Colaj NM

Fermierii, furioși după cuvintele lui Bolea privind «banii luați de la copii și bătrâni»: „Declarații iresponsabile și manipulatorii”

Vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, a declarat că cei 200 milioane lei identificați pentru fermieri „sunt luați de la copii, bătrâni, de la 2,5 milioane de cetățeni ai Republicii Moldova”. Potrivit oficialului, banii „nu sunt a Ministerului Agriculturii, nu sunt a lui Bolea personal, a lui Recean sau a cuiva”. El a adăugat că banii „sunt a fiecărui dintre noi, inclusiv a copilului care s-a născut ieri și care trebuie să primească indemnizație”. Asociația Forța Fermierilor s-a arătat nemulțumită de declarațiile ministrului și le-a numit „iresponsabile și manipulatorii”, adăugând că „fermierii nu au cerut să fie acordat acest sprijin din surse interne ale bugetului de stat sau de la gura copiilor și bătrânilor”. 

Toți acești bani sunt luați de la copii, bătrâni, de la dumneata, de la 2,5 milioane de cetățeni ai Republicii Moldova, din economia națională a Republicii Moldova. (…) Acești bani nu sunt a Ministerului Agriculturii, nu sunt a lui Bolea personal, a lui Recean sau a cuiva și eu nu vreau să le dau sau domnul prim-ministru nu vrea să le dea, sunt a fiecărui dintre noi, inclusiv a copilului care s-a născut ieri și care trebuie să primească indemnizație și care are un viitor în Republica Moldova. (…) Toți acești cetățeni, 2,5 milioane, am luat de la ei bani și i-am dat agricultorilor – 200 de milioane”, a comunicat ministrul, la TVR Moldova.

El a mai spus că „și 400 (nota redacției: milioane de lei) e puțin, și un miliard e puțin, și două miliarde e puțin, și trei e puțin”.

Noi trebuie să construim o agricultură bazată pe principii de procesare, de cooperare, noi trebuie să ne gândim cum depozităm, când vindem, cum vindem și cel mai important – ce semănăm, unde semănăm. (…) Ceea ce a făcut Ministerul Agriculturii este că a soluționat o problemă imediată și evident cu aceste 200 de milioane nimeni nu a venit să spună că s-au soluționat toate problemele. Ar fi penibil, dar s-a rezolvat o mică parte dintr-o problemă importantă și anume: formarea prețului de cost”, a precizat Bolea.

Asociația Forța Fermierilor s-a arătat nemulțumită de declarațiile ministrului și le-a numit „iresponsabile și manipulatorii”.

Domnul Bolea cunoaște mai bine decăt orice cetățean că agricultorii încă toamna 2022 au cerut ca guvernul să se adreseze către Uniunea Europeană pentru acordarea sprijinului financiar producătorilor agricoli din Republica Moldova, afectați concomitent de multiple crize. Anume așa au procedat țările din Bazinul Mării Negre cum ar fi România, Polonia, Slovacia, Bulgaria și Ungaria”, a comunicat Asociația.

Aceasta a mai spus că „fermierii nu au cerut să fie acordat acest sprijin din surse interne ale bugetului de stat sau de la gura copiilor și bătrânilor, așa cum a declarat domnul ministru”.

Atragem atenție că suma identificată de 200 mln lei nu este cu mult mai mare față de banii, alocați pentru majorarea salariilor miniștrilor și secretarilor de stat. Nu am auzit ca domnul ministru să refuze de dublarea salariului din contul copiilor și pensionarilor”, se arată în declarația Asociației.

Asociația Forța Fermierilor a declarat că „mai are speranța că Guvernul și Președinția vor reacționa și vor curma orice tentativă de a încinge conflictele interne și confruntări între diferite grupuri sociale”.

***

Pe 27 iunie, Asociația „Forța Fermierilor” a anunțat că își întrerupe protestele pâna la 1 august, timp în care Guvernul trebuie să îndeplinească 3 cerințe pentru a ajuta producătorii agricoli mici și mijlocii să iasă din criza din domeniu. Dacă cele 3 condiții nu vor fi executate, fermierii au declarat își vor relua protestele. Întreruperea protestelor a fost anunțată după ce la Guvern au avut loc o nouă întrevedere între ministrul Agriculturii Vasile Bolea și reprezentanții Asociației „Forța Fermierilor”. Ministrul i-a anunțat pe agricultori că Executivul poate aloca doar 200 milioane lei pentru subvenții din minimul de 350 de milioane solicitat anterior. Asta deși, inițial, producătorii agricoli cereau alocarea a 700 milioane de lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: