Giorgi Shagidze – noul Președinte MAIB desemnat de Consiliul Băncii

Chișinău, 3 februarie 2021. Liderul sectorului bancar din țară, Moldova Agroindbank, anunță despre desemnarea la ședința Consiliului Băncii de astăzi a domnului Giorgi Shagidze în calitate de nou Președinte al Comitetului de Conducere al MAIB. Candidatura acestuia urmează a fi supusă aprobării de către Banca Națională a Moldovei.

După desemnarea sa, Giorgi Shagidze a declarat: ”Sunt onorat să preiau funcția de Președinte, rămânând în așteptarea aprobării Băncii Naționale a Moldovei, și mulțumesc Consiliului și MAIB că mi-au încredințat această responsabilitate. Aștept cu nerăbdare să lucrez alături de echipa incredibil de loială, profesionistă și talentată a Moldova Agroindbank și să fiu în serviciul clienților MAIB în cel mai valoros mod posibil. MAIB dispune de oamenii, cultura și tehnologiile necesare pentru a oferi cele mai bune produse și servicii bancare clienților săi: corporații, întreprinderi mici și mijlocii, precum și persoane fizice. Aceasta ne va permite să asigurăm continuitatea tradițiilor MAIB, dar și să rămânem în avangardă, să anticipăm și devansăm așteptările clienților, într-un mediu de afaceri în continuă evoluție”.  

Giorgi Shagidze are o experiență de peste 25 de ani în sectorul financiar-bancar, cea mai recentă fiind de Director Financiar și Operațional la TBC Bank din Georgia. În timpul mandatului său de 10 ani, TBC Bank și-a majorat activele de peste opt ori, devenind cea mai mare bancă din Georgia. În 2014, TBC a lansat oferta publică inițială (IPO) la Bursa de Valori din Londra (LSE), atrăgând investitori străini instituționali și de retail; doi ani mai târziu listarea a fost avansată la segmentul premium al LSE. Acțiunile TBC sunt incluse în indicele FTSE 250 cu o capitalizare de piață actuală de aproximativ 1.0 miliard USD.

De asemenea, Giorgi Shagidze are experiență operațională internațională, inclusiv în dezvoltarea businessului digital, la Barclays, în Londra și Dubai, precum și în calitatea sa de Președinte al Consiliului TBC Uzbekistan (un neobank, challenger), dar și ca Președinte al Consiliului PayMe, liderul ecosistemului de plăți din Uzbekistan, achiziționat de TBC, având un portofoliu de peste 2,5 milioane de clienți. Deține un MBA obținut la Universitatea din Cambridge, un Master în Inginerie la Universitatea de Stat din Tbilisi și certificarea CFA.

Vytautas Plunksnis, Președinte al Consiliului Băncii, a menționat: “Ne bucurăm să aducem un lider atât de puternic pentru a prelua conducerea executivă a MAIB. Contăm pe experiența și leadershipul lui Giorgi Shagidze pentru a consolida în continuare poziția MAIB de lider al sectorului bancar din Republica Moldova, punând, în primul rând, nevoile clienților noștri în centrul priorităților. Am convingerea că un număr cât mai mare de clienți mulțumiți va duce la creșterea afacerilor MAIB, rezultând în cele din urmă în randamente superioare și pentru acționarii noștri, inclusiv prin dividende. De asemenea, contez pe experiența de IPO a lui Giorgi Shagidze, care să apropie MAIB de o eventuală listare la o bursă de valori internațională”.

Despre MAIB

MAIB este cea mai mare bancă din Moldova, cu o cotă de piață de circa 30% din activele bancare ale țării și circa 35% din soldul creditelor. Banca deservește peste 20% din populația țării și este unul dintre cei mai mare angajatori din republică. Din anul 2018 cel mai mare acționar al băncii a devenit HEIM Partners Limited, o companie înregistrată în Marea Britanie, reprezentând consorțiul internațional de investitori format din Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Invalda INVL (un grup lider în gestionarea activelor în țările baltice) și Horizon Capital (un fond de investiții privat axat pe piețele emergente din Europa).

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Telegram/Poliția Națională

Fragmente de dronă de tip „Gheran-2”, găsită în raionul Cahul. Precizările poliției

O dronă de tip „Gheran-2” a fost depistatămiercuri, 5 august, în extravilanul satului Văleni, raionul Cahul. Fragmentele aparatului de zbor fără pilot au fost găsite de autorități și ridicate pentru investigații.

Potrivit Inspectoratului General de Poliție, în urma examinării preliminare a fragmentelor recuperate, a caracteristicilor constructive, a materialelor utilizate la fabricare, precum și a marcajelor identificate, specialiștii au stabilit că este vorba despre o dronă de tip „Gheran-2”.

Toate fragmentele și obiectele relevante au fost documentate și urmează să fie supuse expertizelor necesare. Investigațiile sunt desfășurate de specialiștii Secției tehnico-explozive a Poliției, care urmează să stabilească toate circumstanțele cazului.

Telegram/Poliția Națională
Telegram/Poliția Națională
mediu.gov.md

Hajder, după ce a inspectat punctele critice de pe Nistru, pe teritoriul Ucrainei: “Situația este îngrijorătoare”

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, și o echipă de specialiști, care au efectuat o vizită de lucru în Ucraina, pe 4 august, au inspectat mai multe puncte critice de pe râul Nistru, în contextul scăderii nivelului apei. Oficialii moldoveni și ucraineni au evaluat situația la stații de captare și la lacul de acumulare de la Novodnestrovsk, discutând măsuri pentru asigurarea alimentării cu apă a populației și gestionarea rezervelor disponibile.

Potrivit unui comunicat Ministerului Mediului, delegația a inspectat stația de captare a apei care asigură alimentarea cu apă potabilă a orașului Hotin. Din cauza nivelului scăzut al Nistrului, au fost aplicate măsuri suplimentare pentru a menține fluxul de apă către zona de captare și pentru a evita întreruperea aprovizionării populației.

Un alt punct verificat a fost în apropierea orașului Halych, situat în amonte pe Nistru. Măsurătorile efectuate de echipele tehnice din cele două țări au arătat că debitul râului era de doar 17 metri cubi pe secundă la momentul vizitei.

Situația este și mai îngrijorătoare, pentru că punctul de măsurare de la Halych se află la aproximativ 400 km în amonte (mai sus) de lacul de acumulare Novodnistrovsk, pe un sector în care râul este alimentat și de mai mulți afluenți”, a transmis Hajder într-o postare pe Facebook.

Oficialii au vizitat și lacul de acumulare de la Novodnestrovsk, principala rezervă de apă a Nistrului. Conform datelor prezentate, în ultimele zile în lac au intrat, în medie, aproximativ 30 de metri cubi de apă pe secundă, în timp ce evacuările au fost de circa 85 de metri cubi pe secundă. În aceste condiții, autoritățile utilizează apa din rezerva strategică pentru a asigura alimentarea populației și menținerea debitelor necesare în aval.

În cadrul vizitei au avut loc discuții cu reprezentanții Agenției de Stat a Resurselor de Apă din Ucraina, ai Serviciului Hidrometeorologic al Ucrainei și cu responsabilii de exploatarea stațiilor de captare a apei. Părțile au analizat prognozele hidrologice, posibilele evoluții ale situației și măsurile care urmează să fie aplicate pentru reducerea riscurilor.

Ministerul Mediului explică scăderea nivelului apei prin deficitul prelungit de precipitații, afluxul redus de apă în lacul de acumulare Nistrean și condițiile climatice dificile.

Instituția mai subliniază că seceta hidrologică afectează în prezent mai multe regiuni ale Europei, inclusiv bazine hidrografice importante precum Dunărea, Rinul și Elba, care se confruntă cu debite reduse. Potrivit ministerului, fenomenul are efecte asupra transportului fluvial, agriculturii, producției de energie electrică și alimentării cu apă.

Captură video

Sandu, despre atacurile la adresa sa: „Uneori te întrebi – cât trebuie să mai asculți asemenea tâmpenii? Apoi îți trece”

Președinta Maia Sandu recunoaște că nu îi este ușor să ignore falsurile și acuzațiile lansate la adresa sa, însă spune că încearcă să se concentreze pe munca sa și pe oamenii „cumsecade ai acestei țări”, pentru care lucrează. Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastului „Jurnal Politic”, pe 5 august.

Întrebată cât de mult o afectează falsurile care sunt răspândite despre ea, șefa statului a recunoscut că există momente în care se întreabă „cât trebuie să mai asculte asemenea tâmpenii”.

„Depinde ce fel de falsuri, dar e adevărat că uneori ajungi în situația să te întrebi – cât trebuie să mai asculți asemenea tâmpenii la adresa ta? Apoi îți trece și te concentrezi pe lucruri importante. Știi că ești aici pentru un timp limitat, nu stă nimeni aici pentru 100 de ani și oricât de greu ar fi, e totuși un timp limitat și în acest timp limitat trebuie să faci tot ce poți, ce trebuie, pentru oamenii cumsecade a acestei țări”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a spus că, atunci când este ținta unor acuzații false și acestea o supără, încearcă să își amintească motivul pentru care se află în funcție.

„Eu când mă supăr pe tot felul de acuzații false, revin la ideea că eu totuși lucrez nu pentru cei care vin cu acuzații – bine, când adoptăm politici sau iau decizii, sunt pentru toți – dar mie mi-e mai ușor când mă gândesc că totuși lucrez pentru oamenii cumsecade ai acestei țări. Și ei sunt mai mulți”, a mai declarat șefa statului.

Amintim că, în mandatul Maiei Sandu, Republica Moldova a deschis negocierile de aderare la Uniunea Europeană și a organizat referendumul constituțional privind integrarea europeană. În această perioadă, în special în anii electorali, șefa statului a fost ținta unor campanii intense de dezinformare, alimentate în special de rețele pro-Kremlin și de grupări afiliate oligarhului fugar Ilan Șor. Printre falsurile răspândite s-au numărat acuzații de corupție, informații fabricate despre viața personală și sănătate, precum și afirmații că ar fi „marioneta Occidentului” sau că ar pregăti fraudarea alegerilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Tudor Mardei | NewsMaker

Chișinăul nu recunoaște privatizările din regiunea transnistreană. Chiveri: „Sunt bunurile Republicii Moldova”

Chișinăul nu recunoaște legalitatea proceselor de privatizare anunțate în regiunea transnistreană, iar persoanele sau companiile care ar cumpăra aceste active riscă să-și piardă investițiile. Declarația a fost făcută pe 5 august de vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, în contextul anunțurilor Tiraspolului privind scoaterea la vânzare a mai multor întreprinderi industriale, printre care Combinatul de ciment din Rîbnița și Portul fluvial din Bender.

Potrivit oficialului, orice tranzacții de privatizare realizate în afara cadrului legal al Republicii Moldova nu au valoare juridică și nu vor produce efecte după soluționarea conflictului transnistrean. Aceste active vor rămâne proprietate a statului Republica Moldova, a precizat Chiveri.

Oficialul a subliniat că este vorba despre întreprinderi industriale pe care administrația nerecunoscută de la Tiraspol intenționează să le vândă. „Nu este vorba despre proprietatea privată a cetățenilor de rând — apartamente, case, terenuri, etc. În același timp, activele scoase la vânzare sau incluse în lista de privatizare în raioanele de est sunt proprietate a Republicii Moldova. Sunt bunurile Republicii Moldova”, a precizat Valeriu Chiveri, recomandând potențialilor cumpărători să analizeze cu atenție astfel de investiții.

Aș recomanda să cântărească bine aceste acțiuni, deoarece ar putea să fie mult mai costisitoare decât se pare la prima vedere. (…) La momentul reintegrării graduale a statului am să ajungem și la alte acțiuni care ar putea permite revenirea bunurilor în proprietatea statului”, a menționat oficialul.

Parlamentul Republicii Moldova

Sandu vrea pedepse mai dure pentru politicienii care instigă la ură: „Trebuie să le cerem socoteală, pentru că așa a început și regimul fascist”

În cazul oamenilor cu funcții înalte în stat, precum deputați și politicieni, discursul de ură trebuie sancționat dur. În ceea ce privește discursul de ură de pe rețelele de socializare, acesta trebuie oprit. Dacă discursul de ură din mediul online nu este oprit, acesta, într-o zi, ar putea să iasă în stradă. Declarațiile au fost făcute de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, în cadrul podcastului „Jurnal Politic” din 5 august.

„În cazul oamenilor cu funcții înalte în stat – deputați, politicieni – eu cred că discursul de ură trebuie sancționat dur, pentru că (…) în istorie avem exemple dramatice care arată la ce a dus incitarea la ură. Această incitare la ură este cea mai periculoasă când pornește de la oameni cu funcții, cu urmăritori, deci așa cum ziceam, deputați în Parlamentul Republicii Moldova”, a comunicat Maia Sandu.

Șefa statului a adăugat că există foarte mult discurs de ură și în spațiul online. „Aici e mai complicat. (…) Apelul meu către oameni este să renunțe la acest discurs de ură și știu că n-o să mă audă toată lumea. (…) Noi suntem pe baricade, din păcate… dar cel puțin, dacă oamenii de pe o baricadă o să mă audă și o să-mi urmeze sfatul/solicitarea mea respectuoasă, deja o să facem un pas înainte. Dacă o să continuăm cu acest discurs de ură, el, într-o zi, de pe online o să iasă în stradă și atunci o să însemne riscuri reale pentru integritatea noastră fizică, nu doar pentru confortul nostru psihologic”, a spus Maia Sandu.

Potrivit șefei statului, „acest discurs de ură se referă nu doar la persoane cu funcții publice, el se referă și la oamenii care n-au nicio treabă cu funcțiile publice”. „Noi trebuie să ne oprim. Trebuie să respirăm adânc, trebuie să înțelegem care sunt consecințele acestui discurs de ură pe online. Trebuie să le cerem socoteală politicienilor care instigă la ură, pentru că așa a început și regimul fascist. Nu vă supărați că dau exemple așa dramatice, dar de la discursul de ură lansat de politicieni a început o tragedie care știm cu toții la ce a dus”, a conchis Maia Sandu.

***

Menționăm că ultima dată a fost acuzat un discurs de ură în Parlament pe 30 iulie curent. Deputata PAS Marcela Adam a anunțat că a sesizat mai multe structuri naționale și internaționale după discursul deputatului Partidului „Democrația Acasă”, Alexandr Verșinin, de la tribuna Parlamentului, despre „Giovana”. Amintim că, la același subiect, circa 20 de organizații ale societății civile și activiști în domeniul drepturilor omului au condamnat, printr-un apel public, declarațiile făcute în Parlament, calificându-le transfobe, sexiste și discriminatorii.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: