Partidul „Șansă”

Fără „Șansa” lui Șor la prezidențiale? Judecătoria Bălți a limitat activitatea partidului pentru 3 luni

Judecătoria Bălți a restricționat pentru 3 luni activitatea partidului „Șansa”, asociat cu oligarhul fugar Ilan Șor, scrie NordNews. Decizia a fost luată la cererea Ministerului Justiției al Republicii Moldova. 

Potrivit sursei, Judecătoria Bălți a restricționat activitatea partidului „Șansa” pe motiv că au „fost probleme cu documentația financiară pe care partidul „Șansa” a prezentat-o Comisiei Electorale Centrale”.

Reprezentanții partidului „Șansa” nu au reacționat deocamdată la decizia Judecătoriei.

Precizăm că, potrivit legii, pe perioada limitării activităţii partidului politic, acestuia îi este interzisă fondarea mijloacelor de informare în masă, organizarea întrunirilor, mitingurilor, demonstraţiilor, pichetărilor şi altor acţiuni publice, folosirea tuturor tipurilor de depuneri bancare, cu excepţia cazurilor când sunt necesare decontări cu contractanţii, decontări aferente îndeplinirii contractelor individuale de muncă, decontări pentru repararea prejudiciilor cauzate prin acţiunile partidului politic, decontări pentru plata impozitelor, taxelor şi amenzilor”.

***

Amintim că, în februarie 2024, CEC a solicitat Ministerului Justiției să intervină după ce Partidul Politic „Șansă” ar fi refuzat să prezinte la Comisie toate informațiile solicitate privind finanțarea campaniei electorale pentru alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023. CEC susținea că reprezentanții partidului nu ar fi cooperat cu autoritatea electorală, nu ar fi dat curs solicitării Comisiei de a se înfățișa la sediul acesteia și nu ar fi prezentat actele care le-ar fi fost cerute. Detalii AICI. În reacție, liderul formațiunii politice Alexei Lungu a calificat acțiunea drept un „atac fără precedent” și a anunțat că este gata să apere drepturile partidului inclusiv în instanțele internaționale. Detalii AICI. Ulterior, în mai, Ministerul Justiției solicita, în judecată, ca activitatea Partidului Politic „Şansă”, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor, să fie limitată pentru un termen de 6 luni. Instituția motiva că a fost sesizată de Comisia Electorală Centrală care ar fi constatat că partidul „nu s-a conformat cerințelor Comisiei și nu a prezentat date complete” în cadrul unui „control complex”. Detalii AICI.

După declararea neconstituționalității Partidului Șor, în locul său a apărut o altă formațiune politică, cu același nume – Blocul Ș.O.R., format din două partide necunoscute până atunci: Partidul Moldovenesc „Ai Noștri” și Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”. Anunțul despre crearea blocului a fost făcut de Ilan Șor, fostul lider al Partidului Șor. Între timp, partidul „Ai noștri” a fost redenumit în Partidul Politic „ȘANSĂ”, iar în mai puțin de două săptămâni, la cârma partidului s-au succedat doi lideri. După câteva zile în care președintă a partidului a fost o oarecare Olga Ursatîi, noul președinte al partidului „ȘANSĂ” a devenit jurnalistul Alexei Lungu. Ulterior, Partidul „Șansă” a anunțat că își unește oficial forțele cu echipa politicianului fugar Ilan Șor.

Alexei Lungu a lucrat timp de zece ani în cadrul trustului General Media Group – la Publika TV și, ulterior, la Prime TV, în perioada în care holdingul era controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc. El și-a încheiat activitatea în trustul deținut de Plahotniuc în 2019, la scurt timp după plecarea acestuia din țară. Ulterior, Lungu s-a angajat în cadrul Societății cu Răspundere Limitată „Exclusiv Media”, afiliată fostului președinte al Republicii Moldova Igor Dodon. Compania deținea postul de televiziune NTV Moldova, care retransmitea postul tv „HTB” din Federația Rusă, producând și emisiuni autohtone, dar și alte instituții media afiliate Partidului Socialiștilor. În 2022, Lungu a „aderat” la trustul media afiliat lui Ilan Șor și a moderat emisiunea „PULS” difuzată de Orizont TV, televiziune afiliată lui Ilan Șor, care a preluat mai multe programe ale postului TV6, licența căreia a fost suspendată. În septembrie 2023, liderul Partidului „Șansă” Alexei Lungu a fost numit primar interimar al orașului Orhei.

***

Menționăm, pe 20 octombrie curent, în Republica Moldova vor avea loc alegeri prezidențiale. Totodată pe moldoveni îi așteaptă un referendum.

Persoanele care au anunțat deja oficial că vor candida la scrutinul prezidențial sunt:

– Maia Sandu (actuala președintă a țării);

– Tudor Ulianovschi (ex-ministru de externe în guvernul Filip);

– Andrei Năstase (fondatorul Platformei DA, ex-ministru de interne);

– Vlad Filat (lider PLDM);

– Renato Usatîi (liderul formațiunii „Partidul Nostru”);

– Ion Chicu (lider PDCM, fost prim-ministru);

– Alexandr Stoianoglo (ex-procuror general);

– Irina Vlah (ex-bașcan al Găgăuziei, lidera Platformei „Moldova”);

– Natalia Morari (jurnalistă);

– Vasile Tarlev (ex-premier);

– Victoria Furtună (ex-procuror anticorupție);

– Valeriu Pleșca (ex-ministru al Apărării);

– Alexandru Arseni (doctor în drept);

– Vasile Bolea (deputat neafiliat, candidatul Blocului „Victoria” creat de fugarul Ilan Șor);

– Ștefan Savițchi (vicepreședintele ALDE, candidat independent);

– Octavian Țîcu (istoric, ex-deputat);

– Igor Munteanu (liderul CUB).

Mai precizăm că, pe 7 august 2024, CEC a decis să nu înregistreze blocul „VICTORIE – ПОБЕДА” – format din partidul „Renaștere”, partidul „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”, partidul „Șansă” și partidul „Victorie” – pentru participare la referendumul republican constituțional și alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Totodată, Comisia a decis să sesizeze Autoritatea Națională de Integritate pentru a-i verifica pe unii membri ai blocului. Cei din urmă, potrivit CEC, nu ar fi depus declarațiile de avere. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

AP

Donald Trump îndeamnă iranienii să continue protestele: „Ajutorul este pe drum”

Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a îndemnat protestatarii iranieni să continue manifestațiile și să preia controlul asupra instituțiilor de stat. Totodată, liderul de la Casa Albă le-a transmis că „ajutorul este pe drum”. Adresarea a fost publicată pe rețeaua de socializare Truth Social pe 13 ianuarie.

Patrioți iranieni, continuați protestele – preluați controlul asupra instituțiilor voastre! Păstrați numele ucigașilor și abuzatorilor. Vor plăti un preț mare. Am anulat toate întâlnirile cu oficiali iranieni până când uciderea fără sens a protestatarilor se oprește. Ajutorul este pe drum”, a transmis Donald Trump.

Iranul este cuprins de un val de proteste de la sfârșitul lunii decembrie 2025. Manifestațiile, care au început pe fondul nemulțumirii populației față de situația economică precară, inclusiv devalorizarea monedei naționale și inflația mare, s-au transformat rapid în mișcări de critică împotriva regimului teocratic al țării și a liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei.

Pe 8 ianuarie, pe fondul extinderii manifestațiilor, autoritățile iraniene au întrerupt internetul — măsură care a îngreunat evaluarea situației pe teren. Blocajul de comunicații a stârnit îngrijorări din partea comunității internaționale că Teheranul va recurge la suprimarea protestelor prin forță.

Pe 13 ianuarie, un oficial iranian, care a refuzat să fie identificat, a declarat pentru Reuters că circa 2 000 de persoane au fost ucise în contextul protestul, fiind vorba atât de protestatari, cât și personal de securitate. Aceasta este pentru prima data când autoritățile din Iran oferă vreo cifră a victimelor.

Anterior, Human Rights Activists News Agency (HRANA), un grup iranian pentru drepturile omului, a raportat că cel puțin 646 de persoane au fost ucise de la începerea protestelor, dintre care 512 sunt protestatari și 134 membri ai forțelor de securitate. De asemenea, potrivit HRANA, peste 10 700 de persoane au fost arestate.

De la eruperea protestelor, președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a declarat că SUA va interveni, dacă regimul de la Teheran va aplica forță împotriva protestatarilor. Liderul de la Casa Albă a spus că ia în considerare mai multe opțiuni „foarte dure” de acțiune în privința Teheranului, în legătură cu reprimarea protestelor. Pe 10 ianuarie, The New York Times a scris, cu trimitere la sursele sale, că militarii i-au prezentat lui Trump mai multe variante privind lovituri împotriva Iranului, inclusiv asupra unor obiective non-miliare din Teheran. Publicația a subliniat că, la acel moment, președintele SUA încă nu luase o decizie finală privind un eventual atac.

Pe 11 ianuarie, Trump a declarat că Teheranul a propus negocieri după ce a amenințat că va lovi republica islamică din cauza reprimării sângeroase a protestatarilor. El a spus că administrația sa poartă discuții pentru a stabili o întâlnire cu oficiali iranieni, dar a avertizat că ar putea fi nevoit să acționeze mai întâi.

Pe 13 ianuarie, ambasada virtuală a SUA la Teheran a publicat un mesaj în care îndeamnă cetățenii americani să părăsească Iranul. Apeluri asemănătoare au lansat și misiunile diplomatice ale altor țări către cetățenii lor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: