Tudor Mardei

FOTO Filmul Carbon, cu cele mai multe trofee la Gala Cineaștilor 2024: a câștigat în 6 nominalizări

Filmul „Carbon” a obținut cele mai multe trofee la Gala Cineaștilor 2024. Evenimentul a avut loc pe 5 februarie, la Chișinău. Producția s-a ales cu premii la categoriile: Cea mai bună coloană sonoră, Cele mai bune costume, Cel mai bun montaj, Cel mai bun scenariu, Cel mai bun regizor și Cel mai bun lungmetraj. 

La categoria „Cea mai bună coloană sonoră” a primit premiul Roman Bordei, pentru filmul „Carbon”. Trofeul „Cea mai bună muzică originală” i-a fost oferit lui Pavel Malîșev, pentru filmul Varvara. Premiul „Cele mai bune costume” i-a fost acordat Liliei Ixari, pentru filmul „Carbon”.

Iar trofeul „Cea mai bună scenografie” i-a fost acordat Gabrielei Răbuș, pentru filmul Varvara. Anatol Mîrzenco s-a ales cu premiul „Cel mai bun rol masculin„, pentru filmul „Tunete. Iar Tincuța Josan – cu „Cel mai bun rol feminin„, la fel pentru „Tunete”.

Premiul „Cel mai bun scurtmetraj” a fost acordat lui Valeriu Andriuță, pentru „Eu sunt Dorin” și „Cel mai bun documentar” – lui Vadim Tristan Belocur pentru „Republica libertății. Eseu”. Juriul a decis să ofere și o mențiune specială la această categorie Vioricăi Tătaru și lui Andrei Captarenco pentru „Drumul Războiului”.

Cel mai bun serial” a fost desemnat „Oameni Gospodari” în regia lui Mircea Bobână.

Premiul „Cel mai bun montaj” a fost acordat lui Sergiu Barajin pentru filmul „Carbon”, iar „Cel mai bun scenariu” – Marianei Starciuc pentru filmul „Carbon”.

Pentru „Cea mai bună imagine” s-au ales cu premiu Nicu Drăgan și Ioane Bobeica, pentru filmul „Tunete”.

Premiul pentru performanță remarcabilă în producție cinematografică i-a fost acordat lui Sergiu Cumatrenco, pentru filmul „Varvara”.

Cel mai bun regizor” a fost desemnat Ion Borș pentru filmul Carbon.

Iar premiul „Cel mai bun lungmetraj” i-a fost acordat lui Ion Borș pentru filmul „Carbon”.

Jurații care au desemnat cele mai bune producții cinematografice autohtone în cadrul Galei Premiilor Cineaștilor 2024 au fost:

  • Laurențiu Damian – regizor și scenarist, președintele Uniunii Cineaștilor din România și profesor la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București;
  • Crăița Nanu – din 2017, este selecționeră de film în echipa Festivalului Internațional de Film Transilvania. În 2019 a devenit consultantă de scenarii, formându-se în cadrul Torino Film Lab, iar apoi a pus bazele rezidenței New Draft, împreună cu Asociația Control N;
  • Ştefan Dobroiu – jurnalist român, critic de film, senior editor la Cinemagia.ro;
  • Igor Cobileanski – regizor de film și televiziune, scenarist, editor. Membru al Academiei Europene de Film (EFA), Membru al Uniunii Cineaștilor din Republica Moldova, Maestru în Arte al Republicii Moldova;
  • Ion Usatîi – regizor de film și profesor la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, departamentul Multimedia;
  • Valentina Iusuphodjaev – producător de film, directorul Centrului Național de Cinematografie;
  • Larisa Turea – membru al Consiliului Audiovizualului din Republica Moldova, jurnalist cultural, critic de teatru și film, eseist și dramaturg;
  • Val Butnaru – analist politic, dramaturg, publicist și scriitor, fondatorul trustului media „Jurnal Trust Media”;
  • Marin Basarab – jurnalist, critic de film, fondator briciul.org, redactor-șef „Cronica de Cronograf”, Copywriter la Ogilvy Moldova.
Tudor Mardei
Tudor Mardei
Tudor Mardei
Tudor Mardei
Tudor Mardei
Tudor Mardei
Tudor Mardei
Tudor Mardei
Tudor Mardei

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Prețurile petrolului au atins cel mai scăzut nivel de la izbucnirea războiului dintre SUA și Iran

Prețul petrolului a scăzut joi, 18 iunie, cu aproape 3%, atingând cel mai redus nivel înregistrat de la prima zi de tranzacționare de după izbucnirea războiului dintre SUA și Iran. Potrivit Reuters, evoluția pieței a fost influențată de acordul temporar între Washington și Teheran, în cadrul căruia părțile discută despre posibila încheiere a conflictului, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și relaxarea sancțiunilor impuse Iranului.

Contractele futures pentru petrolul Brent au pierdut 1,53 dolari (1,9%), ajungând la 78,02 dolari pe baril. În același timp, țițeiul american WTI a scăzut cu 2,22 dolari (2,9%), până la 74,57 dolari pe baril.

Brent a coborât la cel mai mic nivel din 2 martie, prima zi de tranzacționare după loviturile SUA și Israelului asupra Iranului, iar WTI a atins minimul din 4 martie.

Declinul prețurilor continuă, pe măsură ce piețele energetice încorporează tot mai mult așteptarea revenirii mai rapide decât se estima a petrolului iranian, în urma memorandumului recent de înțelegere dintre SUA și Iran”, a declarat analistul IG Tony Sycamore.

Memorandumul, structurat în 14 puncte, prevede lansarea unor negocieri pe o perioadă de 60 de zile. În acest interval, Iranul ar urma să asigure tranzitul liber prin Strâmtoarea Ormuz — un culoar esențial pentru transportul global de petrol și gaze. De asemenea, se urmărește restabilirea capacității de tranzit a strâmtorii în termen de 30 de zile.

Documentul amână pentru etapele ulterioare subiectele sensibile, inclusiv programul nuclear iranian, și prevede totodată că SUA și partenerii săi ar putea elabora un plan de aproximativ 300 de miliarde de dolari pentru reconstrucția Iranului.

Analiștii anticipează o reluare treptată a fluxurilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, însă avertizează că prețurile ar putea să nu revină la nivelurile de dinainte de război, pe fondul cererii ridicate și al necesității de refacere a stocurilor.

Goldman Sachs estimează că exporturile țărilor din Golf vor reveni la nivelurile anterioare războiului până la sfârșitul lunii iulie, iar producția de petrol s-ar putea stabiliza până în octombrie.

BNP Paribas consideră însă că piața nu va reveni la prețurile de dinainte de conflict, estimând că pragul de 75 de dolari pe baril reprezintă un nivel minim sustenabil, în contextul restricțiilor de ofertă și al cererii ridicate. Înainte de război, Brent se tranzacționa în intervalul 60–70 de dolari pe baril.

Potrivit analiștilor PetroChina, consumul de petrol al Chinei ar urma să scadă la 753 de milioane de tone în 2026, cu 4,9% mai puțin decât în 2025, pe fondul tranziției către surse de energie alternative și al prețurilor ridicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: