publika.md

În Chișinău nu mai există sortarea deșeurilor. Ce se va întâmpla cu plasticul, sticla și metalul după închiderea stației

„ABS Recycling”, singura stație de sortare a deșeurilor din Chișinău, a anunțat că își încetează activitatea. După 25 ianuarie, toate deșeurile din Chișinău, inclusiv plastic, hârtie, sticlă și metal, vor ajunge la gunoiște. NM a analizat, ce se va întâmpla cu sortarea deșeurilor în Chișinău după ce stația se va închide, de câți bani e nevoie pentru sortarea deșeurilor din capitală și cum ar putea orașul să soluționeze această problemă.

„Este o activitate neprofitabilă”

La 21 ianuarie, compania „ABS Recycling” a publicat o scrisoare deschisă adresată președintei Maia Sandu, primarului Ion Ceban, consiliului municipal al capitalei și miniștrilor agriculturii și finanțelor. În scrisoare se menționează că întreprinderea își închide stația de sortare a deșeurilor din Chișinău, care și-a început activitatea în anul 2017. Aceasta este singura stație de sortare a deșeurilor din capitală.

La această întreprindere, era sortat manual conținutul a 2 mii de containere pentru colectarea separată a deșeurilor, care sunt instalate în capitală. Angajații de aici separau 12 tipuri de plastic, hârtie, sticlă și metal. Conform datelor companiei, datorită acestei activități, la poligonul de deșeuri de la Țânțăreni ajungeau cu 15-40 la sută mai puține deșeuri. Compania sorta deșeurile în mod gratuit, iar materialele sortate erau expediate spre reciclare.

Serghei Balica, președintele companiei, a spus că motivul închiderii fabricii îl constituie falimentul. „Sortarea deșeurilor menajere mixte este o activitate nerentabilă. Dacă nu există susținere din partea autorităților locale ca principalul furnizor de deșeuri, are loc falimentul unei companii private”, au menționat cei de la „ABS Recycling”.

„Pur și simplu ei mai doresc bani”

În replică, primarul Ion Ceban a declarat că nu consideră că închiderea stației de sortare este o problemă. În opinia sa, conducerea „ABS Recycling” șantajează primăria. „Noi vom discuta cu cei de la ABS. În principiu, nu văd o mare problemă în acest caz. Dar vreau să subliniez faptul că cineva are de gând să șantajeze primăria. Alții au încercat deja. Pur și simplu ei mai doresc bani de la voi, de la toți locuitorii din Chișinău”, consideră Ceban.

Potrivit afirmațiilor sale, sortarea deșeurilor este o afacere rentabilă, deoarece compania sortează și vinde materialele sortate. „Să demonstreze că au probleme financiare”, a concluzionat primarul.

„Nu s-au alocat mijloace pentru sortare”

Ina Coșeru, consilier municipal al fracțiunii PAS, a reamintit la ședința Consiliului Municipal Chișinău din 21 ianuarie, că în luna august 2020, CMC a votat pentru stabilirea în anul 2021 a unui parteneriat public-privat pentru sortarea deșeurilor colectate în Chișinău.

Dar, potrivit Inei Coșeru, CMC nu a alocat fonduri în bugetul pentru anul 2021 pentru sortarea deșeurilor, iar compania contractantă așa și nu a fost identificată.

Sortarea unei tone de deșeuri costă 200 de lei, a comunicat Coșeru. Zilnic, la poligonul din Țânțăreni se transportă circa 600 tone de deșeuri din Chișinău. Astfel, pentru sortarea deșeurilor ar trebui să se aloce circa 43 milioane de lei anual din bugetul municipal.

„Trebuie să se organizeze o licitație”

Într-o discuție cu NM, activistul de mediu Evghenii Camenșcic a opinat că o soluție pentru această situație ar putea fi angajarea unei companii contractante printr-o licitație și nu stabilirea unui parteneriat public-privat. „Parteneriatul public-privat este necesar, dar pentru crearea acestuia ar putea fi nevoie de doi-trei ani, pentru că este necesară o infrastructură suplimentară. E mai bine să se organizeze o licitație, să se identifice resursele și să se încheie un acord cu o companie privată care va propune prețul cel mai mic. Pentru aceasta, ar fi nevoie de două-trei luni, dacă s-ar începe acum”, consideră activistul.

NM s-a adresat după un comentariu la directorul întreprinderii municipale „Autosalubritate”, Dumitru Vulpe, solicitându-i să comenteze, ce se va întâmpla cu sortarea deșeurilor în Chișinău după închiderea stației de sortare „ABS Recycling” și ce va fi cu containerele pentru colectarea separată până va apărea un nou contractant. Dar la momentul publicării articolului, Vulpe nu a reușit să ofere răspunsuri la aceste întrebări.

***

Peste o treime din toate deșeurile care se produc în Moldova revin municipiului Chișinău. În curțile din capitală sunt instalate peste 10 mii de containere pentru colectarea deșeurilor. Peste 2 mii dintre acestea sunt pentru colectarea separată: 1360 – pentru plastic, 320 – pentru hârtie și alte 320 – pentru sticlă. În anul 2018, „Autosalubritate” a predat spre reciclare 177 tone de hârtie, plastic, sticlă și metal.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol/gov.md

Un nou pod rutier peste Prut. Guvernul României a aprobat un Memorandum pentru construcția acestuia

Guvernul României a aprobat joi, 23 octombrie, un memorandum care permite începerea negocierilor și semnarea acordului cu Republica Moldova pentru construirea unui pod rutier peste râul Prut, la frontiera dintre localitățile Bumbăta (România) și Leova (Republica Moldova), potrivit Agerpres.

Noul pod va conecta rețelele rutiere ale celor două state și va facilita circulația persoanelor și transportul de mărfuri, contribuind totodată la integrarea Republicii Moldova în rețeaua europeană de transport (TEN-T). Studiul de fezabilitate este deja în derulare, după semnarea contractului în februarie 2025, iar lucrările pregătitoare au început în martie și se estimează că vor fi finalizate până în martie 2026.

Proiectul include prevederi pentru protecția mediului, reglementări vamale și fiscale, precum și coordonarea etapelor de implementare printr-o Comisie Mixtă și un grup de lucru comun.

Pe partea română, podul va fi legat la rețeaua rutieră principală și secundară:

– La nord, prin drumul transregio Tișița–Albița, facilitând accesul spre punctul de trecere Leușeni–Albița și conexiuni cu autostrăzile A7 și A8;

– La sud, prin DN24A, asigurând legătura cu drumurile expres Brăila–Galați și Focșani–Brăila, precum și cu podul de la Brăila spre Constanța și porturile Mării Negre.

Acordul interguvernamental va intra în vigoare după finalizarea procedurilor interne ale ambelor state și stabilește reguli clare pentru finanțarea lucrărilor, auditul tehnic și financiar, trecerea frontierei și colaborarea administrativă între România și Republica Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: