publika.md

În Chișinău nu mai există sortarea deșeurilor. Ce se va întâmpla cu plasticul, sticla și metalul după închiderea stației

„ABS Recycling”, singura stație de sortare a deșeurilor din Chișinău, a anunțat că își încetează activitatea. După 25 ianuarie, toate deșeurile din Chișinău, inclusiv plastic, hârtie, sticlă și metal, vor ajunge la gunoiște. NM a analizat, ce se va întâmpla cu sortarea deșeurilor în Chișinău după ce stația se va închide, de câți bani e nevoie pentru sortarea deșeurilor din capitală și cum ar putea orașul să soluționeze această problemă.

„Este o activitate neprofitabilă”

La 21 ianuarie, compania „ABS Recycling” a publicat o scrisoare deschisă adresată președintei Maia Sandu, primarului Ion Ceban, consiliului municipal al capitalei și miniștrilor agriculturii și finanțelor. În scrisoare se menționează că întreprinderea își închide stația de sortare a deșeurilor din Chișinău, care și-a început activitatea în anul 2017. Aceasta este singura stație de sortare a deșeurilor din capitală.

La această întreprindere, era sortat manual conținutul a 2 mii de containere pentru colectarea separată a deșeurilor, care sunt instalate în capitală. Angajații de aici separau 12 tipuri de plastic, hârtie, sticlă și metal. Conform datelor companiei, datorită acestei activități, la poligonul de deșeuri de la Țânțăreni ajungeau cu 15-40 la sută mai puține deșeuri. Compania sorta deșeurile în mod gratuit, iar materialele sortate erau expediate spre reciclare.

Serghei Balica, președintele companiei, a spus că motivul închiderii fabricii îl constituie falimentul. „Sortarea deșeurilor menajere mixte este o activitate nerentabilă. Dacă nu există susținere din partea autorităților locale ca principalul furnizor de deșeuri, are loc falimentul unei companii private”, au menționat cei de la „ABS Recycling”.

„Pur și simplu ei mai doresc bani”

În replică, primarul Ion Ceban a declarat că nu consideră că închiderea stației de sortare este o problemă. În opinia sa, conducerea „ABS Recycling” șantajează primăria. „Noi vom discuta cu cei de la ABS. În principiu, nu văd o mare problemă în acest caz. Dar vreau să subliniez faptul că cineva are de gând să șantajeze primăria. Alții au încercat deja. Pur și simplu ei mai doresc bani de la voi, de la toți locuitorii din Chișinău”, consideră Ceban.

Potrivit afirmațiilor sale, sortarea deșeurilor este o afacere rentabilă, deoarece compania sortează și vinde materialele sortate. „Să demonstreze că au probleme financiare”, a concluzionat primarul.

„Nu s-au alocat mijloace pentru sortare”

Ina Coșeru, consilier municipal al fracțiunii PAS, a reamintit la ședința Consiliului Municipal Chișinău din 21 ianuarie, că în luna august 2020, CMC a votat pentru stabilirea în anul 2021 a unui parteneriat public-privat pentru sortarea deșeurilor colectate în Chișinău.

Dar, potrivit Inei Coșeru, CMC nu a alocat fonduri în bugetul pentru anul 2021 pentru sortarea deșeurilor, iar compania contractantă așa și nu a fost identificată.

Sortarea unei tone de deșeuri costă 200 de lei, a comunicat Coșeru. Zilnic, la poligonul din Țânțăreni se transportă circa 600 tone de deșeuri din Chișinău. Astfel, pentru sortarea deșeurilor ar trebui să se aloce circa 43 milioane de lei anual din bugetul municipal.

„Trebuie să se organizeze o licitație”

Într-o discuție cu NM, activistul de mediu Evghenii Camenșcic a opinat că o soluție pentru această situație ar putea fi angajarea unei companii contractante printr-o licitație și nu stabilirea unui parteneriat public-privat. „Parteneriatul public-privat este necesar, dar pentru crearea acestuia ar putea fi nevoie de doi-trei ani, pentru că este necesară o infrastructură suplimentară. E mai bine să se organizeze o licitație, să se identifice resursele și să se încheie un acord cu o companie privată care va propune prețul cel mai mic. Pentru aceasta, ar fi nevoie de două-trei luni, dacă s-ar începe acum”, consideră activistul.

NM s-a adresat după un comentariu la directorul întreprinderii municipale „Autosalubritate”, Dumitru Vulpe, solicitându-i să comenteze, ce se va întâmpla cu sortarea deșeurilor în Chișinău după închiderea stației de sortare „ABS Recycling” și ce va fi cu containerele pentru colectarea separată până va apărea un nou contractant. Dar la momentul publicării articolului, Vulpe nu a reușit să ofere răspunsuri la aceste întrebări.

***

Peste o treime din toate deșeurile care se produc în Moldova revin municipiului Chișinău. În curțile din capitală sunt instalate peste 10 mii de containere pentru colectarea deșeurilor. Peste 2 mii dintre acestea sunt pentru colectarea separată: 1360 – pentru plastic, 320 – pentru hârtie și alte 320 – pentru sticlă. În anul 2018, „Autosalubritate” a predat spre reciclare 177 tone de hârtie, plastic, sticlă și metal.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

pochtoy.com

Exporturile din Moldova ar putea fi afectate de noile taxe vamale impuse de UE la colete. Ministerul Economiei explică impactul

Introducerea de către Uniunea Europeană a taxelor vamale pentru coletele cu o valoare de până la 150 de euro poate afecta negativ exporturile companiilor din Republica Moldova care expediază produse în statele UE prin trimiteri poștale. Informația a fost confirmată de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, într-un răspuns pentru NewsMaker.

„Pe termen scurt, este inevitabilă o perioadă de adaptare și, posibil, o ușoară temperare a volumelor pe segmentul trimiterilor poștale directe de mică valoare. Totuși, pe termen mediu, această regulă UE ne obligă să integrăm e-commerce-ul moldovenesc direct în lanțurile logistice europene”, a declarat Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Potrivit autorităților, „această inovație legislativă, deși impune bariere pe canalul clasic de poștă directă, va stimula o maturizare a businessului moldovenesc”. „Pentru a rămâne competitivi, producătorii autohtoni vor fi încurajați să treacă de la livrările individuale „pachet cu pachet” (B2C) la modele logistice consolidate (B2B2C). Asta presupune exportul de loturi mai mari de marfă către depozite logistice (fulfillment) situate în interiorul UE (de exemplu, în România), unde mărfurile trec vama o singură dată, fiind ulterior livrate rapid și fără taxe vamale suplimentare către clientul final din orice țară UE”, a adăugat instituția.

Conform Ministerului, „strategia de stimulare a comerțului electronic include deja pârghii pentru a atenua acest șoc”. Instituția a menționat digitalizarea și simplificarea procedurilor de export. „Continuăm reducerea barierelor birocratice la nivel național pentru ca pregătirea documentelor de export să coste cât mai puțin timp și bani pentru antreprenori”, a precizat Ministerul. Autoritățile au vorbit și despre consiliere și suport oferite prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), adăugând că sunt disponibile programe de internaționalizare și granturi care pot ajuta companiile să își finanțeze tranziția către platforme internaționale și depozite logistice externe.

***

Amintim că, de la 1 iulie 2026, UE a introdus noi reguli vamale pentru trimiterile poștale cu mărfuri provenite din afara Uniunii Europene, cu o valoare de până la 150 de euro. Pentru fiecare articol declarat se aplică o taxă de 3 euro, la care se pot adăuga costuri suplimentare. Regulile vizează mărfurile expediate de companii către persoane fizice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: