publika.md

În Chișinău nu mai există sortarea deșeurilor. Ce se va întâmpla cu plasticul, sticla și metalul după închiderea stației

„ABS Recycling”, singura stație de sortare a deșeurilor din Chișinău, a anunțat că își încetează activitatea. După 25 ianuarie, toate deșeurile din Chișinău, inclusiv plastic, hârtie, sticlă și metal, vor ajunge la gunoiște. NM a analizat, ce se va întâmpla cu sortarea deșeurilor în Chișinău după ce stația se va închide, de câți bani e nevoie pentru sortarea deșeurilor din capitală și cum ar putea orașul să soluționeze această problemă.

„Este o activitate neprofitabilă”

La 21 ianuarie, compania „ABS Recycling” a publicat o scrisoare deschisă adresată președintei Maia Sandu, primarului Ion Ceban, consiliului municipal al capitalei și miniștrilor agriculturii și finanțelor. În scrisoare se menționează că întreprinderea își închide stația de sortare a deșeurilor din Chișinău, care și-a început activitatea în anul 2017. Aceasta este singura stație de sortare a deșeurilor din capitală.

La această întreprindere, era sortat manual conținutul a 2 mii de containere pentru colectarea separată a deșeurilor, care sunt instalate în capitală. Angajații de aici separau 12 tipuri de plastic, hârtie, sticlă și metal. Conform datelor companiei, datorită acestei activități, la poligonul de deșeuri de la Țânțăreni ajungeau cu 15-40 la sută mai puține deșeuri. Compania sorta deșeurile în mod gratuit, iar materialele sortate erau expediate spre reciclare.

Serghei Balica, președintele companiei, a spus că motivul închiderii fabricii îl constituie falimentul. „Sortarea deșeurilor menajere mixte este o activitate nerentabilă. Dacă nu există susținere din partea autorităților locale ca principalul furnizor de deșeuri, are loc falimentul unei companii private”, au menționat cei de la „ABS Recycling”.

„Pur și simplu ei mai doresc bani”

În replică, primarul Ion Ceban a declarat că nu consideră că închiderea stației de sortare este o problemă. În opinia sa, conducerea „ABS Recycling” șantajează primăria. „Noi vom discuta cu cei de la ABS. În principiu, nu văd o mare problemă în acest caz. Dar vreau să subliniez faptul că cineva are de gând să șantajeze primăria. Alții au încercat deja. Pur și simplu ei mai doresc bani de la voi, de la toți locuitorii din Chișinău”, consideră Ceban.

Potrivit afirmațiilor sale, sortarea deșeurilor este o afacere rentabilă, deoarece compania sortează și vinde materialele sortate. „Să demonstreze că au probleme financiare”, a concluzionat primarul.

„Nu s-au alocat mijloace pentru sortare”

Ina Coșeru, consilier municipal al fracțiunii PAS, a reamintit la ședința Consiliului Municipal Chișinău din 21 ianuarie, că în luna august 2020, CMC a votat pentru stabilirea în anul 2021 a unui parteneriat public-privat pentru sortarea deșeurilor colectate în Chișinău.

Dar, potrivit Inei Coșeru, CMC nu a alocat fonduri în bugetul pentru anul 2021 pentru sortarea deșeurilor, iar compania contractantă așa și nu a fost identificată.

Sortarea unei tone de deșeuri costă 200 de lei, a comunicat Coșeru. Zilnic, la poligonul din Țânțăreni se transportă circa 600 tone de deșeuri din Chișinău. Astfel, pentru sortarea deșeurilor ar trebui să se aloce circa 43 milioane de lei anual din bugetul municipal.

„Trebuie să se organizeze o licitație”

Într-o discuție cu NM, activistul de mediu Evghenii Camenșcic a opinat că o soluție pentru această situație ar putea fi angajarea unei companii contractante printr-o licitație și nu stabilirea unui parteneriat public-privat. „Parteneriatul public-privat este necesar, dar pentru crearea acestuia ar putea fi nevoie de doi-trei ani, pentru că este necesară o infrastructură suplimentară. E mai bine să se organizeze o licitație, să se identifice resursele și să se încheie un acord cu o companie privată care va propune prețul cel mai mic. Pentru aceasta, ar fi nevoie de două-trei luni, dacă s-ar începe acum”, consideră activistul.

NM s-a adresat după un comentariu la directorul întreprinderii municipale „Autosalubritate”, Dumitru Vulpe, solicitându-i să comenteze, ce se va întâmpla cu sortarea deșeurilor în Chișinău după închiderea stației de sortare „ABS Recycling” și ce va fi cu containerele pentru colectarea separată până va apărea un nou contractant. Dar la momentul publicării articolului, Vulpe nu a reușit să ofere răspunsuri la aceste întrebări.

***

Peste o treime din toate deșeurile care se produc în Moldova revin municipiului Chișinău. În curțile din capitală sunt instalate peste 10 mii de containere pentru colectarea deșeurilor. Peste 2 mii dintre acestea sunt pentru colectarea separată: 1360 – pentru plastic, 320 – pentru hârtie și alte 320 – pentru sticlă. În anul 2018, „Autosalubritate” a predat spre reciclare 177 tone de hârtie, plastic, sticlă și metal.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Tiraspolul cere 41 de secții de vot pentru moldovenii care locuiesc în regiunea transnistreană pentru parlamentare. Reacția Chișinăului

Organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău. Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Deputații primesc numeroase solicitări din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale, îngrijorați de informațiile privind o posibilă reducere a numărului de secții de vot pentru cetățenii Moldovei care locuiesc în Transnistria. În plus, în calitate de argument se invocă prezența scăzută la alegerile anterioare. Această justificare nu corespunde realității”, se arată în declarație.

Astfel, organul legislativ local a cerut să fie deschise 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, la fel ca la algerile parlamentare precedente.

Instituția nerecunoscută de la Tiraspol a transmis că va expedia declarația Parlamentului de la Chișinău și CEC-ului, dar și Consiliului Europei, UE, ONU și altor structuri internaționale.

Contactat de NM pentru un comentariu, Biroul politici de reintegrare a declarat că reprezentantul politic în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului a remis o adresare în acest sens Chișinăului, fiind informată Comisia Electorală Centrală.

În avizul Biroului către CEC a fost evidențiată necesitatea întreprinderii măsurilor ce se impun pentru organizarea și desfășurarea în condiții optime, legale și sigure a procesului electoral, astfel, încât toți alegătorii cu domiciliu în stânga Nistrului și mun. Bender, care dețin acest drept și se vor prezenta la scrutin să își poată exercita dreptul de vot”, a adăugat Biroul.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu ne se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: