Fost executor judecătoresc, condamnat la 7 ani închisoare. A încercat să fugă de pedeapsă

Un fost executor judecătoresc în circumscripția Camerei Teritoriale Nord a fost condamnat la 7 ani de închisoare. Acesta își va ispăși pedeapsa într-un penitenciar de tip închis și va fi privat de dreptul de a ocupa funcții publice timp de 3 ani.

Potrivit unui comunicat de presă publicat de Procuratura Generală pe 18 februarie, verdictul a fost dictat după ce Oficiul Nord al Procuraturii Anticorupţie i-a demonstrat vinovăția pe toate cele 12 episoade de ”depășire a atribuțiilor de serviciu” și ”delapidarea averii străine”.

În concret, potrivit probatoriului, în perioada anilor 2014 – 2017, deținând funcția de executor judecătoresc, acesta ar fi extras și însușit sumele plasate de debitori pe contul special, ce urmau a fi transmise creditorilor.

De asemenea, procurorii au mai stabilit că în aceiași perioadă, având în procedură un act executoriu de încasare a datoriei de la debitor în beneficiul creditorului, inculpatul ar fi înstrăinat ilegal 8 bunuri imobile ale debitorului, știind cu certitudine că acestea erau sechestrate într-o cauză penală.

Potrivit estimărilor, în total, prin acțiunile ilegale ale inculpatului, părțile vătămate ar fi fost prejudiciate cu peste 450 mii de lei.

În primăvara anului 2018, acesta a fost anunțat în urmărire penală, după ce s-a eschivat de la organele de drept. În octombrie 2020 inculpatul a fost reținut în România, iar peste o lună – extrădat autorităților Republicii Moldova pentru a fi tras la răspundere penală.

Aflat în arest preventiv, la faza de urmărire penală, acesta a refuzat să facă declarații pe marginea acuzațiilor care i se aduc. Ulterior, în ședința de judecată, el și-a recunoscut vina, solicitând examinarea cauzei penale în procedură simplificată, în baza probelor administrate la faza de urmărire penală.

Sentința este cu drept de atac.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Comisia Europeană, precizări pentru NewsMaker privind interdicția lui Ceban în Schengen: „E responsabilitatea statelor membre”

Comisia Europeană a răspuns solicitării NewsMaker privind interdicția primarului Chișinăului, Ion Ceban, în România și spațiul Schengen. Comisia a subliniat că aplicarea acestor măsuri este „responsabilitatea” statelor membre Schengen, care pot restricționa intrarea persoanelor considerate „o amenințare la ordinea publică sau securitatea internă”.

Este important de menționat că înregistrarea interdicțiilor de călătorie în Sistemul de Informații Schengen (SIS) este responsabilitatea statelor membre Schengen.

În conformitate cu Codul Frontierelor Schengen, statele membre pot restricționa intrarea persoanelor considerate o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Aceasta include și autoritatea de a introduce astfel de persoane în SIS, pentru a le împiedica accesul, dacă sunt evaluate ca prezentând un risc pentru ordinea publică sau securitatea națională.

O condiție esențială pentru intrarea în Spațiul Schengen este ca o persoană să nu fie înscrisă în SIS și să nu fie identificată ca o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Prin urmare, persoanele care îndeplinesc oricare dintre aceste criterii nu pot intra în Spațiul Schengen”, subliniază Comisia.

***

Amintim că, pe 9 iulie, Ministerul de Externe de la București a confirmat că autoritățile naționale au decis impunerea unei interdicții de intrare pe teritoriul României pentru Ion Ceban. Aceasta este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Instituția a menționat că măsura a fost luată din „motive de securitate”. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții.

În prima sa reacție, Blocul „Alternativa” – din care face parte și MAN, partidul condus de Ion Ceban – a declarat că interdicția ar fi fost luată „la comanda” autoritățile de la Chișinău, care l-ar fi desemnat pe Ceban drept „principalul inamic”. Totodată, blocul a învinuit guvernarea că ar pregăti o serie de „acțiuni represive” împotriva primarului Ion Ceban și a echipei sale.

La rândul său, Ion Ceban a declarat că interdicția împotriva sa este o „răfuială politică” din partea conducerii Republicii Moldova. El a acuzat-o pe președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate că ar utiliza inclusiv instituțiile statului pentru a-l bloca.

Pe de altă parte, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a respins acuzațiile, declarând că măsura are legătură cu faptele edilului. El a evidențiat pozițiile lui pro-ruse manifestate de-a lungul timpului.

De asemenea, Perciun i-a reproșat primarului că „s-a afișat și a susținut tacit un candidat anti-european la președinția României”.

Ceban a declarat pe 10 iulie că interdicția sa în spațiul Schengen și în România ar fi o presupusă „înțelegere între președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan”. Potrivit lui Ceban, această măsură ar reprezenta o modalitate prin care președintele român „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile prezidențiale din România. Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „nefondate”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: