Podul de pe șoseaua M1 din preajma pieței Pruncul din Chișinău a fost deschis pentru circulație. Prim-ministra Natalia Gavrilița a participat la deschiderea circulației noului pod rutier. Evenimentul a avut loc în data de 28 decembrie.
Podul de pe șoseaua Balcani, la kilometrul 95-96 al autostrăzii M1, a lărgit cu 2 benzi de circulație porțiunea de centură a Chișinăului. Costul lucrărilor a fost de circa 71 milioane de lei, bani alocați din Fondul Rutier al Republicii Moldova.
„Podul peste râul Bîc și peste calea ferată are o lungime de 60 de metri și va reduce timpul de călătorie pentru șoferi, mai ales pentru cei care fac naveta din localitățile Ghidighici, Vatra, Grătiești și alte suburbii”, comunică reprezentanții Guvernului.
Construcția podului a început în 2016 și urma să fie finalizată în vara anului 2020. „Odată cu numirea noului Guvern, în august, curent, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a întreprins măsuri active pentru a accelera lucrările aflate în întârziere, astfel încât până la sfârșitul anului 2021 podul să fie funcțional”, mai declară sursa.
Prezentă la deschiderea podului, prim-ministrul Natalia Gavrilița a declarat că un rol în accelerarea lucrărilor la acest obiect de infrastructură l-a avut noua administrație a ASD și viceprim-ministrul Andrei Spînu – „care au ținut la control proiectul din prima zi a noului Guvern”, a precizat Gavrilița.
„Ne-am asigurat că responsabilii de implementarea proiectului și autoritățile colaborează pentru a finaliza lucrările cu responsabilitate și cât mai rapid. Pe mai multe șantiere veșnice, moștenite de la guvernările precedente, se atestă o înviorare și cred că în primăvară lichidăm restanțele și pornim șantiere noi”, a precizat Natalia Gavrilița.
Potrivit reprezentanților Guvernului, deschiderea podului face parte dintr-un proiect amplu, care prevede lărgirea porțiunii de centură M1 Pruncul-Cricova la patru benzi, construcția unei intersecții denivelate cu strada Petricani, construcția unor benzi de virare la stânga sub podul inaugurat în data de 28 decembrie, pentru a separa fluxurile de transport.
gov.mdgov.mdgov.mdgov.mdgov.mdgov.mdgov.md
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Eliminarea roamingului în UE este doar vârful aisbergului. Cum își reconstruiește Moldova întreaga infrastructură de comunicații după cele mai înalte standarde
Din 1 ianuarie 2026, Moldova a fost inclusă oficial în zona europeană de roaming roam like at home („roaming ca acasă”), ceea ce le permite cetățenilor moldoveni să folosească serviciile de telefonie mobilă în țările UE și ale Spațiului Economic European (SEE) în aceleași condiții ca acasă. Dar aceasta este doar partea vizibilă a aisbergului. Vă explicăm cum a reușit Moldova să facă acest salt, cine plătește și de ce internetul de mare viteză în sate nu mai ține doar de instalarea cablurilor.
Taxele de roaming nu puteau fi eliminate pur și simplu
Pentru unii ar putea părea că eliminarea tarifelor de roaming este un simplu pas politic, care se rezumă la semnarea unui document. Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării subliniază însă că munca din spate a fost extrem de complexă și a necesitat eforturi uriașe timp de aproape doi ani. Moldova și Ucraina au devenit primele țări din afara UE și SEE admise în zona europeană reglementată de roaming, ceea ce a presupus preluarea tuturor regulilor aferente.
Principala provocare a fost sincronizarea legislației naționale cu cea europeană. Specialiștii au făcut o analiză aprofundată a legilor și hotărârilor de guvern dispersate, pentru a le reuni într-un mecanism unic și funcțional. Doar etapa de redactare juridică a noului Cod al comunicațiilor electronice a ajuns la 161 de pagini de norme europene transpuse.
În paralel, în Moldova a fost elaborată o lege specială privind roamingul, pe care Parlamentul a adoptat-o în aprilie 2025, alături de alte proiecte de lege necesare. Aceste documente prevăd clar grilele tarifare, formulele de calcul, precum și aspectele tehnice și juridice ale utilizării în comun a infrastructurii. Esența schimbării este că un cetățean moldovean aflat peste hotare trebuie să beneficieze de aceleași garanții tehnice și juridice ca orice locuitor al Uniunii Europene. Ministerul a precizat că modelul implementat în Moldova servește acum drept etalon pentru țările din Balcanii de Vest, care abia încep procesul de liberalizare a roamingului.
Reprezentanții programului EU4Digital, care sprijină reformele din Moldova din 2019, remarcă implicarea fără precedent a țării. Paulus Žostautas, expert EU4Digital, subliniază că principala diferență în cazul Moldovei a fost nivelul foarte ridicat de motivație și disponibilitatea autorităților de a coopera. „Partenerii au fost foarte deschiși cooperării, implicați și vizibil motivați. Acest lucru a jucat un rol decisiv. Procesul a avansat destul de stabil și rapid. Desigur, alinierea [legislației locale] la regulile UE privind roamingul este un proces complicat, dar angajamentul puternic al Moldovei a ajutat la depășirea acestor dificultăți”, a spus Žostautas.
Cine plătește pentru asta?
Ministerul explică faptul că, dacă lăsăm deoparte terminologia juridică complicată, impactul noilor reguli asupra pieței locale este dublu. Pentru că Moldova este o piață mică, iar costul pachetelor mobile în UE este semnificativ mai mare decât tarifele locale, alinierea prețurilor produce, paradoxal, pierderi financiare furnizorilor locali de servicii. Atunci când un abonat din Moldova folosește roamingul în Europa, operatorul local este nevoit să acopere diferența de cost, deseori ajungând pe minus.
Pentru întreprinderile mici și mijlocii, efectul este însă opus. „Noile reguli le asigură antreprenorilor acces permanent la servicii de comunicații. Indiferent unde se află în Europa, antreprenorul are acum libertatea să călătorească, să meargă la mare și să continue să lucreze de la distanță, folosind aceleași condiții de comunicare”, au menționat reprezentanții Ministerului Dezvoltării Economice.
Roamingul accesibil nu este totul
Pe lângă faptul că, de la începutul anului, pentru locuitorii Moldovei care călătoresc în țările UE s-au schimbat regulile de utilizare a roamingului, au intrat în vigoare și alte modificări importante. Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații (ARCOM) a primit instrumente extinse pentru protejarea drepturilor abonaților și stimularea concurenței loiale. Spre deosebire de legislația învechită din 2007, noile norme includ garanții stricte împotriva tacticilor de „blocare” (lock-in) a abonatului într-o singură rețea.
ARCOM a explicat că, în prezent, dacă un abonat are motive întemeiate pentru rezilierea anticipată a contractului pentru unul dintre componentele unui pachet de servicii — de exemplu, internet fix și televiziune — acesta obține dreptul legal de a rezilia întregul pachet fără penalități. Relevanța acestei măsuri este confirmată de statistici: în 2025, 84,8% dintre contractele pentru internet fix includeau servicii integrate, precum IPTV și VoIP.
În plus, înainte de semnarea contractului, furnizorii vor fi obligați să ofere clientului un document standardizat, concis, care să prezinte cele mai importante condiții. Pentru lipsa unui astfel de document, ARCOM va putea sancționa furnizorul. Mai mult, ARCOM a lansat platforme pentru consumatori, inclusiv comparator.anrceti.md, unde tarifele pot fi comparate în timp real, precum și o hartă interactivă detaliată a acoperirii cu servicii de comunicații — harta.arcom.md.
Există sau nu diferențe între calitatea conexiunii din orașe și sate?
Expertul EU4Digital Andrejs Dombrovskis a remarcat că Moldova a înregistrat progrese cu adevărat importante, în special în domeniul juridic și de reglementare, unde direcția este clar una corectă. În opinia sa, principala sarcină este acum una mai practică: investițiile în infrastructură să nu rămână în urmă, iar conexiunea de calitate înaltă să fie disponibilă peste tot, nu doar în marile orașe.
„Nu este neapărat vorba despre o întârziere și cu siguranță nu din vina Moldovei, dar țara se confruntă cu o problemă practică în desfășurarea rețelelor 5G și în utilizarea spectrului 5G. Aceasta este legată de coordonarea transfrontalieră în anumite benzi și zone geografice ale Moldovei. Autoritățile depun eforturi semnificative pentru a soluționa această problemă și pentru a asigura desfășurarea deplină a rețelelor 5G”, a explicat Dombrovskis.
În ceea ce privește diferența de calitate dintre Chișinău și zonele rurale, datele Ministerului Economiei și ale ARCOM arată că Moldova are o infrastructură bună, deoarece acoperirea cu acces mobil în bandă largă ajunge la aproximativ 99% din populație. În 2025, rata de penetrare a internetului fix a ajuns la 83,6% dintre gospodării, iar accesul prin fibră optică a crescut până la 81,6%. În mediul rural, rata de penetrare a rețelelor de fibră optică a crescut de la 59,4% la 66,4% în doar un an.
Ministerul consideră că problema reală nu constă în lipsa fibrei optice, ci în deficitul de competențe digitale în rândul populației, în special printre persoanele în vârstă și locuitorii satelor. Pentru a răspunde acestei provocări, guvernul a lansat un program de instruire prin Centrele Unificate de Prestare a Serviciilor și rețeaua bibliotecilor publice. Cetățenii sunt instruiți cum să acceseze serviciile publice online și cum să folosească semnătura mobilă, ceea ce reprezintă o prioritate absolută în contextul digitalizării serviciilor publice.
Potrivit instituțiilor statului, Moldova se numără printre liderii Parteneriatului Estic la capitolul ritm de dezvoltare a rețelelor de generația a cincea. În martie 2025 și ianuarie 2026, ARCOM a eliberat licențe suplimentare în benzile de 700 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz și 3600 MHz.
În prezent, operatorii Orange Moldova, Moldcell și Moldtelecom au lansat rețele comerciale 5G, instalând în total peste 1250 de stații de bază. Acest lucru a asigurat semnal 5G pentru aproximativ 40% din populație în zonele urbane dens construite. Deja peste 227,7 mii de cartele SIM active, adică 8,3% din total, funcționează în rețelele de nouă generație. Pentru a garanta recuperarea investițiilor de milioane, statul eliberează licențe pentru spectrul de frecvențe radio pe un termen de 25 de ani.
Scopul final al tuturor acestor transformări complexe, potrivit EU4Digital, este cât se poate de simplu: oamenii nu ar trebui să se gândească la conexiune. Într-un ecosistem digital ideal, indiferent de situație — muncă, afaceri sau călătorii — comunicațiile trebuie pur și simplu să funcționeze bine, la un preț corect, asigurând o societate digitală incluzivă, fără bariere interne sau internaționale, fie că vorbim despre Moldova sau despre UE.
