Guvernul condus de Ion Chicu a propus ca migranții care vor reveni în Moldova să primească un supliment de până la 20% din salariul moldovenesc. Autoritățile intenționează astfel să încurajeze revenirea lor în patrie. Detaliile proiectului deocamdată nu se cunosc: premierul Ion Chicu a promis că va prezenta calculele până la sfârșitul lunii aprilie. NM și experții au încercat să afle, ce nu e în regulă cu această idee și de ce în problema „migrației inverse” banii nu sunt cei mai importanți.
Ce a propus guvernul
Guvernul a propus ca revenirea migranților în patrie să fie încurajată cu ajutorul plăților suplimentare din buget la salariile lor din Moldova. Este vorba despre subvenții în mărime de până la 20% din salariul oficial. Prim-ministrul Ion Chicu a făcut acest anunț la începutul săptămânii. El a subliniat că această noutate ar putea fi implementată la începutul lunii iulie curent.
Cât timp statul va plăti subvenții migranților care vor reveni în Moldova, doar bugetarii vor beneficia de aceste plăți sau și angajații companiilor private, câți migranți intenționează astfel să revină în Moldova – nu se știe. Ion Chicu a menționat pentru NM că guvernul elaborează acum un regulament care va răspunde la aceste întrebări. Potrivit premierului, regulamentul va fi gata până la sfârșitul lunii aprilie.
Ce spun experții
Salariile
Expertul economic Victor Ciobanu a comunicat pentru NM că migranții pleacă acolo unde salariile sunt mai mari nu cu 20% comparativ cu cele moldovenești. „Venitul trebuie să fie comparabil cu cel pe care migranții îl primesc în Europa. Poate un pic mai mic, ținându-se cont de faptul că aici costurile vieții sunt un pic mai mici, dar nu cu mult. Iar dacă la 5 mii se va adăuga 1 mie, nimeni nu se va urni din loc”, consideră Ciobanu. În opinia sa, „vor pedala” acest program până la alegerile prezidențiale. Iar după aceasta vor uita de el.
La rândul său, Veaceslav Ioniță, expert economic IDIS Viitorul, a menționat pentru NM că institutul a efectuat un studiu în cadrul căruia cetățenii au numit mărimea salariului pe care, dacă l-ar obține, nu ar pleca din Moldova. „Este vorba despre aproximativ 13 mii de lei. [Deci, dacă s-ar lua un salariu mediu de 7 mii de lei] plus 20% – nu este nici pe departe nivelul care i-ar face pe oameni să revină”, a subliniat Ioniță.
Emigrat în Canada, Veaceslav Balan, expert în drepturile omului, doctorand în drept la Universitatea Otawa, a remarcat pentru NM că adaosul propus de guvern este „irelevant”. „Salariul muncitorilor migranți în Europa și salariile din Moldova se deosebesc foarte mult, nu doar cu câteva zeci de procente. În Canada, de exemplu, salariul minim este de aproximativ 25 de mii de lei lunar [echivalentul în lei moldovenești]”, a menționat el.
Infrastructura și situația socială și de drept
Potrivit lui Ioniță, un salariu bun înseamnă doar o treime din ceea ce ar fi necesar ca migranții să revină. El afirmă că cel mai mare rol îl are calitatea serviciilor de stat. „Salariul influențează calitatea vieții, însă doar în proporție de 30%. Pentru oameni este important accesul la educație, drumurile bune, asigurarea cu apă, infrastructura. Ce folos dintr-un automobil de 70 de mii de euro dacă îl distrugi pe drumurile rele”, a precizat Ioniță.
Și Alexandr Macuhin, doctor în filosofie, cercetător al Institutului „Adam Mickiewicz” din Polonia, consideră că în această problemă, banii nu sunt cei mai importanți: „Toate studiile despre migrație și despre migranții din Moldova demonstrează că oamenii nu vor reveni pentru un supliment de 1-2 mii de lei. Pentru că răspunsul la această întrebare este cu mult mai complex. Însă chiar dacă el ar fi simplificat, ar fi trei lucruri fundamentale: educația, medicina, infrastructura. Și abia după aceasta – veniturile”.
Referindu-se la motivele plecării sale din Moldova, Veaceslav Balan a numit lipsa oportunităților pentru creșterea profesională și problemele privind respectarea drepturilor omului: „În Moldova, pentru ca să nu dau mită și să-mi rezolv toate problemele conform legii, eram nevoit mereu să lupt pentru drepturile mele – să cer, să scriu plângeri, să mă cert. Pretutindeni: în instituțiile medicale, în grădinițe, în instituțiile de protecție socială, în bănci, la poliție etc.”.
Mentalitatea
Veaceslav Ioniță s-a referit și la faptul că, potrivit studiilor, aproape 70 la sută din locuitorii Moldovei nu văd viitorul copiilor lor în Moldova: „Deci, o persoană își crește aici copiii, dar depune toate eforturile pentru a-i duce din Moldova. Este deja infiltrat în mentalitate. Iar propunerea guvernului despre cele 20% e ca și cum ai ieși cu praștia împotriva avionului”. Expertul a menționat că, potrivit statisticii din alte țări, peste cinci ani, un sfert din migranți revin în țara lor pentru a dezvolta o afacere: „Are loc valul invers al migrației. În Moldova, și azi este aștetat acest val invers”.
Ioniță a mai remarcat că dacă anterior intenționau să plece din Moldova oamenii în vârstă de la 18 ani până la 30 de ani, acum și persoanele de 30-45 de ani își manifestă dorința de a pleca.
Contradicțiile în prioritățile autorităților
Alexandr Macuhin a atras atenția asupra faptului că guvernul ar trebui să decidă, ce este prioritar: „revenirea cetățenilor Moldovei sau atragerea cetățenilor din țări mult mai sărace în calitate de forță de muncă necalificată”.
El a mai remarcat că în Moldova există programe de încurajare a revenirii migranților, de exemplu, PARE 1+1 (guvernul adaugă un leu pentru fiecare leu pe care migrantul îl investește într-o afacere în Moldova) și altele. „Însă acestea nu influențează prea mult asupra „temperaturii medii din spital”, pentru că foarte puțini din migranții care au revenit în Moldova sunt pregătiți să-și deschidă aici o afacere. Aceasta se referă mai ales la raioanele în care depopularea crește vertiginos – nu putem vorbi despre niciun fel de afacere cât de cât serioasă, în afară de o întreprindere de familie din doi-trei angajați”, consideră Alexandr Macuhin.
