Facebook/Cristina Gherasimov

Gherasimov: În timpul negocierilor de aderare la UE, Moldova ar putea cere perioade de tranziție pentru două domenii

Prima Conferință Interguvernamentală Moldova-UE, care a marcat startul negocierilor de aderare la UE, a luat sfârșit. În timpul evenimentului, conducătorul delegației Republicii Moldova, premierul Dorin Recean, a prezentat Poziția de negociere din partea țării noastre. Documentul prevede, printre alte, că țara noastră își propune să adere la UE până în 2030 – obiectiv setat anterior de președinta Maia Sandu, dar și faptul că ar putea solicita perioade de tranziție pentru sectoarele agricol și mediul înconjurător.

După prima Conferință Interguvernamentală Moldova-UE, vicepremierul pentru Integrare Europeană Cristina Gherasimov a făcut declarații de presă.

Oficiala a fost întrebată ce prevede Poziția de negociere din partea Republicii Moldova, prezentată la conferință.

Pe parcursul ultimelor luni, colegii din cadrul Guvernului au lucrat la elaborarea unui document – așa-numita Poziție de negociere, care de fapt este un document care oglindește Cadrul de negociere. Este un document prin care Republica Moldova își asumă acele principii oferite de către statele membre pentru a purcede oficial în procesul de negociere. Am reiterat angajamentul nostru față de valorile Uniunii Europene. Am reiterat obiectivul nostru de a deveni stat membru al Uniunii Europene, cu drepturi depline, până în 2030. Și la fel am reiterat acele sectoare unde urmează probabil să solicităm perioade tranzitorii în așa fel ca Republica Moldova să fie pe deplin pregătită de aderare la Uniunea Europeană, la fel de competitivă și să poată să contribuie la bunăstarea întregului continent european”, a spus Cristina Gherasimov.

Aceasta a precizat că în Poziția de negociere din partea țării noastre se stipulează că s-ar putea solicita perioade tranzitorii pentru sectoarele agricol și mediul înconjurător, însă acest lucru va fi stabilit după finalizarea procesului de screening.

Am reiterat sectorul agricol. Deci agricultura este un domeniu unde cel mai probabil vom solicita perioade de tranziție. Mediul înconjurător este un alt sector, la fel, unde cel mai probabil vom solicita perioade tranzitorii. Însă ne va fi foarte clar care sunt acele sectoare doar după ce finalizăm procesul de screening bilateral. Pentru că procesul de screening bilateral va fi acea radiografie cât de bine stăm la unele capitole și câte de prostăm stăm la altele. Acest exercițiu ne va permite să știm exact ce reușim să facem pentru a fi pregătiți pe intern de aderare, până în 2030. Și ceea ce nu vom reuși să facem până în 2030. Ceea ce nu vom reuși să facem până în 2030, în mod excepțional, poate fi solicitat ca perioadă de tranziție de la Uniunea Europeană”, a menționat Cristina Gherasimov.

***

Precizăm că, pe 25 iunie, la Luxemburg a avut loc prima Conferință Interguvernamentală Moldova-UE. La eveniment au participat delegația Republicii Moldova, condusă de premierul Dorin Recean, și miniștrii de Externe ai statelor UE. Reprezentanții statelor-membre UE au prezentat Cadrul de negociere, care va sta la baza negocierilor de aderare. La rândul său, prim-ministrul Dorin Recean a prezentat Poziția de negociere din partea țării noastre, prin care a fost acceptat Cadrul de negociere.

Următorul pas în procesul negocierilor de aderare este screening-ul bilateral. Comisia Europeană urmează să prezinte în această săptămână calendarul pentru procesul de screening bilateral, care ar putea dura între 12 și 18 luni.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Максим Андреев/NewsMaker

Plahotniuc, mai aproape de revenirea în Moldova? Ministerul Justiției a inițiat procedura de extrădare a oligarhului

Ministerul Justiției a inițiat procedura de extrădare a fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc, după ce a fost informat oficial de către Interpol despre arestarea acestuia în Grecia. Reprezentanții instituției au precizat pentru NewsMaker că, în continuare, urmează transmiterea cererii de extrădare către autoritățile competente din Republica Elenă.

Ministerul Justiției colaborează îndeaproape cu Procuratura Generală și celelalte instituții implicate, pentru a pune la dispoziția autorităților elene un dosar complet din punct de vedere procedural. Depunem toate eforturile necesare și monitorizăm atent desfășurarea procedurilor, pentru a proteja interesele Republicii Moldova”, precizează Ministerul Justiției.

Amintim că IGP a anunțat, pe 22 iulie, că fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a fost reținut în Grecia, potrivit informațiilor transmise oficial de Interpol Atena. Surse NewsMaker susțin că, odată cu el, ar fi fost reținut și fostul deputat Constantin Țuțu, considerat de mulți ani omul de încredere al oligarhului.

Contactat, șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a declarat pentru NM că Plahotniuc a fost reținut pe aeroportul din Atena, Grecia, în momentul în care încerca să zboare în Dubai. Șeful poliției a precizat că autoritățile din Republica Moldova colaborează pentru a iniția procedurile de extrădare.

Întrebat dacă alături de Plahotniuc a fost reținut Țuțu, Cernăuțeanu a declarat că, în acest moment, nu poate confirma identitatea celei de-a doua persoane reținute: „Nu pot nici infirma, nici confirma această informație”.

***

Reamintim că Plahotniuc a părăsit Republica Moldova în iunie 2019, atunci când democrații au pierdut puterea. Pe masa procurorilor moldoveni sunt mai multe dosare în care ex-politicianul este acuzat de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, crearea și conducerea unei organizații criminale, îmbogățire ilicită, exces de putere, corupere activă și fals în acte publice. În februarie 2025, Interpol a acceptat cererea de a-l anunța în căutare internațională, după ce a refuzat o cerere similară a Chișinăului, în 2020.

Pe de altă parte, Constantin Țuțu – considerat omul de încredere al lui Plahotniuc – este vizat într-o cauză penală pornită pe faptul îmbogăţirii ilicite, în perioada anilor 2014 – 2018. Ca și Plahotniuc, Țuțu se afla în lista persoanelor date în căutare internațională.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: