FLYONE: companie aeriană de top, conform Global Brand Awards

FLYONEa fost desemnată drept „Companie aeriană de top” în cadrul prestigiosului clasament Global Brand Awards. Evenimentul este organizat anual de către Global Brands Magazine (GBM), o publicație internațională de renume cu sediul în Marea Britanie, care premiază companiile și brandurile ce se remarcă prin performanță și inovație.

«Acest premiu este o dovadă a muncii depuse de-a lungul anilor de către întreaga noastră echipă. FLYONE a demonstrat că este un jucător important pe piața avia din Republica Moldova și că aduce o contribuție valoroasă la dezvoltarea acestei industrii», a declarat directorul general al FLYONE, Mircea Maleca.

Clasamentul Global Brand Awards se află la cea de-a 11-a ediție și este extrem de competitiv. Echipa care a făcut nominalizările a analizat aproximativ 18 mii de companii globale din diverse domenii precum finanțe, educație, ospitalitate și tehnologii informaționale.

Despre FLYONE
FLYONE (www.flyone.eu) s-a lansat în 2016 și a reușit să devină cea mai mare companie aeriană din Moldova.

Mai nou, FLYONE a reînnoit certificarea IOSA, cel mai înalt standard de siguranță în managementul operațional. La fel, în anul 2022, compania a devenit membru al Asociației Internaționale a Transporturilor Aeriene (IATA).

FLYONE a fost clasată lunar de multiple ori în anii 2018, 2019 și 2020 în TOP 10 «Cea mai punctuală companie», conform categoriei EMEA (Europe, Middle East and Africa).

În decembrie 2022, FLYONE Airlines SRL a primit certificatul de operator aerian, oferit de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) și licența- emisă de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

Pe parcursul aceluiași an, FLYONE a reușit să transporte peste 1 milion de pasageri și să lanseze 6 destinații noi.

FLYONE ARMENIA, s-a lansat în anul 2021, iar în 2022 a devenit numărul 1 în Armenia.
Amintim că FLYONE operează zboruri către 56 destinații.

34 de curse regulate și charter spre: Dubai, Veneția, Bologna, Roma, Milano, Valencia, Berlin, Tbilisi, Madrid, Munchen, Larnaca, Frankfurt, Tel Aviv, Londra, Parma, Verona, Dublin, Lisabona, Paris, Istanbul, Erevan, Bruxelles, Dusseldorf, Nisa, Amsterdam, Barcelona, Tirana, Bodrum, Dalaman, Antalya, Heraklion, Sharm El-Sheikh, Tivat și Hurghada.

Cu escală prin Erevan, FLYONE ARMENIA operează zboruri spre: Milano, Paris, Lyon, Larnaca, Dusseldorf, Tbilisi, Moscova, Vnukovo, Domodedovo, Ekaterinburg, Sankt Petersburg, Mineralnye Vody, Novosibirsk, Samara, Sochi, Istanbul, Dubai, Beirut, Teheran, Tel Aviv, Hurghada și Sharm El Sheikh.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Посольство России в Республике Молдова

Moscova, după Marșul Suveranității organizat la Chișinău: „Respectăm neutralitatea Moldovei”

Federația Rusă afirmă că respectă „suveranitatea, statutul de neutralitate și integritatea teritorială a Republicii Moldova” — potrivit unei declarații publicate de Ambasada Rusiei la Chișinău, la o zi după evenimentele desfășurate luni, 23 iunie, cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la semnarea Declarației de Suveranitate a țării. Totodată, diplomația rusă susține că „renunțarea la un curs de confruntare cu Rusia reprezintă o garanție a stabilității Moldovei”. Autoritățile de la Chișinău nu au comentat, deocamdată, declarațiile.

În comunicat, Ambasada anunță că a urmărit desfășurarea evenimentelor de la Chișinău.

„Rusia salută o astfel de abordare rațională și sprijină dorința statelor de a-și determina independent viitorul, ținând cont de tradițiile și specificul lor civilizațional. Țara noastră respectă cu strictețe prevederile Tratatului de prietenie și cooperare din 2001. Nu intervine în treburile interne ale Moldovei, respectă suveranitatea acesteia, statutul de neutralitate și integritatea teritorială”, menționează Ambasada rusă.

Totodată, Ambasada Rusiei a declarat că „respectarea acestor principii, consfințite în Constituția Republicii Moldova, precum și renunțarea la un curs de confruntare cu Rusia, reprezintă o garanție a stabilității și prosperității Moldovei, a relațiilor de bună vecinătate și a unei cooperări egale și reciproc avantajoase între țările noastre”.

Am solicitat un comentariu de la serviciul de presă al Partidului de Guvernare, Acțiune și Solidaritate, în raport cu declarațiile Ambasada Rusiei la Chișinău. La momentul publicării știrii, nu am primit un răspuns.

Menționăm că conducerea Republicii Moldova a acuzat în repetate rânduri Rusia că încalcă neutralitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a țării, în condițiile în care în regiunea transnistreană continuă să staționeze, fără acceptul Chișinăului, Grupul Operativ de Trupe Ruse (GOTR), care număra în jur de 2500 de militari ruși.

Deși Chişinăul cere constant retragerea trupelor și munițiilor ruse din regiunea transnistreană, Moscova și administrația nerecunoscută de la Tiraspol spun că prezența acestui contingent este necesară pentru paza depozitelor de muniții de la Cobasna și menținerea misiunii de pacificare de pe Nistru.

Încă de la alegerea sa pentru prima dată în calitate de președinte al țării, dar și pe durata celor două mandate, Maia Sandu a declarat în repetate rânduri că Rusia trebuie să-şi retragă militarii din regiunea transnistreană, iar „misiunea de pace” rusească să fie înlocuită cu una civilă, cu mandat internațional, sub auspiciile OSCE şi ONU. Și Alianța Nord-Atlantică i-a cerut, anterior, Rusiei, să își retragă trupele din stânga Nistrului. Cererile, însă, așa și au rămasă fără un răspuns.

***

Suveranitatea Republicii Moldova a fost sărbătorită la Chișinău cu marș și cântece patriotice. Circa 10.000 de persoane au participat luni seara, 23 iunie, la Marșul Suveranității, o manifestație organizată de președinta Maia Sandu, cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate.

Marșul „Suveranității” a început la monumentul Ion și Doina Aldea-Teodorovici. Unele persoane au purtat costume tradiționale și au ținut drapele în mâini. La eveniment au fost surprinși președinta Maia Sandu, premierul Dorin Recean și președintele Parlamentului, Igor Grosu. Totuși, manifestația nu a decurs fără note politice, fiind menționate în discursurile ținute de unii oficiali și oameni de cultură viitoarele alegeri parlamentare.

În aceeași zi, socialiștii au ieșit în stradă. La manifestație au participat și deputați ai Blocului Socialiștilor și Comuniștilor, precum și liderii Partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, și ai Partidului „Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev. Protestatarii au criticat politicile partidului de guvernare și au îndemnat cetățenii să voteze împotriva PAS și a președintei Maia Sandu la viitoarele alegeri parlamentare.

(VIDEO) PAS s-a plâns la poliție pe Ceban/ Sandu a adunat 10.000 la marș/ „Afacerea de familie” a lui Popșoi

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
Subiectele ediției:
— Moldova și-a celebrat Suveranitatea prin muzică, tradiții și mândrie națională
— PAS cu plângeri la poliție împotriva lui Ceban șI MAN după bătaia din CMC
— Maia sandu l-a felicitat pe noul premier al României
— Tragedie la Institutul de Medicină Urgentă: un bărbat s-a aruncat de la etajul 8
— De la „Cristina” la „Casa Blanca”: Popșoi își arată afacerea de la Vadul lui Vodă
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

casata.md

Moldova va împrumuta €101 mln pentru a construi de la zero un spital regional la Cahul

Guvernul Republicii Moldova a dat undă verde negocierilor cu Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru un împrumut de 101 milioane de euro, destinat implementării proiectului „Spitalele regionale din Republica Moldova”. Potrivit Ministerului Sănătății, pentru prima dată în Republica Moldova, va fi construit un spital regional de la zero – Spitalul Regional Cahul. Acesta va deservi peste 300 000 de locuitori din sudul Moldovei. Noua instituție va include, de asemenea, un centru regional de oncologie.

Ministerul Sănătății a raportat că, la data de 24 iunie, Guvernul a decis inițierea negocierilor asupra Contractului de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru implementarea proiectului „Spitalele regionale din Republica Moldova”, precum și acordarea de împuterniciri delegației oficiale de negociatori.

Potrivit ministerului, proiectul urmărește contractarea unui împrumut de 101 milioane de euro, acordat de BEI.

„Pentru prima dată în Republica Moldova, va fi construit un spital regional de la zero – Spitalul Regional Cahul, o instituție medicală modernă care va deservi cetățenii din sudul țării. Peste 300 de mii de oameni din raioanele Cahul, Comrat, Leova, Ceadîr-Lunga, Taraclia, Cantemir și Vulcănești vor avea parte de servicii medicale de înaltă performanță mai aproape de casă. Noul spital va avea o suprafață de peste 50.000 m² și va fi dotat cu cele mai moderne dispozitive medicale și tehnologii de diagnostic și tratament. Acesta va dispune de un bloc operator, cu opt săli de operație, radiologie intervențională, cateterism cardiac și proceduri avansate de endoscopie. De asemenea, unitatea primiri urgențe, de nivel terțiar, va fi echipată cu o sală hibrid pentru intervenții complexe”, au comunicat reprezentanții ministerului.

Se menționează că în cadrul Spitalului Regional Cahul va funcționa și un centru regional de oncologie, unde pacienții vor avea acces la servicii performante de chimioterapie, radioterapie și brahiterapie, alături de facilități complementare de medicină nucleară, precum gamma-cameră și SPECT/CT.

Anterior, reprezentanții Parlamentului precizau că Spitalul Regional Cahul va fi construit pe terenul actualului Spital Raional Cahul. Se menționa că proiectul va fi implementat până în luna iulie 2030, iar lucrările de construcție vor începe în trimestrul IV al anului 2026.

Daniel Vodă

Vodă respinge criticile: Guvernul a numit transparent judecătorii constituționali

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat că Executivul a făcut numirile sale pentru funcțiile de judecători la Curtea Constituțională (CC) în mod „transparent” – contrar criticilor apărute în spațiul public. El a menționat că propunerile Guvernului – Sergiu Litvinenco și Domnica Manole – au fost anunțate din timp, iar numirile lor au fost aprobate în ședință publică. Vodă a mai spus că legislația în vigoare nu obligă Guvernul să organizeze concurs pentru selectarea magistraților CC. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă din 24 iunie.

Guvernul a respectat cadrul legal și a acționat transparent în procesul de desemnare a celor doi judecători la Curtea Constituțională. Anunțul privind intenția de numire a fost făcut public din timp de către prim-ministru, iar decizia a fost supusă votului într-o ședință guvernamentală transmisă la fel public, așa cum prevede legislația în vigoare. (…) Actuala lege privind Curtea Constituțională, aprobată inclusiv în urma consultărilor cu experți naționali, dar și la nivel european, prevede expres că Guvernul are dreptul de a desemna doi judecători fără a impune obligativitatea unui concurs public – fapt care era insinuat în spațiul public mai devreme. Este o practică, apropo, regăsită și în alte democrații consolidate, cum este, de exemplu, Franța, Germania sau România, unde numirile la Curtea Constituțională sunt realizate direct de autoritățile competente”, a declarat Daniel Vodă.

Acesta a menționat că Guvernul își asumă decizia privind numirile în funcții de judecător la CC ca pe „un act de responsabilitate instituțională, menit să consolideze independența și eficiența Curții Constituționale”. „Și respinge orice insinuare că aceste numiri ar avea o altă motivație decât respectarea legii și protejarea ordinii constituționale”, a adăugat Vodă.

Precizăm că mandatele a cinci judecători constituționali expiră la data de 16 august, curent. Este vorba despre Domnica Manole, Nicolae Roșca, Liuba Șova, Vladimir Țurcan și Serghei Țurcan. Singura care își continuă mandatul este Viorica Puică, numită de Consiliul Superior al Magistraturii în noiembrie 2023.

Pe 19 iunie, Dorin Recean a anunțat că propunerile Guvernului pentru funcția de judecători CC sunt Domnica Manole și Sergiu Litvinenco. În aceiași zi, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a comunicat că legislativul va înainta numirea Liubei Șova și Nicolae Roșca în calitate de judecători CC.

Pe 23 iunie, Centru de Resurse Juridice din Moldova, alături de alte șapte organizații ale societății civile, a publicat o adresare către Parlament și Guvern cu privire la procesul de numire a judecătorilor Înalte Curți. Semnatarii au menționat „transparența redusă” a legislativului și executivului în procesul de selecție a magistraților, subliniind aparenta lipsă a intențiilor de a desfășura consultări publice sau dezbateri. Astfel, semnatarii au solicitat instituțiilor să asigure respectarea principiilor transparenței și meritocrației, precum și evitarea practicilor anterioare de nominalizare a persoanelor cu funcții politice recente în calitate de judecători ai CC.

Pe 24 iunie, Cabinetul de miniștri, reunit în ședință, a aprobat cu unanimitate de voturi numirile lui Manole și Litvinenco în calitate de judecător la Curtea Constituțională. Aceștia își vor prelua mandatul din data de 17 august.

Tot pe 24 iunie, și Consiliul Superior al Magistraturii l-a desemnat pe Ion Malanciuc în funcția de judecător al Înaltei Curți. Malanciuc a fost numit în urma unui concurs organizate de CSM, la care doar el și-a depus dosarul.

***

Potrivit legislației, Curtea Constituţională este formată din șase judecători, numiţi pentru un mandat de șase ani. Doi magistrați sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii.

„Franceza cu dicționarul”, engleza la nivel „I have a dream”: cum stă judecătorul Ion Malanciuc la capitolul limbi străine

Ion Malanciuc, magistratul numit în funcția de judecător la Curtea Constituțională, a declarat că stăpânește limba franceză „cu dicționarul”, iar engleza la nivelul – „I have a dream” și „My name is”. El a făcut declarațiile în cadrul ședinței Consiliului Superior al Magistraturii din 24 iunie, când a fost evaluată candidatura sa pentru funcția de judecător constituțional.

Întrebat de membrul CSM Ion Guzun despre nivelul său de cunoaștere a limbilor străine, unul dintre criteriile prevăzute pentru ocuparea acestei funcții, Malanciuc a avut un răspuns sincer:

„Limba franceză am învățat-o în școală. Sunt posesor cu dicționarul: și citesc, și vorbesc cu dicționarul. Traduc cu dicționarul. Citesc foarte bine, mă exprim un pic mai greu pentru că nu am practicat. Limba engleză la nivel de posesor de ăsta… nu am studii, nu am învățat. Nivel începător, nivel – «I have a dream», «My name is». Nu mă pierd, dar să țin un discurs pe tematică profesionistă e mai greu”, a declarat Ion Malanciuc.

În replică, Ion Guzun a afirmat:

„Sper această întrebare să vă impulsioneze, în eventualitatea în care veți fi desemnat la Curtea Constituțională, să depuneți mai mult efort.”

Ion Malanciuc a fost desemnat de CSM în funcția de judecător constituțional, cu un vot majoritar de 11 voturi „pentru”. Mandatul acestuia va fi de șase ani.

La concursul organizat de CSM pentru această funcție a fost depus un singur dosar – cel al lui Ion Malanciuc.

Judecător din 2011, Ion Malanciuc este cunoscut pentru instrumentarea unor dosare de rezonanță, printre care și cauza denumită generic „kuliok”, în care este vizat fostul președinte și liderul socialiștilor Igor Dodon.

În scrisoarea de motivare, magistratul a precizat că participă la concurs „dintr-o convingere profundă privind rolul esențial al Curții Constituționale în arhitectura statului de drept”.

***

Precizăm că mandatele a cinci judecători constituționali expiră la data de 16 august, curent. Este vorba despre Domnica Manole, Nicolae Roșca, Liuba Șova, Vladimir Țurcan și Serghei Țurcan. Singura care își continuă mandatul este Viorica Puică, numită de Consiliul Superior al Magistraturii în noiembrie 2023. Înalta Curte a notificat deja Parlamentul, Guvernul și CSM pentru inițierea procedurii de numire a noilor magistrați.

Potrivit legislației, Curtea Constituţională este formată din șase judecători, numiţi pentru un mandat de șase ani. Doi magistrați sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: