desfășurarea procesului și pe decizia justiției canadiene.

Potrivit legislației canadiene, instigarea sau facilitarea sinuciderii se pedepsește cu până la 14 ani de închisoare. Dacă ar fi fost condamnat pentru omor, Law ar fi riscat o pedeapsă de până la 25 de ani de detenție fără posibilitatea eliberării condiționate.

Din 2016, cetățenii Canadei au dreptul de a solicita asistență medicală pentru moarte voluntară. Procedura este reglementată prin legislația federală și este disponibilă doar persoanelor majore care suferă de boli grave și incurabile sau de dizabilități severe, care le provoacă suferințe fizice ori psihologice considerate insuportabile.

În schimb, instigarea la sinucidere sau facilitarea acesteia constituie infracțiuni prevăzute de legea penală canadiană. Aceste fapte sunt tratate cu atât mai grav atunci când vizează minori, notează Meduza.

NewsMaker

Plahotniuc a fost lăsat să participe la înmormântarea mamei sale, desfășurată la Chișinău

Fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, care a fost condamnat de prima instanță în dosarul „Frauda bancară” și este deținut în Penitenciarul nr. 13, a fost lăsat să participe la înmormântarea mamei sale, desfășurată în această săptămână. Informația a fost confirmată de purtătoarea de cuvânt a Administrației Naționale a Penitenciarelor, Olga Baciu, pentru NewsMaker.

Mama fostului lider PDM a fost înmormântată miercuri, 27 mai, la cimitirul „Sfântul Lazăr” din Chișinău.

Potrivit purtătoare de cuvânt ANP, Vladimir Plahotniuc a fost lăsat să participe la ceremonia funerară. Acesta a lipsit din închisoare circa o oră, fiind escortat și supravegheat pe durata deplasării.

Conform articolului 217 din Codul de Executare, condamnații pot beneficia, în anumite condiții, de deplasări de scurtă durată în afara penitenciarului, inclusiv în caz de deces al unei rude apropiate, cu aprobarea administrației penitenciare. În astfel de situații, legea prevede posibilitatea unei deplasări de până la 7 zile.

Amintim că, pe 22 aprilie, Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 19 ani de închisoare în penitenciar de tip închis, în cadrul dosarului „Frauda bancară”. Ex-politicianul a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor de creare și conducere a unei organizații criminale, escrocherie și spălarea banilor, fapte săvârșite de mai multe persoane, cu folosirea situației de serviciu, de o organizație criminală, în proporții deosebit de mari.

Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat sentința. Acuzatorii consideră pedeapsa „prea blândă” și cer ca fostul lider democrat să fie condamnat la 25 de ani de detenție, așa cum au solicitat inițial în instanță.

Până la rămânerea definitivă a sentinței, acesta rămâne în arest preventiv.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: