FOTO S-a deschis circulaţia pe noul pod de pe şoseaua Balcani. Natalia Gavrilița a mers în inspecție

Podul de pe șoseaua M1 din preajma pieței Pruncul din Chișinău a fost deschis pentru circulație. Prim-ministra Natalia Gavrilița a participat la deschiderea circulației noului pod rutier. Evenimentul a avut loc în data de 28 decembrie. 

Podul de pe șoseaua Balcani, la kilometrul 95-96 al autostrăzii M1, a lărgit cu 2 benzi de circulație porțiunea de centură a Chișinăului. Costul lucrărilor a fost de circa 71 milioane de lei, bani alocați din Fondul Rutier al Republicii Moldova.

„Podul peste râul Bîc și peste calea ferată are o lungime de 60 de metri și va reduce timpul de călătorie pentru șoferi, mai ales pentru cei care fac naveta din localitățile Ghidighici, Vatra, Grătiești și alte suburbii”, comunică reprezentanții Guvernului.

Construcția podului a început în 2016 și urma să fie finalizată în vara anului 2020. „Odată cu numirea noului Guvern, în august, curent, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a întreprins măsuri active pentru a accelera lucrările aflate în întârziere, astfel încât până la sfârșitul anului 2021 podul să fie funcțional”, mai declară sursa.

Prezentă la deschiderea podului, prim-ministrul Natalia Gavrilița a declarat că un rol în accelerarea lucrărilor la acest obiect de infrastructură l-a avut noua administrație a ASD și viceprim-ministrul Andrei Spînu – „care au ținut la control proiectul din prima zi a noului Guvern”, a precizat Gavrilița.

„Ne-am asigurat că responsabilii de implementarea proiectului și autoritățile colaborează pentru a finaliza lucrările cu responsabilitate și cât mai rapid. Pe mai multe șantiere veșnice, moștenite de la guvernările precedente, se atestă o înviorare și cred că în primăvară lichidăm restanțele și pornim șantiere noi”, a precizat Natalia Gavrilița.

Potrivit reprezentanților Guvernului, deschiderea podului face parte dintr-un proiect amplu, care prevede lărgirea porțiunii de centură M1 Pruncul-Cricova la patru benzi, construcția unei intersecții denivelate cu strada Petricani, construcția unor benzi de virare la stânga sub podul inaugurat în data de 28 decembrie, pentru a separa fluxurile de transport.

gov.md
gov.md
gov.md
gov.md
gov.md
gov.md
gov.md

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Pe 5 iunie, RISE Moldova a publicat o investigație cu titlul „Cine alimentează narativele Kremlinului la Chișinău”. Sursa a scris că de mai bine de zece ani, trimestrial, Moscova primește informații de la Chișinău despre „încălcarea drepturilor cetățenilor și compatrioților ruși”. Conform investigației, organizația care le trimite, beneficiază anual de finanțări între 10 și 20 de mii euro, iar liderii acesteia sunt promotori ai narativelor ruse în Moldova.

Potrivit RISE Moldova, în septembrie 2014, la Chișinău își începe activitatea Centrul de Informare și Analiză a Drepturilor Omului. Centrul nu este o entitate juridică separată, ci activează în cadrul Consiliului Coordonator al Compatrioților Ruși din Republica Moldova, care era condus la acel moment de consilierul municipal Piotr Donțov. La cârma Centrului se află fostul deputat comunist Mihail Sidorov. Se menționează că Sidorov este cunoscut pentru ieșirile sale publice în care vorbește despre marginalizarea și discriminarea comunității ruse în Moldova.

Conform investigației, activitatea structurii conduse de Sidorov constă în oferirea asistenței juridice cetățenilor, în special a celor din comunitatea vorbitoare de limbă rusă. În plus, organizează mese rotunde, conferințe și discuții publice pe tema drepturilor minorităților. Potrivit sursei, toate acestea sunt însoțite de rapoarte periodice trimise în Rusia, care semnalează presupuse cazuri de discriminare a populației rusofone din Moldova.

Sursa scrie că rapoartele sunt trimise către Pravfond – Fundaţia pentru sprijinirea și protecţia drepturilor compatrioţilor din străinătate – fondată de Ministerul rus de Externe încă în 2012. Conform jurnaliștilor, în primul raport trimis către Pravfond, Sidorov scrie că „crearea centrului a fost posibilă datorită asistenței acordate de Fundație”. Astfel, jurnaliștii scriu că Pravfond a finanțat activitatea mai multor „centre de sprijin juridic” din întreaga lume, două dintre ele activând în Moldova: la Chișinău și Tiraspol.

Anterior, Proiectul pentru Raportarea Crimei Organizate și Corupției a scris că în 2022, la doar câteva zile după invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, Pravfond a organizat o teleconferință cu toate centrele sale juridice pentru a le transmite „motivele și obiectivele deciziei Moscovei de a desfășura o misiune de eliberare în Ucraina”.

Astfel, conform investigației, între 2016 și 2023, Centrul lui Sidorov a primit cel puțin 110 de mii de dolari de la Moscova. Banii erau alocați pentru asistență juridică, inclusiv în instanțele de judecată, organizare de evenimente, precum și monitorizarea și raportarea situației compatrioților ruși din Moldova.

Cu referire la centrul din regiunea transnistreană, RISE Moldova scrie că acesta funcționează din 2012 și este administrat de activista pro-rusă Viorica Kohtareva, care este membră a Consiliului Public la Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova. Potrivit investigației, în 2014, Kohtareva a fost inițiatoarea unei petiții privind anexarea regiunii transnistrene la Federația Rusă, după modelul peninsulei Crimeea din Ucraina. Documentul îi cerea lui Putin să recunoască regiunea ca parte a Rusiei. Potrivit sursei, în perioada 2022-2024, Centrul de la Tiraspol a primit peste 21 de mii de dolari.

Cu referire la Consiliul Coordonator al Compatrioților Ruși din Republica Moldova, din care face parte Centrul din Chișinău – condus de Mihail Sidorov, sursa scrie că lider al organizației este din 2022 „Alexei Petrovici, un promotor activ al narativelor pro-Kremlin”. Se menționează că și Petrovici este abonat la Pravfond, doar cu un alt ONG – Clubul Istoric-Patriotic Rus. Potrivit investigației, acesta a beneficiat de finanțare chiar în perioada în care Rusia a declanșat războiul împotriva Ucrainei, pentru a „promova memoria celui de-Al Doilea Război Mondial pe teritoriul Republicii Moldova”. „Nu s-a pus problema niciunui sprijin, niciunei discuții privind desfășurarea acestui proiect din fonduri oferite de Pravfond în 2017”, a comunicat Petrovici pentru sursa citată, cu referire la o expoziție – „Stalingradul Nemuritor” -, care, potrivit sursei, a fost finanțată de fundația rusă Pravfond.

Întreaga investigație poate fi citită aici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: