Eugen Tomac

Eurodeputat român: Moldova nu va intra în UE mai devreme de 15-20 de ani, dar are o soluție de rezervă

Eurodeputatul român Eugen Tomac este de părere că Republica Moldova nu va fi acceptată în componența Uniunii Europene mai devreme de 15-20 de ani, pentru că nu vor accepta statele membre. Pe de altă parte, acesta consideră că unirea cu România i-ar asigura Republicii Moldova stabilitatea, din punct de vedere al securității, notează RFI România.

Eugen Tomac spune că Republica Moldova se bucură de un larg succes la ora actuală și de o deschidere fără precedent în UE, dar asta nu-i asigură o intrare rapidă în cadrul Uniunii Europene.

Avantajul Republicii Moldova, spre deosebire de celelalte state, precum Ucraina și Georgia, este că are și o soluție de rezervă, pe care la un moment dat va trebui să o discute cu cetățenii ei. Calea integrării în UE mai devreme de 15-20 de ani nu poate fi luată în discuție, sub nici o formă, pentru că nu vor accepta statele membre. UE în schimb poate să-și deschidă porțile, din punct de vedere economic, pentru Republica Moldova, pentru a o putea ajuta. Însă soluția politică de unire a Republicii Moldova cu România rămâne calea cea mai sigură și cea mai rapidă”, a menționat deputatul european.

Oficialul român mai crede că integrarea în UE nu garantează Republicii Moldova și evitarea unei invazii din partea Federației Ruse. În schimb, unirea pașnică și democratică cu România îi asigură Republicii Moldova și stabilitatea din punct de vedere al securității, pentru că este un stat membru NATO.

Întrebat de ce ar accepta România o unire cu Republica Moldova, din moment ce nu există o voință populară clară în acest sens și în condițiile în care în Republica Moldova există un conflict înghețat în Transnistria și trupe rusești, eurodeputatul PMP a răspuns:

Parlamentul României în 2018, pe 27 martie, a adoptat o rezoluție, care sună astfel: statul român este pregătit oricând să discute cu autoritățile Republicii Moldova proiectul privind unirea Republicii Moldova cu România, atunci când Chișinăul va dori. Această rezoluție a fost votată cu o largă majoritate, doar parlamentarii UDMR s-au abținut. Deci consens politic există. Totul este să avem capacitatea la momentul potrivit să discutăm în termeni de interes național pentru România și pentru Republica Moldova, atunci când se va ivi contextul”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Vlah cere test cu detectorul de minciuni pentru Grosu. PAS: „Nu răspundem în fața alternativelor lui Putin”

Lidera Partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, l-a invitat pe Igor Grosu, lider al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) să răspundă la un test cu detectorul de minciuni. Politiciana vrea să-i adreseze zece întrebări legate de alegerile parlamentare din 28 septembrie, subliniind că acesta ar fi „singurul mod prin care poate fi demonstrată corectitudinea scrutinului”.

„Poporul nu mai crede în alegeri corecte, iar singura cale prin care conducerea PAS poate demonstra contrariul este să treacă testul cu detectorul de minciuni”, a scris Vlah într-o postare pe rețelele sociale.

Întrebările adresate de Irina Vlah lui Igor Grosu vizează, printre altele, presupuse „intenții de fraudare a alegerilor, influența asupra Curții Constituționale, controlul asupra mass-mediei și folosirea instituțiilor statului împotriva oponenților politici”.

„Se pregăteşte PAS să fraudeze alegerile parlamentare din data de 28 septembrie 2025? Variante de răspuns: DA sau NU. 

Este Comisia Electorală Centrală sub controlul PAS? Variante de răspuns: DA sau NU. 

Controlează PAS în totalitate Curtea Constituţională? Variante de răspuns: DA sau NU. 

Vor fi folosite în aceste alegeri împotriva oponenţilor politici astfel de instituţii ca: SIS, Poliţia, Procuratura, instanţele judecătoreşti? Variante de răspuns: DA sau NU. 

Vor fi folosiţi reprezentanţii corpului diplomatic pentru fraudarea alegerilor în secţiile de votare de peste hotare? Variante de răspuns: DA sau NU. 

Este controlată de către PAS cea mai mare parte a presei şi va fi folosită în campania electorală? Variante de răspuns: DA sau NU. 

Intenţionează PAS să folosească Sistemul Informaţional de Stat „Alegeri”, trecut în administrarea STISC, pentru a falsifica rezultatele alegerilor? Variante de răspuns: DA sau NU.

Va folosi PAS, contrar legislaţiei, imaginea liderilor străini pentru a-şi face campanie electorală? Variante de răspuns: DA sau NU. 

Va continua PAS persecutarea cetăţenilor cu alte viziuni politice pentru a-i determina să nu participe la vot în alegerile parlamentare? Variante de răspuns: DA sau NU.  

Va anula PAS, prin intermediul Curţii Constituţionale, rezultatele alegerilor parlamentare, dacă acestea nu-i vor conveni? Variante de răspuns: DA sau NU.”

În context, NewsMaker a solicitat un comentariu din partea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).

„PAS răspunde în fața oamenilor. Nu în fața alternativelor lui Putin al căror unic scop este să dea pe tavă țara noastră Rusiei, s-o îngenuncheze și să o țină în izolare”, a declarat Adriana Vlas, purtătoarea de cuvânt a partidului.

***

Precizăm că Irina Vlah și-a început cariera politică în Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM). Aceasta a reprezentat formațiunea în Parlament din 2005 până în 2014. În anul 2014, Vlah a părăsit fracțiunea comuniștilor, acuzând-o de colaborare cu alianțele pro-europene de atunci, iar în 2015 a ieșit inclusiv din PCRM.

Vlah a concurat pentru prima dată la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei în 2015, în calitate de candidat independent, susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). Vlah a câștigat scrutinul respectiv, dar și pe următorul, conducânt astfel autonomia găgăuză până în 2023. După încheierea celui de-al doilea mandat de guvernatoare, a declarat în repetate rânduri că nu va ieși din politică, a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să scrie și să vorbească în limba română și chiar și-a scris o autobiografie. Atunci, mulți experți au început să vorbească despre ambițiile prezidențiale ale Irinei Vlah.

Irina Vlah a candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova în scrutinul din 20 octombrie 2024. Potrivit rezultatelor finale, ea a acumulat circa 83 mii de voturi, adică aproape 5,4% din sufragii, nereușind să ajungă în turul II de scrutin.

În noiembrie 2024, ️Irina Vlah a anunțat constituirea Partidului Republican „Inima Moldovei”.

Pe 22 iulie, președintele Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, președinta Partidului Republican „Inima Moldovei” (PRIM), Irina Vlah, președintele Partidului „Pentru Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev, și președintele Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), Vladimir Voronin, au anunțat într-o conferință de presă, că planifică să participe împreună la alegerile parlamentare din toamnă. Cele patru formațiuni politice, care au viziuni pro-ruse, intenționează să creeze un bloc electoral.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: