Politică

Geoană, despre pericolul militar pentru Moldova, capacitatea de apărare a Ucrainei și colaborarea cu NATO. Interviu NM

Alexandr Nugmanov
| 5 aprilie, 2024
15:02

Rusia nu poate amenința pe cale militară securitatea Moldovei datorită asistenței NATO și ripostei Ucrainei, dar amenințările hibride nu au dispărut. Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a vorbit despre acest lucru pe 4 aprilie într-un scurt interviu acordat NM. De asemenea, el și-a expus punctul de vedere referitor la calea Moldovei, puterea NATO și cooperarea NATO cu Moldova.

Despre amenințările la adresa Moldovei

Potrivit lui Geoană, Federația Rusă are intenții politice și strategice, dar nu are putere militară capabilă să amenințe securitatea și integritatea teritorială a Moldovei datorită capacității de a riposta a Ucrainei. „Chiar și în cea mai dificilă perioadă a acestui război care nu mai contenește, Ucraina, cu sprijinul nostru, poate continua să riposteze și să câștige acest război. Astfel, atât timp cât Ucraina rezistă și va continua să reziste, securitatea Moldovei este protejată indirect. Pe de altă parte, NATO își întărește pozițiile pe flancul estic. Finlanda și Suedia s-au alăturat alianței pe acest flanc, iar NATO devine semnificativ mai puternică și în regiunea Mării Negre, în România și Bulgaria. Astfel, chiar și indirect, Moldova nu are de ce să-și facă griji cu privire la agresiunea militară a Federației Ruse. Totodată, agresiunea hibridă – dezinformarea, șantajul energetic, utilizarea pârghiilor interne în această perioadă preelectorală foarte importantă în Republica Moldova va continua”, a spus Geoană.

Despre alegerea unei căi

Secretarul general adjunct al NATO a făcut apel la cetățenii Moldovei, indiferent de preferințele lor politice și de limba pe care o vorbesc, să aleagă democrația: „Oamenii sunt liberi să aleagă ceea ce vor să aleagă, dar cred că este imposibil să fie comparată cu viața din Occident: prosperitate, libertate, democrație, statul de drept este ceea ce reprezintă atât NATO, cât și Uniunea Europeană. Iar de cealaltă parte – viața într-un sistem închis, care evident nu oferă alternativa pe care mi-aș dori-o pentru țara mea sau pentru copiii și nepoții mei.”

Despre puterea NATO

Potrivit lui Geoană, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a schimbat radical situația în ceea ce privește securitatea în Europa și în lume. NATO își întărește apărarea. „Astăzi sunt 32 de țări în NATO. Dacă președintele Putin a vrut mai puțin NATO, acum are mai mult NATO. Acum are Finlanda și Suedia în direcția sa nordică. NATO își îndeplinește responsabilitățile față de cetățenii săi. Un miliard de oameni, jumătate din PIB-ul global, jumătate din puterea militară a planetei se află în țările NATO. Prin urmare, credem că reacția noastră a fost corectă. Susținem Ucraina pentru că acest fapt corespunde Cartei ONU”, a spus Geoană.

Despre cooperarea NATO cu Moldova

Mircea Geoană a menționat că cooperarea dintre Moldova și NATO depinde doar de dorința autorităților republicii și de popor. El a amintit că NATO cooperează cu Moldova de 30 de ani. În acest timp, la Chișinău s-au schimbat multe regimuri politice, au existat președinți din diferite segmente ale spectrului politic, diferite preferințe ideologice și strategice, dar acest parteneriat a continuat.

„În cele din urmă, răspundem solicitărilor Chișinăului. Parteneriatul nostru cu Republica Moldova este determinat de nevoile țării. Nu venim să impunem nimic. Respectăm neutralitatea Moldovei consfințită în Constituție. Acesta este primul lucru pe care îl face o organizație atât de serioasă precum NATO. Prin urmare, Moldova are un parteneriat complex cu noi. Îmi amintesc, după războiul din Transnistria, am ajutat la deminarea și la decontaminarea terenurilor agricole. Exemple de cooperare științifică, cooperare în domeniul cibernetic și în apărare, când Republica Moldova a luat, în opinia noastră, o decizie legitimă de a reîncepe investirea în capacitățile sale de apărare. Standardele NATO sunt cele mai bune din lume și este firesc să putem coopera și în acest sens. Apreciem cu adevărat că Republica Moldova este un partener comun al UE și NATO. Acest parteneriat ajută la creșterea rezistenței și la combaterea dezinformării. Prin urmare, susținem calea europeană a Moldovei, respectând neutralitatea constituțională. Aceasta este decizia suverană a Republicii Moldova – în ce direcție vrea să meargă, iar anul acesta este un an politic important pentru Moldova”, a conchis secretarul general adjunct al NATO.

***
Mircea Geoană a acordat un scurt interviu pentru NM în marja întâlnirii miniștrilor de Externe ai țărilor membre NATO care are loc la Bruxelles, la care este acreditat corespondentul NM.

Alexandr Nugmanov, Bruxelles

Știri similare

Video

VIDEO Transnistria: Câți au depus cereri pentru cetățenia rusă? / Unde merg banii din fondul „Împreună”?

Viață

Apa devine mai scumpă în Cahul și nordul țării. ANRE a aprobat tarife noi

Viață

Bisericile din Moldova, finanțate de stat cu milioane de lei, timp de 30 de ani. Investigație Rise

Dumitru Petruleac
| 16 iunie, 2026
13:00

Statul Republica Moldova a finanțat constant Biserica Ortodoxă timp de peste 30 de ani prin alocări bugetare, facilități fiscale și vamale, amnistii fiscale și transferuri gratuite de bunuri din patrimoniul public, arată o investigație RISE Moldova publicată pe 16 iunie. Concluzia contrazice direct afirmațiile potrivit cărora statul nu ar fi contribuit niciodată financiar la întreținerea lăcașurilor de cult. Jurnaliștii au analizat sute de pagini de documente, legi, rapoarte ale Curții de Conturi, controale financiare și corespondență oficială pentru a documenta modul în care statul a devenit unul dintre cei mai constanți sponsori ai Bisericii.

Ancheta a fost realizată pe fundalul conflictului din jurul bisericii din satul Dereneu, raionul Călărași, unul dintre cele circa 800 de lăcașuri de cult cu statut de monument istoric deținute de stat. Protopopul de Orhei al Mitropoliei Moldovei, Iulian Rață, declarase într-o emisiune televizată că „statul Republica Moldova, de la întemeierea sa, nu a donat Bisericii niciun bănuț” și că reparațiile la mănăstirile Căpriana, Curchi și alte edificii au fost finanțate exclusiv din subvențiile creștinilor și prin mobilizarea agenților economici de către fostul președinte Vladimir Voronin, nu de statul propriu-zis.

Documentele analizate de RISE Moldova arată însă o realitate contrară. Predispoziția autorităților de a finanța Biserica din bani publici a început încă în 1992, la doar un an de la declararea independenței, când președintele Mircea Snegur a ridicat la rang de „importanță națională” lucrările de reabilitare a complexului monastic Căpriana din raionul Strășeni și a acordat facilități fiscale celor implicați în proces.

În anii 1994-1995, din bugetul de stat au fost virați peste 1 milion de lei pentru renovarea a aproape 20 de biserici. În 1996, Legea bugetului de stat a prevăzut 5 milioane de lei pentru restaurarea obiectelor de valoare istorico-culturală, dintre care 4 milioane pentru Catedrala mitropolitană „Nașterea Domnului” din Chișinău și 1 milion pentru Mănăstirea Curchi.

Finanțarea a continuat și în anii următori: 1997 a adus un nou milion de lei pentru Catedrala mitropolitană, iar 1998 alte două milioane — unul pentru reconstrucția complexului Catedralei și altul pentru construcția bisericilor și mănăstirilor, alocare anulată ulterior odată cu abrogarea hotărârii respective.

Practica a atins apogeul în anii 2000, în timpul guvernării Partidului Comuniștilor, sub patronajul căreia au fost lansate mai multe campanii naționale de colectare de fonduri pentru renovarea lăcașurilor de cult, autoritățile contribuind atât prin alocări directe, cât și prin facilități fiscale acordate companiilor implicate în lucrări.

Chiar mitropolitul Vladimir a prezentat, în teza sa de doctor în economie, sumele primite de structurile Mitropoliei Moldovei din bugetul de stat în 2008 — circa 90 de mii de lei, sumă pe care el însuși o caracteriza drept modestă. În același an, însă, bugetul de stat prevedea separat 100 de mii de lei pentru biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Căușeni și 15 milioane de lei pentru Mănăstirea Căpriana, care primise deja 10 milioane de lei în 2004. Aceeași lege din 2008 mai prevedea jumătate de milion de lei pentru amenajarea dendrologică a Mănăstirii Curchi, iar șase ani mai târziu statul a preluat și o datorie de 25 de milioane de lei pe care lăcașul o avea față de compania care a restaurat-o.

Anul trecut, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat de la Orheiul Vechi lansarea unui program național de renovare a lăcașurilor sfinte, cu o alocare de 20 de milioane de lei din bugetul de stat, prioritate având bisericile situate pe traseele turistice naționale.

Cifrele Curții de Conturi

Verificările Curții de Conturi din perioada 2002-2013 relevă că instituțiile de cult au beneficiat de 16 milioane de lei din partea autorităților și companiilor deținute de stat, sub formă de donații, ajutoare sau facilități fiscale. Cifra reală ar putea fi mult mai mare — doar în perioada 2012-2014, jurnaliștii au identificat alte 1,7 milioane de lei virate de autoritățile locale din Orhei, Drochia și Soroca pentru construcția sau reparația unor biserici.

În unele cazuri, autoritățile au mascat transferurile de bani, cum s-a întâmplat în 2017 la Taraclia, unde autoritățile locale au achiziționat oficial decorațiuni pentru teatrul orașului, dar în realitate erau două rame masive din lemn transmise bisericii locale. Un raport din 2024 al Inspectoratului Control Financiar a constatat că autoritățile din Căușeni au cumpărat pentru cinci biserici din oraș materiale de construcție în valoare de aproape 280 de mii de lei, dintre care 43 de mii de lei au ajuns la biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, monument de importanță națională.

Scutiri fiscale și vamale

Pe lângă alocările directe, Biserica beneficiază de un regim fiscal preferențial constant: scutire de la plata taxei de înregistrare a cultelor religioase, de impozitul pe venit în anumite condiții, de TVA pentru ritualuri și ceremonii, precum și de obligația de a folosi aparate de casă cu memorie fiscală. Totodată, Biserica are dreptul exclusiv de a produce și vinde așa-numitele „obiecte de cult”, iar Codul contravențional prevede amenzi pentru cei care ar concura cu Biserica pe acest segment.

În 1997, înainte ca Biserica să obțină oficial acest drept exclusiv, Guvernul a decis să transmită gratuit Mitropoliei Moldovei 150 de obiecte de cult confiscate de vameși, în valoare de peste 40 de mii de lei la acel moment. Facilitățile fiscale și vamale la importul obiectelor de cult au fost legalizate abia în 2018, după ce, ani la rând, Parlamentul a scutit „cu titlu de excepție” importul a 57 de clopote și al diferitor materiale de construcție destinate lăcașurilor de cult, în jumătate din cazuri vorba fiind despre clădiri cu statut de monument istoric. Guvernul a încercat în cel puțin două cazuri să se opună unor astfel de importuri, calificându-le drept o inechitate fiscală care creează un precedent periculos pentru ordinea juridică a Republicii Moldova, însă fără succes.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!