Tudor Mardei

FOTO Filmul Carbon, cu cele mai multe trofee la Gala Cineaștilor 2024: a câștigat în 6 nominalizări

Filmul „Carbon” a obținut cele mai multe trofee la Gala Cineaștilor 2024. Evenimentul a avut loc pe 5 februarie, la Chișinău. Producția s-a ales cu premii la categoriile: Cea mai bună coloană sonoră, Cele mai bune costume, Cel mai bun montaj, Cel mai bun scenariu, Cel mai bun regizor și Cel mai bun lungmetraj. 

La categoria „Cea mai bună coloană sonoră” a primit premiul Roman Bordei, pentru filmul „Carbon”. Trofeul „Cea mai bună muzică originală” i-a fost oferit lui Pavel Malîșev, pentru filmul Varvara. Premiul „Cele mai bune costume” i-a fost acordat Liliei Ixari, pentru filmul „Carbon”.

Iar trofeul „Cea mai bună scenografie” i-a fost acordat Gabrielei Răbuș, pentru filmul Varvara. Anatol Mîrzenco s-a ales cu premiul „Cel mai bun rol masculin„, pentru filmul „Tunete. Iar Tincuța Josan – cu „Cel mai bun rol feminin„, la fel pentru „Tunete”.

Premiul „Cel mai bun scurtmetraj” a fost acordat lui Valeriu Andriuță, pentru „Eu sunt Dorin” și „Cel mai bun documentar” – lui Vadim Tristan Belocur pentru „Republica libertății. Eseu”. Juriul a decis să ofere și o mențiune specială la această categorie Vioricăi Tătaru și lui Andrei Captarenco pentru „Drumul Războiului”.

Cel mai bun serial” a fost desemnat „Oameni Gospodari” în regia lui Mircea Bobână.

Premiul „Cel mai bun montaj” a fost acordat lui Sergiu Barajin pentru filmul „Carbon”, iar „Cel mai bun scenariu” – Marianei Starciuc pentru filmul „Carbon”.

Pentru „Cea mai bună imagine” s-au ales cu premiu Nicu Drăgan și Ioane Bobeica, pentru filmul „Tunete”.

Premiul pentru performanță remarcabilă în producție cinematografică i-a fost acordat lui Sergiu Cumatrenco, pentru filmul „Varvara”.

Cel mai bun regizor” a fost desemnat Ion Borș pentru filmul Carbon.

Iar premiul „Cel mai bun lungmetraj” i-a fost acordat lui Ion Borș pentru filmul „Carbon”.

Jurații care au desemnat cele mai bune producții cinematografice autohtone în cadrul Galei Premiilor Cineaștilor 2024 au fost:

  • Laurențiu Damian – regizor și scenarist, președintele Uniunii Cineaștilor din România și profesor la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București;
  • Crăița Nanu – din 2017, este selecționeră de film în echipa Festivalului Internațional de Film Transilvania. În 2019 a devenit consultantă de scenarii, formându-se în cadrul Torino Film Lab, iar apoi a pus bazele rezidenței New Draft, împreună cu Asociația Control N;
  • Ştefan Dobroiu – jurnalist român, critic de film, senior editor la Cinemagia.ro;
  • Igor Cobileanski – regizor de film și televiziune, scenarist, editor. Membru al Academiei Europene de Film (EFA), Membru al Uniunii Cineaștilor din Republica Moldova, Maestru în Arte al Republicii Moldova;
  • Ion Usatîi – regizor de film și profesor la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, departamentul Multimedia;
  • Valentina Iusuphodjaev – producător de film, directorul Centrului Național de Cinematografie;
  • Larisa Turea – membru al Consiliului Audiovizualului din Republica Moldova, jurnalist cultural, critic de teatru și film, eseist și dramaturg;
  • Val Butnaru – analist politic, dramaturg, publicist și scriitor, fondatorul trustului media „Jurnal Trust Media”;
  • Marin Basarab – jurnalist, critic de film, fondator briciul.org, redactor-șef „Cronica de Cronograf”, Copywriter la Ogilvy Moldova.
Tudor Mardei
Tudor Mardei
Tudor Mardei
Tudor Mardei
Tudor Mardei
Tudor Mardei
Tudor Mardei
Tudor Mardei
Tudor Mardei

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Tăcerea Turciei în cazul Guțul. Va influența condamnarea bașcanei Găgăuziei relațiile dintre Chișinău–Ankara (ANALIZĂ)

Susținătorii bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, cer ajutor din partea Rusiei și a Turciei. Deși Ankara nu a făcut nicio declarație oficială, unii politicieni și activiști turci au criticat sentința împotriva bașcanei. NM a analizat care este rolul Turciei în Găgăuzia și dacă poate sau nu condamnarea Evgheniei Guțul să influențeze relațiile dintre Chișinău și Ankara.

Solicitări de ajutor

Pe 5 august, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată la șapte ani de închisoare, fiind găsită vinovată de complicitate la finanțarea ilegală a partidului neconstituțional „Șor”. În continuare, dosarul urmează să fie examinat de Curtea de Apel. În prezent, Guțul se află în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău. Aproape în fiecare zi, în fața închisorii au loc proteste în susținerea sa.

La mitingul din 7 august, Serghei Burgudji, reprezentant al Blocului „Victoria”, controlat de Ilan Șor, a făcut apel către liderii Rusiei și Turciei să se pronunțe asupra situației. Rusia și Turcia sunt principalii parteneri externi ai Comratului. Anterior, Guțul însăși s-a adresat acestor țări: după reținerea sa de la Aeroportul Chișinău, în martie, a trimis scrisori către președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, cerând sprijin.

În Rusia, mai mulți reprezentanți ai autorităților și mass-media pro-Kremlin promovează narativul potrivit căruia Guțul ar fi o „victimă politică”. Condamnarea sa a fost criticată inclusiv de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, și de reprezentanta oficială a Ministerului de Externe, Maria Zaharova.

Până în prezent, Ankara nu a făcut declarații oficiale referitoare la Guțul, însă unii politicieni și activiști turci au condamnat sentința.

Turcia condamnă sau rămâne neutră?

În urma condamnării bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, unele voci din Turcia au cerut intervenția Ankara.

Profesorul Universității Yıldırım Beyazıt, Salih Yılmaz, a propus chiar posibilitatea aducerii bașcanei în Turcia, iar fostul ministru de externe Şükrü Sina Gürel a criticat indiferența autorităților turce față de soarta „turcilor găgăuzi vorbitori de turcă curată” și a îndemnat la acțiuni active.

Aceste declarații au fost rapid preluate și răspândite de mass-media rusă și canale de Telegram afiliate lui Ilan Șor.

Expertul român în politică externă Mihai Isac a explicat pentru NM că astfel de critici vin din cercuri radicale și naționaliste din Turcia, fără influență reală asupra vieții politice a țării. „Şükrü Sina Gürel, fost ministru de externe câteva luni, în 2002, este membru al partidului «Victoria» (Zafer Partisi), care nu este reprezentat în parlamentul din Ankara. Alte persoane care și-au exprimat sprijinul față de condamnata Guțul au făcut-o pentru autopromovare sau pentru promovarea politicii panturcismului”, a precizat Isac.

Între timp, cazul Guțul a fost menționat de actualul ministru de Externe al Turciei, Hakan Fidan. La o întâlnire cu deputații Partidului Justiției și Dezvoltării aflat la guvernare, Fidan a spus: „În Franța, o femeie – lider de partid – a fost închisă pentru corupție. Voi (lideri ai țărilor europene) ați criticat acest lucru? Nu. În România, un candidat, care a câștigat alegerile, a fost condamnat și i s-a impus interdicție politică chiar înaintea celui de-al doilea tur. În Moldova, a fost închis liderul ales al regiunii. Ați criticat acest lucru? Nu. Când aduc aceste trei exemple, de obicei tac. Remarc standardele duble”. Această citare o preia ziarul turcesc Hurriyet. Alte declarații ale lui Fidan sau afirmații oficiale în sprijinul lui Guțul nu există.

Găgăuzia – punte între Ankara?

Turcia rămâne un partener important atât pentru Chișinău, cât și pentru Comrat, iar pentru autonomia găgăuză are relevanță nu doar economică, ci și culturală: găgăuzii sunt un popor turc, ceea ce contează mult pentru Ankara. Totuși, după ce aliații lui Ilan Șor au ajuns la conducerea Găgăuziei, autonomia a intrat într-o izolare diplomatică, iar Turcia s-a distanțat.

Evghenia Guțul/Telegram

Deputatul Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Alexandr Tarnavschi, a menționat reducerea proiectelor finanțate de Agenția de Cooperare și Coordonare Turcă (TIKA) drept exemplu al acestui recul. În schimb, Rusia a rămas singurul partener extern care a menținut contacte active cu executivul Guțul, bașcanul întâlnindu-se cu oficiali ruși, inclusiv cu președintele Vladimir Putin.

În perioada conducerii Irinei Vlah, relațiile cu Turcia erau apropiate: Vlah se întâlnea cu președintele Erdogan, iar acesta a vizitat Comratul.

Максим Андреев, NewsMaker

În schimb, în mandatul Guțul, cele mai înalte contacte externe au fost cu ministrul turc de Externe Hakan Fidan.

Între timp, relațiile dintre Chișinău și Ankara rămân calde. Turcia a susținut întotdeauna suveranitatea și integritatea teritorială a Moldovei – au declarat de mai multe ori primele persoane în țară. Ankara susține Chișinăul și pe drumul eurointegrării. În 2021, ministrul de externe Mevlüt Çavuşoğlu numea Găgăuzia „o punte între Ankara și Chișinău”.

Facebook/Nicu Popescu

Politologul Ion Tăbîrță consideră că rolul Găgăuziei de „punte” se diminuează, autonomia orientându-se tot mai mult spre Rusia, decât spre Turcia.

Și Mihai Isac este de acord cu acest lucru: „Turcia a investit zeci de milioane de dolari în Găgăuzia și este nemulțumită de influența Rusiei acolo, precum și de politica de denaționalizare a găgăuzilor, desfășurată de Moscova. Ankara a încercat să medieze neînțelegerile dintre Comrat și Chișinău, dar serviciile de informații ale Moscovei prin Ilan Șor și aliații săi locali au zădărnicit aceste eforturi”.

Alexandr Tarnavschi consideră, la rândul său, că Găgăuzia păstrează, totuși, rolul de punte între Chișinău și Ankara. „Nu trebuie pus semn de egalitate între Găgăuzia și Șor. Nu este veșnic. Vom trece acest rubicon”, a menționat deputatul.

„Afaceri interne ale Moldovei”

Experții sunt de acord că condamnarea Guțul nu va afecta în niciun fel relațiile Chișinău-Ankara.

„La nivel oficial totul este clar. Condamnarea Evgheniei Guțul nu se bazează pe activitatea ei ca bașcan, ci se referă la infracțiunile comise de ea, iar partea moldovenească are dovezi clare”, a spus Ion Tăbîrță.

„Turcia a ocupat aceeași poziție în această chestiune, ca și ONU. Aceasta este o afacere internă a Moldovei și Turcia nu poate interveni în deciziile judiciare”, a adăugat Tarnavschi.

Și Mihai Isac este sigur că „aceste evenimente nu vor influența relațiile dintre Chișinău și Ankara, în ciuda încercărilor propagandei ruse de a crea o astfel de imagine”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: