Newsmaker

„Închisorile trebuie eliberate de nevinovați”. Cu ce promisiuni s-a lansat Stoianoglo în campania electorală

Candidatul la funcția de președinte Alexandr Stoianoglo, susținut de Partidul Socialiștilor, s-a lansat în campania electorală pe 20 septembrie în centrul capitalei. Stoianoglo s-a arătat convins că dacă va ajunge în fruntea țării „nu va dezamăgi” și va uni „cetățenii cu cele mai diferite viziuni”. Iar liderul socialiștilor Igor Dodon a spus că Stoianoglo „va fi nepărtinitor în conducerea politică a statului” și „un arbitru destoinic pentru toate neînțelegerile din societate”. Candidatul susținut de Partidul Socialiștilor a publicat și un spot electoral, în prima zi de campanie. Este vorba despre un documentar de circa 18 minute, în care este prezentată copilăria, familia și cariera acestuia.

Pe 20 septembrie, Stoianoglo s-a lansat în campania electorală pentru funcția de președinte. Evenimentul a avut loc în centrul capitalei, între Arcul de Triumf și Catedrala Mitropolitană.

Liderul Partidului Socialiștilor Igor Dodon a spus că Stoianoglo „va fi nepărtinitor în conducerea politică a statului” și „un arbitru destoinic pentru toate neînțelegerile din societate”. Totodată, Dodon a evidențiat că Stoianoglo va fi primul în buletinul de vot și a adăugat: „Șansele noastre de a învinge sunt foarte mari”.

„Ne-am adunat pentru a declara deschis: nu ne vom retrage, nu vom renunța, nu ne vom întoarce de pe drumul istoric pe care Moldova la început acum 33 de ani. (…) Știu că nu vă voi dezamăgi”, a adăugat la rândul său candidatul Stoianoglo.

„Sunt sigur că în calitate de conducător al țării voi putea uni cetățenii cu cele mai diferite viziuni”, a mai spus acesta. Totodată, el a precizat că „închisorile trebuie eliberate de nevinovați” iar „toată legislația eliberată de maculatura corupțională”.

Tot pe 20 septembrie, Stoianoglo a publicat un spot electoral. Este vorba despre un documentar de circa 18 minute, în care este prezentată copilăria, familia și cariera acestuia. În film apar soția, fiica și mama lui Stoianoglo, una dintre profesoare, prieteni din copilărie, foști colegi din Procuratură și ex-deputatul comunist Mark Tkaciuk, lider al „Congresului Civic”.

„Sunt singurul copil la părinți. (…) Sunt dintr-o familie de muncitori, și mama, și tata activau la uzine, la fabrici. (…) La facultatea de drept am fost un student exemplar. (…) Eu am fost angajat cred că primul din studenții, absolvenții Universității de Stat… am fost angajat direct la Procuratura municipiului Chișinău. (…) De mic, am fost educat în spiritul dreptății și al adevărului. (…) De-a lungul vieții, am rămas fidel valorilor morale și principiilor sănătoase, refuzând cu fermitate să trădez încrederea oamenilor, legea sau țara”, a menționat candidatul.

Sloganul lui Stoianoglo în acest scrutin este „Dreptate pentru toți”.

Alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova vor avea loc în data de 20 octombrie. Concomitent se va desfășura referendumul constituțional privind integrarea europeană.

Pe 20 septembrie, în Republica Moldova, s-a dat start campaniei electorale pentru participanții la referendum și candidații la funcția de președinte. Până acum, Comisia Electorală Centrală a înregistrat 4 candidați la funcția de președinte al Republicii Moldova și 10 participanți la referendum. Competitorilor electorali li se interzice organizarea concertelor, publicitatea politică sau să utilizeze resurse administrative. Candidaților și participanților la referendum le este permisă publicitatea electorală, totodată pot organiza întâlniri cu alegătorii. Detalii AICI.

***

Pe 8 iulie 2024, liderul socialiștilor Igor Dodon a anunțat că ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo va candida la următoarele alegeri prezidențiale. Dodon a spus că Partidul Socialiștilor îl va susține și că Stoianoglo este „un candidat apartinic”. Detalii AICI. Pe 21 august 2024, după ședința Consiliului Republican al PSRM, liderul socialiștilor Igor Dodon a anunțat că ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo se lansează oficial în alegerile prezidențiale. Cu toate că a fost susținut „unanim” de membrii Consiliului Republican al PSRM, Dodon a ținut să precizeze că Stoianoglo „nu are apartenență politică”. Detalii AICI. Pe 2 septembrie, Comisia Electorală Centrală l-a înregistrat pe Stoianoglo în calitate de candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova. Instituția electorală i-a înregistrat și simbolul electoral – „o stea cu cinci raze”. Detalii AICI.

Ce știm despre Stoianoglo?

„Nu sunt politician”, a spus Alexandr Stoianoglo, după ce s-a aflat că socialiștii au decis să-i susțină candidatura la alegerile prezidențiale. În realitate, Stoianoglo a fost implicat în politică. În 2009, a devenit deputat în Parlament pe listele Partidului Democrat (PDM) și chiar a obținut fotoliul de vicepreședinte al Legislativului. Stoianoglo a candidat de două ori pentru funcția de bașcan al Găgăuziei: în 2006 și 2014. În ambele cazuri a candidat independent și în ambele cazuri fără succes.

Atunci când deținea mandatul de deputat al PDM-ului pro-european, Stoianoglo a fost membru al Adunării Interparlamentare a Țărilor Membri ale CSI și al grupului parlamentar de prietenie cu Rusia. În 2014, în Găgăuzia a avut loc un referendum privind politica externă a țării. Majoritatea participanților au votat împotriva integrării europene și pentru integrarea în Uniunea Eurasiatică. Autoritățile moldovenești au declarat referendumul ilegal. Stoianoglo a declarat atunci că respectă opinia poporului găgăuz, dar nu recunoaște referendumurile.

După ce a fost anunțată participarea lui Stoianoglo în cursa prezidențială, el a menționat că susține dintotdeauna integrarea europeană, doar dacă aceasta este folosită ca o oportunitate de modernizare a țării și nu ca o „bâtă”. El și-a declarat, de asemenea, sprijinul pentru statutul de neutralitate al Moldovei, o temă care a fost promovată activ de forțele în mare parte pro-ruse ale Moldovei de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina. „Moldova europeană trebuie să fie neutră, cu garanții sociale și standarde înalte de securitate”, a spus Stoianoglo.

În noiembrie 2019, Stoianoglo a fost numit procuror general în urma rezultatelor unui concurs organizat pentru ocuparea acestei funcții. A fost demis din funcție în octombrie 2021. Atunci, Consiliul Superior al Procurorilor i-a dispus procurorului Victor Furtuna să înceapă urmărirea penală împotriva lui Stoianoglo în baza unei plângeri depuse de Lilian Carp, deputat al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiune venită la putere în 2021.

În scurt timp, împotriva lui Stoianoglo au fost intentate mai multe dosare penale acesta fiind acuzat de abuz de putere, corupere pasivă și furnizare de informații incorecte în declarația de venit și îmbogățire ilegală. Stoianoglo nu și-a recunoscut vina și a depus plângeri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Pe 24 octombrie, CEDO și-a anunțat decizia privitor la una dintre plângeri. Judecătorii CEDO au concluzionat că autoritățile moldovenești au încălcat dreptul lui Stoianoglo la un proces echitabil atunci când l-au revocat din funcție și nu i-au oferit posibilitatea de a contesta decizia. Potrivit deciziei CEDO, guvernul trebuie să-i plătească lui Stoianoglo despăgubiri de 3,6 mii de euro pentru cauzarea prejudiciului moral. Între timp, Stoianoglo a fost deja achitat în dosarul privind abuzul de putere. Un alt dosar este încă în pe rol.

În paralel cu dosarele penale intentate împotriva lui Stoianoglo, președinta Maia Sandu a inițiat o procedură de evaluare a activității acestuia în calitate de procuror general. Deși, conform legii, procedura ar fi trebuit finalizată în 30 de zile, în realitate procesul a durat mai bine de șase luni. În mai 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat raportul comisiei, care a calificat activitatea lui Stoianoglo drept nesatisfăcătoare și a propus președintei Maia Sandu să-l destituie din funcția de procuror general. În septembrie 2023, Sandu a semnat un decret prin care l-a demis pe Stoianoglo din funcție. În noiembrie 2023, Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională prevederea legii „Cu privire la Procuratură”, în baza căreia Consiliul Superior al Procurorilor a inițiat procedura de verificare a activității lui Alexandr Stoianoglo. Dar această decizie nu a anulat-o pe cea de demitere a lui Stoianoglo.

Recent, Curtea Supremă de Justiție a admis recursul lui Alexandr Stoianoglo și a anulat încheierea din noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Atunci, Curtea de Apel Chișinău a declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de Stoianoglo împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, prin care se solicita anularea hotărârii din 5 octombrie 2021 „cu privire la examinarea adresării deputatului în Parlamentul Republicii Moldova, Lilian Carp, vizând pretinsele acțiuni ilegale comise de Procurorul General Alexandr Stoianoglo”.

NewsMaker a scris ce se știe despre Alexandr Stoianoglo și dacă, potrivit experților, acesta poate deveni „principalul concurent al Maiei Sandu” la viitoarele alegeri prezidențiale. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Uzina Metalurgică din Rîbnița și-ar fi reluat activitatea. Atelierul de topire a oțelului ar fi fost repornit

Atelierul de topire a oțelului al Uzinei Metalurgice Moldovenești (UMM) din Rîbnița ar fi fost repornit. Informația a fost comunicată de publicația МОСТ, care face trimitere la trei surse care cunosc situația din regiunea transnistreană. Potrivit uneia dintre acestea, uzina a început procesul de topire a metalului pe 5 iulie.

În aceeași zi, portalul regional din Rîbnița Lik TV a publicat o fotografie cu unul dintre coșurile uzinei, din care ieșea fum, însoțită de mesajul: „Ce ar putea însemna asta?”.

Totodată, Centrala Electrică de la Cuciurgan (MGRES) și-ar fi majorat producția de energie electrică. Dacă anterior producea în timpul zilei aproximativ 120-130 MW, începând cu 22 iunie nivelul a crescut la 140-160 MW. Din 30 iunie, producția zilnică ar fi ajuns la 180-200 MW.

În noaptea de 6 spre 7 iulie, pentru prima dată în ultimele șase luni, producția MGRES nu ar fi scăzut la nivelul obișnuit pentru orele de noapte, de aproximativ 95-100 MW, ci s-ar fi menținut la circa 200 MW.

Potrivit publicației МОСТ, cuptoarele de topire ale UMM sunt mari consumatoare de energie electrică și pot utiliza până la 100 MW de putere.

De la începutul lunii iunie, locuitorii mai multor localități din regiunea transnistreană au semnalat reducerea programului de iluminat stradal sau oprirea completă a acestuia pe timp de seară și noapte. În mai multe orașe, luminile au rămas aprinse doar pe unele străzi centrale sau în piețe.

Autoritățile de la Tiraspol nu au oferit explicații oficiale pentru aceste restricții. La începutul lunii iulie, iluminatul stradal a început să fie pornit din nou în orele de seară.

Una dintre sursele citate de МОСТ a sugerat că deconectările ar putea fi legate de necesitatea economisirii energiei electrice pentru repornirea UMM.

Anterior, publicația a menționat că o altă posibilă cauză a economiilor ar putea fi reducerea finanțării Fondului Rutier, din care este achitat, între altele, și iluminatul stradal. Conform modificărilor la bugetul pentru anul 2026 adoptate în luna mai, cheltuielile acestui fond au fost reduse cu aproape 35%, până la 186,1 milioane de ruble.

Uzina Metalurgică Moldovenească a intrat oficial în șomaj tehnic la sfârșitul lunii decembrie 2025, până la emiterea unei noi dispoziții privind reluarea activității.

De fapt, întreprinderea și-a oprit activitatea încă din 12 decembrie, după ce în regiune a fost introdus un regim de economisire a gazelor pe fondul unor întârzieri la plata acestora. Atunci a fost oprit atelierul de topire a oțelului, iar ulterior și secția de laminare.

Suspendarea activității uzinei a fost determinată nu doar de criza gazelor și de situația economică din regiune. În noaptea de 13 decembrie 2025, regiunea Odesa a fost atacată masiv de Federația Rusă, fiind vizate obiective energetice ucrainene. În urma atacurilor au fost afectate liniile electrice de înaltă tensiune care conectau MGRES cu sistemul energetic ucrainean.

Printre acestea s-a numărat și linia MGRES – Podilska – Rîbnița, necesară pentru alimentarea cu energie electrică a furnalului de topire a oțelului de la UMM.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: