realitatea.md

Fostul arhitect-șef al capitalei, în vizorul ANI. Riscă să nu mai poată deține o funcție publică timp de 3 ani

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a emis act de constatare în privința fostului șef al Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare din municipiul Chișinău, Sergiu Borozan. Acesta ar fi admis un conflict de interese.

În sesizarea înregistrată la Cancelaria ANI se menționează că ”subiectul vizat a avut interese personale asupra unui proiect cu privire la modificarea Codului urbanistic zonal al unui teren din strada Belinski 4”.

În cadrul controlului inițiat, inspectorul de integritate a stabilit că, fostul arhitect șef al capitalei, cu câteva luni înainte de numirea sa în funcție, a elaborat un Plan Urbanistic Zonal pentru terenul din strada Belinski 4, fiind contractat de către un SRL. Până la numirea sa în funcție, în cadrul ședințelor Consiliului municipal Chișinău a fost discutat subiectul de includere pe ordinea de zi a proiectului de decizie cu privire la aprobarea acestui plan urbanistic zonal din strada Belinski 4.

În septembrie 2016, subiectul este numit în funcția de arhitect șef-interimar, iar în noiembrie 2016, acesta emite o rezoluție pe o cerere depusă de același SRL, care anterior a contractat serviciile fostului arhitect șef de elaborare a planului. În rezoluție, fostul arhitect șef a indicat faptul că, fiind autorul acestui plan – oferă împuternicirile adjunctului său de a examina și semna după caz autorizația de construcție al obiectului din strada Belinski 4. Astfel, autorizația este semnată de către adjunctul său, iar ulterior fostul șef arhitect depune o pretinsă declarație despre conflictul de interese, abia după ce situația de conflict a fost deja consumată.

În rezultatul materialelor acumulate la dosar, inspectorul de integritate a decis că fostul arhitect șef al capitalei a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, manifestat prin – neinformarea în scris la șeful ierarhic superior, în termen de 3 zile, despre conflictul de interese real în care se află, nesoluționarea situației de conflict de interese real și semnarea prin intermediul unei persoane terțe – arhitectul șef adjunct a documentației care vizau planul urbanistic elaborat de către fostul arhitect șef.

Dacă actul de constatare emis de ANI va rămâne definitiv, Sergiu Borozan riscă să nu mai dețină o funcție publică sau de demnitate publică, cu excepția funcțiilor elective, pentru o perioadă de 3 ani. Acesta ar putea fi înscris și în Registrul Interdicțiilor al ANI.

Actul de constatare poate fi contestat în instanța de contencios administrativ.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IGSU/imagine simbol

Avocatul Copilului: accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în ultimii 3 ani

Accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în perioada 2023-2025. În 2023, aproape jumătate dintre cazuri au fost provocate de încălcarea regulilor de circulație, iar în 2024 ponderea acestora a crescut la circa 63%. Datele apar în raportul prezentat de avocatul poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, în cadrul unor audieri publice la Parlament, transmite IPN.

În raport se menționează că numărul deceselor violente în rândul copiilor a rămas constant în perioada 2023-2025: 43 de cazuri în 2023 și 2024 și 27 de cazuri în primele nouă luni din 2025. Încălcarea regulilor de securitate a circulației, în toți anii analizați, reprezintă principalul factor de risc letal pentru copii.

În primele nouă luni ale anului trecut, 16 din 27 de cazuri au fost legate de încălcarea regulilor de circulație, adică aproximativ 59%. Se remarcă, totodată, creșterea ponderii cazurilor de neglijență medicală (circa 15%), iar omorul intenționat (7%) și determinarea la sinucidere (4%) continuă să fie prezente, deși în număr mai mic. Aceste date arată că mortalitatea violentă a copiilor este determinată de mai mulți factori și necesită măsuri adaptate fiecărui tip de risc.

Totodată, se menționează că cele mai multe cazuri de moarte violentă în rândul copiilor sunt înregistrate constant la adolescenții cu vârste între 15 și 18 ani în toți anii analizați. În 2023, majoritatea cazurilor au fost în mediul urban, însă în 2024 și în primele nouă luni ale anului 2025 se observă o creștere a cazurilor în mediul rural. Evoluția poate fi explicată prin diferențele de acces la servicii de prevenire, sănătate și sprijin psihologic, precum și prin capacități diferite la nivel de infrastructură și de posibilități de intervenție a instituțiilor.

Ombudsmanul copilului îndeamnă organele de urmărire penală să trateze orice deces al unui copil în circumstanțe neclare ca o suspiciune gravă, care necesită o investigație completă, rapidă, imparțială și riguroasă, în conformitate cu standardele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: