Telegraph.md

Gavrilița și Litvinenco fondează o „organizație non-profit”: „Să creștem bunăstarea moldovenilor!”

Fostul premier Natalia Gavrilița a anunțat despre fondarea organizației „Parteneriate pentru Noua Economie”, împreună cu fostul ministru al justiției Sergiu Litvinenco și comentatorul politic Victor Ciobanu. Organizația va fi o platformă pentru mobilizarea oamenilor și elaborarea soluțiilor pentru o economie moldovenească puternică, a precizat Gavrilița, adăugând că platforma va reuni experți și practicieni din toate sferele, din țară și de peste hotare. 

Fostul premier a scris pe rețelele de socializare că „trăim vremuri incredibil de dinamice, cu schimbări rapide în toate domeniile, inclusiv și în economia mondială”.

Războiul din Ucraina și creșterea prețurilor la energie și alimente au făcut situația economică tot mai dificilă în Moldova. În același timp, statutul de țară candidat pentru integrarea în UE și restructurarea economică regională și globală ne poate oferi oportunități noi, pe care doar trebuie să știm să le folosim. Avem nevoie de soluții economice noi și creative pentru a face față acestor provocări. Nu putem continua să facem lucrurile la fel ca înainte – trebuie să gândim în afara tiparelor obișnuite”, a menționat Gavrilița.

Anume din aceste considerente, a comunicat fostul premier, împreună cu Victor Ciobanu și Sergiu Litvinenco, a fondat Parteneriate pentru Noua Economie.

O organizație non-profit independentă, care va servi ca platformă pentru mobilizarea oamenilor și elaborarea soluțiilor pentru o economie moldovenească puternică și rezilientă, pregătită pentru provocările viitorului. Parteneriate pentru Noua Economie va reuni experți și practicieni din toate sferele, din țară și de peste hotare, pentru a găsi împreună cele mai bune căi de a susține creșterea economică a Republicii Moldova. Este esențial să accelerăm apropierea cu economia Uniunii Europene și să creștem bunăstarea moldovenilor!”, a scris Gavrilița.

***

Natalia Gavrilița și-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru pe 10 februarie 2023. „Am avut onoarea să fiu prim-ministru a acești țări. Voi rămâne în slujba poporului alătura de echipă. Eu cred în Moldova, eu cred că o să trecem cu bine peste încercările acestor vremuri. Plec de la conducerea Guvernului cu inima împăcată”, a adăugat Gavrilița. Cabinetul de miniștri condus de premierul Natalia Gavrilița a depus jurământul de învestire în funcție la 6 august 2021. Odată cu învestirea sa, Gavrilița a reformat structura guvernamentală, fiind create 13 ministere, față de 9 câte au fost până la preluarea guvernării.

Ulterior, Dorin Recean a fost desemnat de către președinta țării Maia Sandu pentru funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. Câteva zile mai târziu, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate Lilian Carp a declarat că Andrei Spînu și Sergiu Litvinenco au refuzat să facă parte din Guvernul Recean. Potrivit lui Carp, până în ultimul moment s-a discutat ca cei doi să se regăsească „într-un fel sau altul” în noua garnitură. Totuși, în iulie 2023, Andrei Spînu a fost numit în funcția de ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

În iulie 2023, Natalia Gavrilița a fost numită membru al Consiliului de Supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) pe un termen de 7 ani. Se menționa că la BNM, Gavrilița ar putea ridica un salariu de circa patru ori mai mare, decât salariul de prim-ministru (21.971 lei).

Tot în iulie, Gavrilița a anunțat că va fi obligată să renunțe la orice afiliere politică, inclusiv să își suspende statutul de membru al Partidului Acțiune și Solidaritate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Adunarea Populară a Găgăuziei insistă să își organizeze singură alegerile și să numească șefii structurilor de forță. Deputații cer CC să respingă sesizarea Ministerului Justiției

Adunarea Populară a Găgăuziei a respins, în cadrul unei ședințe extraordinare din 29 aprilie, sesizarea ministrului Justiției, Vladislav Cojuhari, adresată Curții Constituționale în privința unor prevederi din legea privind statutul Găgăuziei, inclusiv norma care permite Adunării Populare să aprobe componența organului electoral regional. Autoritățile susțin că aceasta creează un „dualism instituțional”. Deputații consideră că ministrul încearcă să folosească instanța pentru a lipsi autonomia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, și cer CC să respingă cererea fără a o examina pe fond. 20 din 21 de deputați prezenți au votat pentru această poziție, potrivit Nokta.md.

În aviz, deputații cer Curții Constituționale să respingă sesizarea fără examinare pe fond, susținând că normele contestate corespund Constituției și modelului de autonomie stabilit în 1994. Aceștia afirmă că sesizarea „nu conține exemple concrete de încălcări și substituie evaluarea juridică cu argumente politice”.

Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leici, a declarat că la elaborarea avizului au fost atrași constituționaliști cunoscuți, iar toți au ajuns la aceeași concluzie.

„Toate propunerile pe care le înaintează în fața CC nu doar că golesc de conținut esența autonomiei, ci neagă însăși teza posibilității existenței autonomiei în țara noastră cu acele competențe care au fost stabilite în 1994″, a declarat Leici.

Deputații susțin, totodată, că ministrul Justiției încearcă să folosească instanța judecătorească pentru a lipsi Găgăuzia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, unde ar fi necesară o majoritate calificată de două treimi din voturi.

„Cererea ministrului justiției este absolut inconsistentă și inacceptabilă”, a adăugat Leici.

În aceeași ședință, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, aflată în Penitenciarul nr. 13, a transmis un apel membrilor Comitetului Executiv al autonomiei. Documentul a fost citit de un deputat. În adresare, ea a declarat că există presiuni din partea autorităților centrale și tentative de a influența procesele electorale din Găgăuzia.

Astăzi sunt din nou nevoită să vorbesc despre principalul lucru — despre presiunea fără precedent asupra autonomiei noastre și încercările autorităților centrale de a prelua controlul total asupra proceselor electorale din Găgăuzia”, se arată în apel.

Guțul a declarat că Chișinăul încearcă „să limiteze autonomia politică a regiunii”.

Astăzi ne confruntăm cu o situație în care Chișinăul deja atentează deschis la ceea ce este cel mai important — la subiectivitatea politică a Găgăuziei. (…) Ni se încearcă a ni se demonstra că găgăuzii nu mai trebuie să-și aleagă în mod independent bașcanul și Adunarea Populară. Se încearcă să fim convinși că acest drept poate fi transferat autorităților centrale”, a scris ea.

Apelul a fost transmis din Penitenciarul nr. 13 prin intermediul avocaților. Nu este primul apel al Evgheniei Guțul din detenție.

***

Criza electorală din Găgăuzia durează de peste un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori din cauza disputei juridice privind denumirea organului electoral regional — legea autonomiei folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, în timp ce Codul electoral național operează cu termenul „Consiliu Electoral Central”.

Pe 9 martie, ministrul Vladislav Cojuhari a sesizat Curtea Constituțională, solicitând verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul special al Găgăuziei, din Legea privind activitatea poliției și din Codul electoral. Pe 3 și 7 aprilie, Curtea de Apel Cahul a suspendat deciziile Adunării Populare privind organizarea alegerilor pe 21 iunie. Pe 9 aprilie, Adunarea Populară a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție. Adunarea Populară are termen până pe 4 mai să transmită Curții Constituționale poziția sa oficială.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: