Facebook/Cristina Gherasimov

Gherasimov: În timpul negocierilor de aderare la UE, Moldova ar putea cere perioade de tranziție pentru două domenii

Prima Conferință Interguvernamentală Moldova-UE, care a marcat startul negocierilor de aderare la UE, a luat sfârșit. În timpul evenimentului, conducătorul delegației Republicii Moldova, premierul Dorin Recean, a prezentat Poziția de negociere din partea țării noastre. Documentul prevede, printre alte, că țara noastră își propune să adere la UE până în 2030 – obiectiv setat anterior de președinta Maia Sandu, dar și faptul că ar putea solicita perioade de tranziție pentru sectoarele agricol și mediul înconjurător.

După prima Conferință Interguvernamentală Moldova-UE, vicepremierul pentru Integrare Europeană Cristina Gherasimov a făcut declarații de presă.

Oficiala a fost întrebată ce prevede Poziția de negociere din partea Republicii Moldova, prezentată la conferință.

Pe parcursul ultimelor luni, colegii din cadrul Guvernului au lucrat la elaborarea unui document – așa-numita Poziție de negociere, care de fapt este un document care oglindește Cadrul de negociere. Este un document prin care Republica Moldova își asumă acele principii oferite de către statele membre pentru a purcede oficial în procesul de negociere. Am reiterat angajamentul nostru față de valorile Uniunii Europene. Am reiterat obiectivul nostru de a deveni stat membru al Uniunii Europene, cu drepturi depline, până în 2030. Și la fel am reiterat acele sectoare unde urmează probabil să solicităm perioade tranzitorii în așa fel ca Republica Moldova să fie pe deplin pregătită de aderare la Uniunea Europeană, la fel de competitivă și să poată să contribuie la bunăstarea întregului continent european”, a spus Cristina Gherasimov.

Aceasta a precizat că în Poziția de negociere din partea țării noastre se stipulează că s-ar putea solicita perioade tranzitorii pentru sectoarele agricol și mediul înconjurător, însă acest lucru va fi stabilit după finalizarea procesului de screening.

Am reiterat sectorul agricol. Deci agricultura este un domeniu unde cel mai probabil vom solicita perioade de tranziție. Mediul înconjurător este un alt sector, la fel, unde cel mai probabil vom solicita perioade tranzitorii. Însă ne va fi foarte clar care sunt acele sectoare doar după ce finalizăm procesul de screening bilateral. Pentru că procesul de screening bilateral va fi acea radiografie cât de bine stăm la unele capitole și câte de prostăm stăm la altele. Acest exercițiu ne va permite să știm exact ce reușim să facem pentru a fi pregătiți pe intern de aderare, până în 2030. Și ceea ce nu vom reuși să facem până în 2030. Ceea ce nu vom reuși să facem până în 2030, în mod excepțional, poate fi solicitat ca perioadă de tranziție de la Uniunea Europeană”, a menționat Cristina Gherasimov.

***

Precizăm că, pe 25 iunie, la Luxemburg a avut loc prima Conferință Interguvernamentală Moldova-UE. La eveniment au participat delegația Republicii Moldova, condusă de premierul Dorin Recean, și miniștrii de Externe ai statelor UE. Reprezentanții statelor-membre UE au prezentat Cadrul de negociere, care va sta la baza negocierilor de aderare. La rândul său, prim-ministrul Dorin Recean a prezentat Poziția de negociere din partea țării noastre, prin care a fost acceptat Cadrul de negociere.

Următorul pas în procesul negocierilor de aderare este screening-ul bilateral. Comisia Europeană urmează să prezinte în această săptămână calendarul pentru procesul de screening bilateral, care ar putea dura între 12 și 18 luni.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Lideră din echipa lui Șor de la Rîșcani, condamnată: câți bani ar fi primit ilegal și pe ce i-ar fi cheltuit

Fosta vicepreședintă a organizației Rîșcani a PP „Șor” a fost condamnată la patru ani de închisoare după ce, în perioada iulie–octombrie 2022, ar fi contribuit la acceptarea finanțării ilegale a partidului din partea unui grup criminal organizat. Instanța i-a interzis, timp de cinci ani, să mai ocupe funcții financiare în partide și să fie membru al acestora. Totodată, s-a dispus confiscarea în folosul statului a sumei de peste 544 000 de lei, reprezentând fonduri utilizate în activitățile ilegale ale partidului.

Potrivit Procuraturii Anticorupție, împreună cu Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate, inculpata, în perioada iulie–octombrie 2022, a coordonat activitățile organizației Rîșcani, fiind conștientă că partidul era finanțat de un grup criminal. Aceasta a oferit indicații, informații și resurse pentru sprijinirea activităților partidului, contribuind astfel la acceptarea finanțării ilicite.

„Astfel, în perioada menționată, în complicitate cu conducerea partidului, inclusiv vicepreședinții, trezorierul și curierii responsabili de transportul fondurilor, aceasta a contribuit la acceptarea finanțării ilicite, oferind indicații, informații și resurse pentru sprijinirea activităților partidului.În asemenea circumstanțe, inculpata ar fi acceptat prin complicitate finanțarea partidului din surse ilicite, în valoare de peste 544 000 de lei, provenite de la grupul criminal organizat”, se arată în comunicatul Procuraturii Anticorupție.

Arestul preventiv – a fost menținut, iar dosarul de căutare al acesteia rămâne activ. Sentința nu este definitivă și poate fi contestată în termen de 15 zile la Curtea de Apel Chișinău.

Sentința nu este definitivă, aceasta poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Chișinău în termen de 15 zile. Acuzatorul de stat urmează să decidă necesitatea contestării acesteia.

Amintim că săptămâna trecută și fosta președintă a Oficiului Teritorial Călărași al fostului Partid Politic „Șor” a fost condamnată la 4 ani de închisoare pentru complicitate la acceptarea finanțării ilegale a formațiunii politice din partea unui grup criminal organizat. Din pedeapsa aplicată, 2 ani vor fi executați efectiv în penitenciar, iar ceilalți 2 ani – suspendați condiționat, cu o perioadă de probațiune de 2 ani.
***
Dosarul „Finanțarea ilegală a Partidului Politic Șor” a fost deschis în ianuarie 2022 și vizează persoane implicate în gestionarea și finanțarea fostului partid, declarat ulterior neconstituțional.

Potrivit procurorilor, în perioada 2019–2022, mai multe persoane din conducerea fostului partid ar fi introdus în Republica Moldova sume de bani necontabilizate, provenite de la un grup criminal organizat, majoritar din Federația Rusă. Fondurile au fost transportate prin curse aeriene și terestre și utilizate pentru plata membrilor oficiilor teritoriale și pentru organizarea unor proteste.

În august 2025, Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată la șapte ani de închisoare într-un penitenciar de tip semi-închis. Ea a fost acuzată de implicare în introducerea fondurilor necontabilizate și coordonarea unor oficii teritoriale ale partidului. Curtea de Apel a respins toate solicitările formulate de avocații acesteia, inclusiv cererea de eliberare din arest.

În octombrie 2025, doi foști președinți ai oficiilor teritoriale Criuleni și Ialoveni au fost condamnați la câte patru ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la acceptarea finanțării ilegale. Instanța le-a interzis să ocupe funcții de conducere în partide sau organizații afiliate și să gestioneze activități financiare timp de cinci ani. De asemenea, au fost confiscate peste șase milioane de lei și un telefon mobil recunoscut drept corp delict.

Procuratura Anticorupție a anunțat că va contesta pedepsele, considerându-le insuficiente. Ancheta indică implicarea sistematică a unor membri ai partidului în primirea și gestionarea finanțării nelegale, cu sume totale estimate la peste 42 de milioane de lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: