Inteligența Artificială în investiții: noi orizonturi și riscuri

P.
| 25 martie, 2024
12:29

Promo

Odată cu dezvoltarea tehnologiilor Inteligenței Artificiale (IA), sectorul investițional a început să treacă printr-o adevărată revoluție. De la gestionarea portofoliilor la luarea deciziilor strategice, IA a început să joace un rol din ce în ce mai semnificativ. Am discutat cu Vytautas Plunksnis, Head of Private Equity, membru al INVL Asset Management și Președinte al Consiliului de Administrație maib, despre avantajele și riscurile utilizării IA în investiții, inovațiile deja aplicate în sectorul financiar, precum și modul în care IA poate modela viitorul lumii investiționale.

Cum percepeți tendința crescândă a utilizării Inteligenței Artificiale în afaceri, în special în domeniul investițiilor?

Consider că acest lucru devine o parte integrantă a realității noastre. Companiile care nu implementează Inteligența Artificială riscă să fie depășite de concurenți. Astăzi, IA este discutată peste tot, dar dacă analizăm în profunzime, ne putem aminti de momente istorice, cum ar fi partida de șah al lui Garry Kasparov cu supercomputerul IBM Deep Blue în 1997. Această partidă a fost un moment de cotitură, subliniind importanța învățării automate. Tema învățării automate a evoluat mult timp, însă tehnologiile moderne fac Inteligența Artificială accesibilă unui cerc larg de persoane.

Cum credeți, Inteligența Artificială influențează strategiile de gestionare a fondurilor de investiții?

Impactul Inteligenței Artificiale depinde de tipul de active pe care le gestionați. Aceasta poate fi utilizată pentru analiza și gestionarea riscurilor. Cu toate acestea, pentru investițiile în afaceri, este important să ținem cont că Inteligența Artificială poate duce atât la reducerea forței de muncă, cât și la noi creșteri și oportunități. Este necesar să analizăm fiecare situație individual, și ne aflăm într-un moment de cotitură, când este evident că tehnologia este aici și se dezvoltă foarte repede, deoarece în IA investesc companii foarte mari. Eu consider că fiecare ar trebui măcar să experimenteze cu această tehnologie, deoarece astfel de experimente nu necesită costuri mari și pot reduce cheltuielile, sau pot automatiza unele procese repetitive.

Ce avantaje și riscuri vedeți în utilizarea IA pentru luarea deciziilor de investiții?

Utilizând algoritmi IA setați corespunzător, puteți lua decizii mai fundamentate. Cu toate acestea, este important să realizăm că o înțelegere insuficientă a principiilor de funcționare a algoritmilor poate duce la erori. Toate investițiile sunt întotdeauna însoțite de riscuri, și nu există garanții sută la sută referitor la ce se va întâmpla mâine.

Cum este evaluată IA de fondurile de investiții și ce metrici sunt folosiți pentru măsurarea succesului?

Folosirea Inteligenței Artificiale ca partener de discuție pentru analiza articolelor sau pentru discutarea provocărilor și problemelor din afaceri reprezintă o aplicare practică, care poate economisi timp semnificativ și poate ajuta la luarea deciziilor cântărite. De exemplu, dacă ai văzut un articol interesant de la Mackenzie sau PSG despre un anumit trend, îl poți transmite Inteligenței Artificiale pentru analiză, iar apoi aceasta îți va comunica ce a înțeles din conținut. Apoi, poți descrie afacerea ta și problemele actuale, cerând IA să evalueze riscurile pe baza informațiilor din articol. De asemenea, în cazul primirii unui email lung, poți solicita un rezumat de la IA, ceea ce îți permite să obții rapid aspectele principale ale mesajului fără a petrece mult timp citindu-l. Aceste exemple demonstrează cum utilizarea Inteligenței Artificiale în astfel de sarcini poate fi utilă și eficientă. Este important să înțelegem că pentru obținerea celor mai bune rezultate este necesar să luăm în considerare contextul și particularitățile fiecărei situații. Utilizarea IA poate optimiza semnificativ procesele de analiză a informațiilor și de luare a deciziilor, făcându-l un instrument valoros pentru o gestionare mai eficientă a afacerii.

Există riscul furnizării de informații excesive către IA, informații despre noi, despre afacerea și activitățile noastre. Cum priviți această problemă?

Într-adevăr, asigurarea confidențialității datelor este una dintre principalele probleme în domeniul utilizării Inteligenței Artificiale. Prin urmare, fiecare companie ar trebui să dezvolte o politică clară și să utilizeze licențe care garantează că informațiile nu vor fi folosite în alte scopuri. Companiile mari investesc milioane de dolari în instruirea propriilor modele lingvistice mari (Large Language Models), iar acesta este unul dintre modurile de a asigura confidențialitatea datelor.

Una dintre investițiile Invalda INVL este maib, care este considerată una dintre cele mai avansate bănci din Moldova. Maib folosește deja Inteligența Artificială în domeniul său de activitate?

Maib implementează activ Inteligența Artificială, începând cu dezvoltarea chatbot-urilor pentru deservirea clienților și a sistemelor de combatere a fraudei, capabile să detecteze și să prevină tranzacțiile neobișnuite. Cu toate acestea, acesta este doar începutul, iar banca continuă să investească în digitalizare și dezvoltarea Inteligenței Artificiale pentru a asigura eficiența operațiunilor și siguranța. Într-un astfel de mediu, utilizarea Inteligenței Artificiale aduce beneficii reale atât băncii, cât și clienților săi, ajutând la reducerea riscurilor. Consider că acesta este doar începutul procesului, și maib continuă să facă investiții active în digitalizare și servicii digitale. Sunt sigur că în timp se vor implementa și alte elemente ale Inteligenței Artificiale în activitatea bancară.

Cum credeți, va influența Inteligența Artificială dezvoltarea sectorului investițional sau poate va încetini activitatea acestuia?

Inteligența Artificială oferă sectorului investițional mai multe posibilități de procesare și analiză a informațiilor, ceea ce este o resursă valoroasă. Cu toate acestea, există riscul ca participanții mici de pe piață să fie excluși în favoarea marilor jucători. Însă o astfel de competiție este tipică și a existat și înainte de apariția Inteligenței Artificiale. Este important să utilizăm Inteligența Artificială pentru a lua decizii mai rapide și pentru a îmbunătăți procesele. Pentru sectorul investițional, acest lucru reprezintă o oportunitate uriașă.

Titulinis

Inteligența artificială, Invalda, INVL Asset Management, Președinte al Consiliului de Administrație maib, Vytautas Plunksnis

Știri similare

Viață

Curs despre inteligența artificială pentru elevii din Moldova: are 26 de lecții practice și este disponibil online

Promo

Când tu conduci, o țară crește. De 35 de ani. maib

Viață

BNM răspunde criticilor privind salariile și achizițiile: „O campanie de discreditare”

Ana-Maria Dolghii
| 28 iulie, 2026
20:10

Banca Națională a Moldovei (BNM) a venit marți, 28 iulie, cu o reacție la dezbaterile și criticile apărute în spațiul public cu privire la nivelul salariilor angajaților și unele cheltuieli administrative ale instituției. BNM susține că informațiile difuzate în ultima perioadă sunt prezentate „selectiv” și „în afara contextului”, iar unele materiale ar face parte dintr-o campanie de discreditare a băncii centrale.

„Banca Națională a Moldovei înțelege preocupările societății în contextul dezbaterilor din spațiul public privind nivelul remunerațiilor în instituțiile publice. Întrebările despre modul în care o instituție își gestionează resursele sunt legitime și necesită răspunsuri clare prezentate în contextul lor complet. În același timp, BNM constată că, în ultima perioadă, aceste preocupări legitime sunt exploatate printr-o succesiune de materiale în care activitatea instituției este prezentată selectiv, tendențios și în afara contextului. Prin caracterul repetitiv și modul similar de promovare, aceste apariții depășesc cadrul unei dezbateri firești și capătă forma unei campanii de discreditare și de subminare a încrederii publice în Banca Națională”, a transmis BNM într-un comunicat.

BNM precizează că banca centrală are un statut autonom și independent, iar salariile angajaților trebuie să fie competitive pentru a atrage specialiști în domenii precum supravegherea bancară, stabilitatea financiară, securitatea cibernetică, combaterea spălării banilor sau administrarea riscurilor.

Potrivit instituției, actualul sistem de salarizare a fost introdus în anul 2018, după o analiză realizată cu sprijinul companiei internaționale de resurse umane Korn Ferry, contractată în urma unei licitații publice. Sistemul a fost aprobat atunci de Consiliul de supraveghere al BNM.

„În mod similar, în ultima perioadă, sunt răspândite și informații false cu privire la unele achiziții administrative ale instituției. Acestea sunt prezentate izolat de destinația și necesitatea lor instituțională, în mod special fiind exagerate cantitatea de bunuri și prețurile acestora, cu scopul de a dezinforma și de a instiga publicul împotriva instituțiilor statului”, a adăugat BNM.

Instituția afirmă că bunurile cumpărate au o destinație exclusiv instituțională și că informațiile despre procedurile de achiziție — inclusiv planurile, valorile estimate și rezultatele licitațiilor — sunt publice. „Tocmai faptul că aceste informații sunt preluate de pe platformele publice arată că toate procedurile se desfășoară transparent”, a subliniat BNM.

Știri similare

Video News

VIDEO Grosu nu citește proiectele de lege?/ „Eurasia” lui Șor, declarată extremistă/ Apa se va scumpi?

NewsMaker Știri
| 28 iulie, 2026
19:10

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!

— TVA și accize pentru agenții economici din Transnistria, de la 1 septembrie
— Comratul se pregătește să declare vacantă funcția de bașcan al Găgăuziei
— Tofan vrea o relație „constructivă” cu primăria Chișinău. Ce spune Ceban?
— Grosu acuză CALM de dezinformare în procesul reformei APL
— Stare de alertă în energie și hidrologie
— Protest la Parlament împotriva majorării tarifelor: opoziția cere alegeri anticipate
— Evghenia Guțul contestă la CSJ decizia Curții de Apel
— Tofan, despre Musteața: a făcut o greșeală prostească
— Guvernul schimbă formula de calcul a prețului la motorină și limitează exportul
— „Eurasia” lui Șor, declarată extremistă în Moldova
— Grosu recunoaște că nu citește toate proiectele de lege. Ce spun alți deputați PAS?
— Prima vizită externă a premierului Tofan
— Deputații PAS au semnat proiectul de lege în „2 minute și 2 secunde”?
— Tofan: tariful la apă ar putea fi revizuit
— Tiraspolul a eliminat restricțiile la exportul mai multor legume

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Chișinău, Moldova, top

Știri similare

Externe

Veaceslav Platon contestă extrădarea din Marea Britanie și susține că dosarul său ar fi motivat politic

Ana-Maria Dolghii
| 28 iulie, 2026
19:06

Omul de afaceri Veaceslav Platon contestă în Marea Britanie procedura de extrădare în Republica Moldova, unde este cercetat pentru implicare într-o schemă de spălare de bani în valoare de 22 de miliarde de dolari. Marți, 28 iulie, acesta a dat declarații în fața unei instanțe din Londra, afirmând că dosarul penal intentat împotriva sa ar fi motivat politic, relatează Reuters.

Platon, în vârstă de 53 de ani, a fost reținut la Londra anul trecut, după ce autoritățile de la Chișinău au solicitat extrădarea sa. Procurorii moldoveni îl acuză că ar fi contribuit la transferarea unor sume importante de bani din Rusia în perioada 2010-2014, precum și de alte infracțiuni.

Potrivit anchetatorilor, Platon ar fi făcut parte dintr-o rețea infracțională care ar fi direcționat bani către conturi deschise la Moldindconbank, a doua cea mai mare bancă din Republica Moldova, unde acesta deținea acțiuni.

Procurorii susțin că tranzacțiile erau prezentate drept plăți sau împrumuturi legitime, însă Platon și complicii săi ar fi organizat ulterior neachitarea datoriilor și ar fi inițiat procese în instanță, obținând decizii de la anumiți judecători pentru a crea aparența legalității operațiunilor.

Avocații lui Veaceslav Platon susțin că acuzațiile reprezintă o încercare de „neutralizare a sa ca amenințare politică”. Potrivit apărării, dosarul ar fi fost construit pentru a permite autorităților moldovene să îi confişte acțiunile deținute la Moldindconbank și la Agroindbank, cea mai mare bancă din țară.

De cealaltă parte, reprezentanții autorităților moldovene au declarat în documentele prezentate instanței că afirmațiile lui Platon sunt „un paravan” prin care acesta încearcă să evite răspunderea pentru presupusele infracțiuni și să împiedice extrădarea.

Veaceslav Platon, care a fost condamnat în Republica Moldova în 2017 pentru spălare de bani, dar ulterior eliberat după un apel, a declarat la Curtea de Magistrați din Westminster că a intenționat să susțină parcursul european al președintei Maia Sandu.

„Dar Maia Sandu, încă de la început, a considerat că infracționalitatea este peste tot și că doar ea reprezintă binele pentru această țară”, a spus Platon.

Acesta a mai afirmat că poziția sa economică reprezenta un motiv pentru care ar fi fost perceput drept o amenințare: „Eram proprietarul acțiunilor celor mai mari două bănci din țară și al trei dintre cele mai mari companii de asigurări… Nu exista o persoană mai influentă decât mine în domeniul economic și financiar, iar ea a văzut acest lucru ca pe o amenințare”.

Catherine Brown, avocata care reprezintă autoritățile moldovene, a respins însă acuzațiile privind caracterul politic al dosarului. „Procesele împotriva lui nu sunt motivate politic. Ele se bazează pe dovezi privind activități infracționale care au dus la formularea unor acuzații întemeiate”, a spus ea.

Audierile vor continua până în luna august și vor fi reluate în noiembrie. Instanța urmează să pronunțe o decizie la o dată ulterioară.

Știri similare

Justiție

Câteva mii de lei o pot costa funcția? CSM amână decizia în cazul președintei Judecătoriei Orhei, care a picat vettingul de două ori

Președinta interimară a Judecătoriei Orhei, Veronica Cupcea, a picat de două ori verificarea eticii profesionale și a integrității (vetting). Diferența dintre veniturile și cheltuielile familiei sale a depășit cu 5,5 mii de lei pragul admis, însă magistrata susține că aceasta a apărut din cauza unei erori de calcul. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), întrunit în ședință pe 28 iulie, a audiat argumentele judecătoarei și a amânat adoptarea unei decizii pentru următoarea ședință.

Potrivit concluziilor Comisiei, diferența dintre cheltuielile și veniturile familiei judecătoarei a depășit limita admisă, echivalentă cu 20 de salarii medii pe economie (234 de mii de lei în 2023). Deși, în cadrul verificării repetate, experții au ținut cont de unele argumente prezentate de judecătoare, Comisia a concluzionat și a doua oară că Veronica Cupcea nu a promovat evaluarea.

Avocatul judecătoarei, Petru Balan, a declarat că principalul motiv al „nepromovării” evaluării a fost o eroare metodologică a Comisiei, iar diferența reală este de doar 5.493 de lei. Potrivit apărătorului, Comisia ar fi ignorat transferurile bancare, confirmate prin documente, efectuate pe numele fiului judecătoarei în anii 2013–2014, care ar fi trebuit să fie incluse în calcul ca venituri ale familiei.

Avocatul a mai declarat că „o diferență atât de nesemnificativă ne obligă să solicităm CSM să manifeste o prudență deosebită și o exigență sporită atunci când verifică existența sau inexistența acesteia”.

Apărarea insistă că includerea în calcul a acestor sume — 29.396 de lei în 2013 și 7.660 de lei în 2014 — schimbă complet balanța din negativă în pozitivă, întrucât acestea au reprezentat venituri directe ale unui membru al familiei, și nu bani utilizați pentru cumpărarea unui automobil în 2015.

„Considerăm că această diferență mică a apărut din cauza unei erori metodologice comise de Comisie”, a declarat Balan. El a explicat că Comisia a presupus, în mod neîntemeiat, că transferurile din anii 2013–2014 au fost utilizate pentru cumpărarea unui automobil în 2015, deși nu există dovezi în acest sens. Apărarea a indicat că fiul judecătoarei și-a câștigat singur banii pentru automobil în 2015, lucrând în Germania.

Avocatul a adăugat, de asemenea, că „Comisia îl recunoaște drept membru al familiei în anii 2013–2014, dar refuză să ia în calcul aceste sume, care, în fapt, schimbă complet balanța”. În plus, apărarea a prezentat trei variante alternative de calcul, fiecare dintre ele confirmând că diferența finală nu depășește pragul admis de lege.

În concluzie, Cupcea a declarat că toți pot comite greșeli, inclusiv experții Comisiei, însă în acest caz prețul greșelii este reputația judecătoarei și cariera sa de douăzeci de ani în sistemul judecătoresc. „De aceea, solicit CSM să corecteze aceste greșeli, respingând raportul și constatând promovarea evaluării”, a spus ea.

În cele din urmă, toți membrii CSM au votat pentru amânarea luării unei decizii pentru următoarea ședință.

Potrivit legislației, CSM poate trimite dosarul unui judecător la o verificare repetată o singură dată, după care este obligat fie să aprobe rezultatele vettingului, fie să respingă raportul și să adopte propria decizie.

În cadrul aceleiași ședințe, CSM a demis-o pe judecătoarea Angela Catană, care nu a promovat vettingul. Judecătoarea însăși a lipsit de la ședință în momentul pronunțării deciziei. Anterior, în cadrul ședinței CSM, ea a anunțat emoționată că părăsește sistemul din cauza nepromovării evaluării, în cadrul căreia, în opinia sa, au fost comise numeroase erori de calcul.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!

Comisia de evaluare, CSM, funcție, Judecătoria Orhei, Veronica Cupcea, vetting

Știri similare

Politică

România, prima destinație externă a premierului Vasile Tofan după învestire. Cu cine se va întâlni

Ana-Maria Dolghii
| 28 iulie, 2026
18:19

Prim-ministrul Vasile Tofan, care a preluat mandatul pe 22 iulie, va efectua prima sa vizită externă oficială în România. Deplasarea este programată pentru joi, 30 iulie.

Vasile Tofan se va întâlni cu premierul interimar al României, Ilie Bolojan. Potrivit Guvernului de la Chișinău, cei doi oficiali vor discuta despre proiectele bilaterale, cooperarea economică, dar și despre situația de securitate din regiune, în contextul invaziei ruse în Ucraina.

La rândul său, Executivul de la București a anunțat că, în cadrul întrevederii, Ilie Bolojan va reafirma sprijinul ferm al României pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Cei doi oficiali vor aborda și aspecte concrete privind asistența și coordonarea diplomatică și sectorială pentru avansarea acestui proces.

Agenda premierului Tofan mai include întrevederi cu președintele Nicușor Dan și cu reprezentanții conducerii Parlamentului României, precum și o discuție cu membrii Clubului Oamenilor de Afaceri Basarabeni despre stimularea investițiilor și susținerea mediului de afaceri.

Amintim că, pe 21 iulie, Vasile Tofan a declarat că își dorește ca prima sa vizită externă în calitate de prim-ministru să fie efectuată în România, iar cea de-a doua – la Bruxelles.