Tudor Mardei

FOTO Filmul Carbon, cu cele mai multe trofee la Gala Cineaștilor 2024: a câștigat în 6 nominalizări

Filmul „Carbon” a obținut cele mai multe trofee la Gala Cineaștilor 2024. Evenimentul a avut loc pe 5 februarie, la Chișinău. Producția s-a ales cu premii la categoriile: Cea mai bună coloană sonoră, Cele mai bune costume, Cel mai bun montaj, Cel mai bun scenariu, Cel mai bun regizor și Cel mai bun lungmetraj. 

La categoria „Cea mai bună coloană sonoră” a primit premiul Roman Bordei, pentru filmul „Carbon”. Trofeul „Cea mai bună muzică originală” i-a fost oferit lui Pavel Malîșev, pentru filmul Varvara. Premiul „Cele mai bune costume” i-a fost acordat Liliei Ixari, pentru filmul „Carbon”.

Iar trofeul „Cea mai bună scenografie” i-a fost acordat Gabrielei Răbuș, pentru filmul Varvara. Anatol Mîrzenco s-a ales cu premiul „Cel mai bun rol masculin„, pentru filmul „Tunete. Iar Tincuța Josan – cu „Cel mai bun rol feminin„, la fel pentru „Tunete”.

Premiul „Cel mai bun scurtmetraj” a fost acordat lui Valeriu Andriuță, pentru „Eu sunt Dorin” și „Cel mai bun documentar” – lui Vadim Tristan Belocur pentru „Republica libertății. Eseu”. Juriul a decis să ofere și o mențiune specială la această categorie Vioricăi Tătaru și lui Andrei Captarenco pentru „Drumul Războiului”.

Cel mai bun serial” a fost desemnat „Oameni Gospodari” în regia lui Mircea Bobână.

Premiul „Cel mai bun montaj” a fost acordat lui Sergiu Barajin pentru filmul „Carbon”, iar „Cel mai bun scenariu” – Marianei Starciuc pentru filmul „Carbon”.

Pentru „Cea mai bună imagine” s-au ales cu premiu Nicu Drăgan și Ioane Bobeica, pentru filmul „Tunete”.

Premiul pentru performanță remarcabilă în producție cinematografică i-a fost acordat lui Sergiu Cumatrenco, pentru filmul „Varvara”.

Cel mai bun regizor” a fost desemnat Ion Borș pentru filmul Carbon.

Iar premiul „Cel mai bun lungmetraj” i-a fost acordat lui Ion Borș pentru filmul „Carbon”.

Jurații care au desemnat cele mai bune producții cinematografice autohtone în cadrul Galei Premiilor Cineaștilor 2024 au fost:

  • Laurențiu Damian – regizor și scenarist, președintele Uniunii Cineaștilor din România și profesor la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București;
  • Crăița Nanu – din 2017, este selecționeră de film în echipa Festivalului Internațional de Film Transilvania. În 2019 a devenit consultantă de scenarii, formându-se în cadrul Torino Film Lab, iar apoi a pus bazele rezidenței New Draft, împreună cu Asociația Control N;
  • Ştefan Dobroiu – jurnalist român, critic de film, senior editor la Cinemagia.ro;
  • Igor Cobileanski – regizor de film și televiziune, scenarist, editor. Membru al Academiei Europene de Film (EFA), Membru al Uniunii Cineaștilor din Republica Moldova, Maestru în Arte al Republicii Moldova;
  • Ion Usatîi – regizor de film și profesor la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, departamentul Multimedia;
  • Valentina Iusuphodjaev – producător de film, directorul Centrului Național de Cinematografie;
  • Larisa Turea – membru al Consiliului Audiovizualului din Republica Moldova, jurnalist cultural, critic de teatru și film, eseist și dramaturg;
  • Val Butnaru – analist politic, dramaturg, publicist și scriitor, fondatorul trustului media „Jurnal Trust Media”;
  • Marin Basarab – jurnalist, critic de film, fondator briciul.org, redactor-șef „Cronica de Cronograf”, Copywriter la Ogilvy Moldova.
Tudor Mardei
Tudor Mardei
Tudor Mardei
Tudor Mardei
Tudor Mardei
Tudor Mardei
Tudor Mardei
Tudor Mardei
Tudor Mardei

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Eforturi sortite eșecului”: Reacția Rusiei la noul pachet de sancțiuni impus de UE

Ministerul rus de Externe a reacționat vineri seară, 18 iulie, la adoptarea celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni de către Uniunea Europeană, calificând noile măsuri drept „nelegitime” și ineficiente. Într-un comunicat, Moscova a declarat că UE continuă un „curs confruntațional” care se întoarce „ca un bumerang” împotriva propriei economii.

„Uniunea Europeană a smuls cu greu un nou, al 18-lea la număr, „pachet” de măsuri restrictive nelegitime. Cuvântul smuls nu este aici doar o figură de stil, ci reflectă fidel procesul epuizant prin care statele membre ale UE se supun de fiecare dată, în speranța zadarnică de a aplica un lovitură devastatoare economiei ruse. Trebuie reiterat că toate aceste eforturi sunt sortite eșecului încă de la început. Ele nu doar că nu vor avea efectul scontat, dar vor continua să agraveze starea deja deplorabilă a economiei europene”, se arată în reacția diplomației ruse.

Ministerul susține că noile restricții privind importul de produse petroliere din țări terțe, obținute din petrol rusesc, vor duce „inevitabil” la o creștere a prețurilor la combustibil pe piața UE.

„Acest lucru va duce la o scădere și mai accentuată a competitivității economiei europene. Un alt exemplu absurd este includerea în regimul de sancțiuni al UE a gazoductelor „Nord Stream 1” și „Nord Stream 2”, distruse în septembrie 2022. Este de remarcat că banii pentru implementarea acestor proiecte au fost furnizați de mari companii europene în calitate de acționari – un fapt care, evident, nu îi preocupă pe birocrații europeni. În plus, gazoductele nu pot fi operate în prezent, iar singura conductă rămasă din „Nord Stream 2” nici măcar nu are autorizația necesară din partea autorităților de reglementare. De aici și cinismul deosebit al acestor sancțiuni”, susțin autoritățile de la Moscova.

Ministerul rus de Externe cere UE să „recunoască realitățile existente și cauzele fundamentale ale crizei din Ucraina”, afirmând că responsabilitatea pentru declanașarea acesteia „revine chiar Bruxellesului”.

În interesul său, UE ar trebui să renunțe la cursul său confruntațional, care se întoarce împotriva ei ca un bumerang, și să recunoască realitățile existente și cauzele fundamentale ale crizei din Ucraina – responsabilitatea pentru declanșarea căreia revine chiar Bruxellesului. Fără acest pas, o reglementare viabilă a conflictului din Ucraina este imposibilă”, se mai arată în declarație.

Aminrim că Uniunea Europeană a aprobat vineri, 18 iulie, cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, care introduce măsuri fără precedent. Printre acestea se numără plafonarea prețului petrolului, interzicerea conductelor Nord Stream și restricții impuse băncilor chineze care ajută Moscova să ocolească sancțiunile.

Potrivit unor surse diplomatice citate de Reuters, plafonul G7 pentru prețul petrolului rusesc va fi coborât la 47,6 dolari pe baril.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von de Leyen, a declarat că prin cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni Uniunea Europeană lovește „în inima mașinii de război a Rusiei”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: