Interviu Dona Răpciugă, Director Executiv Kaufland Moldova

1.Care au fost principalele realizări în activitatea Kaufland Moldova în 2022 — un an afectat de războiul din Ucraina și creșterea inflației?

După doi ani de pandemie și restricții, anul 2022 a început cu o dinamică pozitivă și premise optimiste, însă, războiul din țara vecină a adus cu sine o serie de provocări care ne-au făcut să ne ajustăm strategia de business conform necesităților actuale. Comportamentul oamenilor a fost influențat de noutățile tensionate rulate la buletinele de știri, care te mențineau mereu în suspans și incertitudine. Toate aceste aspecte au avut un ritm neașteptat și a trebuit să ne adaptăm din mers.

Însă, flexibilitatea la noile vremuri și optimismul au fost câteva dintre modurile prin care am reușit să ne apropiem ca echipă, să fim mai productivi și mai concentrați pe obiectivele comune.

De departe, cea mai importantă lecție pe care am învățat-o este despre empatie și de a fi cât mai aproape de clienții, partenerii și furnizorii noștri.

În pofida incertitudinii generale, am demonstrat încă odată că suntem un partener de încredere pentru Republica Moldova și am continuat planurile noastre de investiții. Am deschis trei magazine, în Municipiul Chișinău și Orhei. În acest fel, am creat încă peste 300 de locuri de muncă și am pus accentul pe proximitate. Cum spuneam, cât mai aproape de clienții, partenerii și furnizorii noștri.

În anul financiar 2022 (1 martie 2022-28 februarie 2023), investițiile Kaufland în Republica Moldova depășesc cifra de 768 milioane MDL, ceea ce reprezintă 103 milioane MDL taxe și impozite achitate la stat. Să faci un business profitabil doar în termeni financiari și de cotă de piață nu este suficient. Miza noastră este să facem cât mai mult bine comunității. Un bine de care să profite toți: clienți, parteneri, comunitate. Cu siguranță, atunci când faci totul cu și pentru oameni, orice proiect devine un succes.

2. Care au fost provocările cu care v-ați confruntat și ce schimbări au adus acestea în strategia de business? Aici aș dori să ne povestiți mai detaliat despre aprovizionarea magazinelor pe timp de criză și creșterea prețurilor în această perioadă. Cum au evoluat preferințele consumatorilor în această perioadă?

Provocările deschid calea către noi oportunități de dezvoltare, de îmbunătățire a proceselor și de adaptare la noile realități. Războiul de la graniță, criza energetică și economia marcată de inflație au modificat cu siguranță comportamentul de cumpărare și consum al clienților.

În astfel de circumstanțe, clienții sunt ghidați de imprevizibilitate și sunt în căutarea produselor alternative mai ieftine, fie ambalaje mai mici sau, vor decide dacă anumite categorii de produse mai sunt sau nu o prioritate, sau vor cumpăra în cantități mai mici. Categoriile de produse sunt diferite și ele, se adresează diverselor nevoi ale clienților, așa că este important să urmărim trendurile de vânzare și să reacționăm rapid atunci când observăm modificări.

În această perioadă, am fost proactivi și am încercat să evaluăm din timp posibilele întârzieri sau blocaje ale mărfurilor, iar colegii mei s-au asigurat ca rafturile să fie suplinite constant. Nu spunem că a fost ușor, doar că misiunea noastră este de a avea magazinele în permanență aprovizionate, cu produse ce corespund unui raport optim de calitate-preț. În acest fel, am recalibrat strategia noastră comercială conform nevoilor clientului și am identificat soluții imediate la capitolul aprovizionarea magazinelor.

Totodată, am lansat o serie de campanii care au venit în sprijinul clienților noștri, ce își doreau prețuri mai mici, pentru că valoarea coșului de cumpărături creștea de la o zi la alta. Am înghețat prețurile la sute de produse în beneficiul clienților noștri, am implementat Eticheta Galbenă — garanția Kaufland pentru cel mai bun preț de pe piață, iar în ianuarie 2023 am lansat campania «Rețetele de economisire», care dezvoltă mai multe mecanisme promoționale și își invită clienții să achiziționeze un coș «atât de ieftin».

3. Încă de când ați deschis primele magazine, ați menționat că este o prioritate pentru Kaufland colaborarea cu producătorii și furnizorii locali. Puteți să ne spuneți cum a evoluat relația cu furnizorii/producătorii locali?

Strânsa colaborare cu producătorii locali este o prioritate în politica noastră de achiziții. Obiectivul nostru este de a crea un ciclu de sprijin local. Prin urmare, de fiecare dată când este posibil, aceștia sunt prima noastră alegere pentru produse proaspete și diverse, care să satisfacă cerințele consumatorilor noștri. Și în perioadele de criză am fost alături de furnizorii noștri. Una dintre cele mai importante măsuri a fost reducerea prin decizie unilaterală pe toată perioada stării de urgență a termenelor de plată, de la 7 zile la 3 și de la 30 de zile la 7, astfel încât să putem veni în întâmpinarea nevoilor lor de cash flow.

Dezvoltarea relaţiilor cu furnizorii locali este avantajoasă pentru toţi. Circa 50,3% dintre plăţile pe care Kaufland le-a făcut în anul financiar 2021 (ce s-a încheiat pe 28 februarie 2022) au mers către partenerii locali.

Colegii mei din departamentul de achiziții sunt în negocieri permanete cu producătorii și furnizorii locali, astfel, numărul acestora crește constant, iar în prezent avem peste 5100 de articole achiziționate de la producători și furnizori locali.

Totodată, susținem o serie de proiecte și evenimente dedicate pentru susținerea și promovarea producătorilor locali.

6. Kaufland comunică tot mai mult despre integrarea pricipiilor de sustenabilitate în strategia de business și managmentul operațiunilor. Cât de important este acest aspect pentru business-ul modern? Este pregătit mediul de afaceri local la aceste schimbări ?

Sustenabilitatea este singura și cea mai eficientă formă de a face business durabil. E o investiție în viitor. Job-ul nostru în retail nu se rezumă la prețuri, calitate și varietate. Este nevoie de un impact vizibil, măsurabil și pe termen lung la nivel de comunitate. Business-ul care face bine e cel mai bun business. Cu toții avem nevoie de dezvoltare durabilă, cu atât mai mult în vremurile grele pe care le trăim.

La Kaufland, sustenabilitatea a devenit o filosofie integrată în toate acţiunile noastre, pentru că ea înseamnă, în primul rând, a acţiona cu grijă, responsabilitate şi recunoştinţă faţă de cei din jur. Strategia noastră vizează cinci piloni principali: producătorii locali, angajații, clienții, mediu şi comunitate.

Altfel spus, sustenabilitatea nu se rezumă doar la produse etichetate drept bio, eco-friendly sau cruelty-free — ci cuprinde o serie concretă şi largă de activităţi şi practici conectate strâns între ele, care ajută un business să ofere produse şi servicii, fără a pune în pericol resursele generaţiilor viitoare.

Promovăm politici anti-plastic, politici de combatere a risipei alimentare, oferim clienților posibilitatea de a recicla în toate magazinele noastre, producem și folosim energie verde, dezvoltăm un program special pentru angajarea persoanelor cu dizabilități.

În acest fel, ne asumăm misiunea de a fi un partener implicat și susținător activ al comunității și al economiei locale și de a contribui la creșterea gradului de conștientizare a consumului responsabil.

Mă bucur să văd că tot mai multe afaceri locale din Republica Moldova aleg sustenabilitatea și o integrează în strategia de business, înțelegând rolul important pe care îl au prezent, dar și pentru următoarele generații.

7. Am remarcat o serie de proiecte CSR pe care le-ați realizat împreună cu mai multe ONG-uri în anul 2022. Puteți să ne povestiți despre cele mai importante proiecte de CSR și suma ivestițiilor pentru anul financiar trecut.

Avem numeroase proiecte cu un impact real și rezultate care ne fac zi de zi să fim mândri de modul în care reușim să construim un viitor mai bun. Alături de The Moldova Project, am susținut zeci de familii social vulnerabile în cadrul proiectului «Spring Project». Aceștia au primit în dar animale domestice, materiale pentru construcţia serelor de legume, faguri sau au beneficiat de înscriere gratuită la cursuri profesionale de frizer, manichiuristă și bucătar. De asemenea, am implementat prima campanie națională de prevenire a risipei de alimente, în cadrul căreia a fost desfășurată o caravană a atelierelor anti-risipă la care au participat peste 1000 de elevi din clasele primare. Totodată, a fost lansat primul Ghid de prevenire a risipei de alimente din Republica Moldova. Am alergat alături de CCF Moldova în cadrul «Run For Children Marathon», iar toamna împreună cu echipa Kaufland Moldova și oamenii harnici din comuna Cruzești am readus în circuitul natural o gunoiște ilegală și am plantat 2000 de puieți. Acestea sunt doar câteva proiecte de anvergură care au fost desfășurate sub umbrela «Implicarea face diferența». În anul financiar 2022, bugetul alocat pentru proiectele de responsabilitate socială a depășit suma de 3,8 milioane de MDL.

Pe lângă proiectele prioritare setate în cadrul strategiei noastre, am fost marcați de războiul din țara vecină. Kaufland s-a alăturat eforturilor comunitare de suport pentru refugiații din Ucraina. Prin intermediul asociațiilor neguvernamentale partenere, în colaborare cu autoritățile naționale și locale, compania a oferit bunuri în valoare de peste 10 milioane de MDL: produse alimentare neperisabile și articole de igienă. Facem acest lucru pentru că suntem conștienți de rolul pe care îl avem nu doar în business, ci și în societate.

8. Cum monitorizați impactul acțiunilor voastre la nivelul socieții?

Monitorizăm permanent impactul acțiunilor noastre la nivelul societății prin întocmirea raportului de sustenabilitate, care ne ajută să avem o imagine de ansamblu asupra activității noastre. În confirmarea acestui fapt, am publicat primul Raport de Sustenabilitate, care oferă o analiză completă și transparentă privind realizările companiei în anul financiar 2021 (martie 2021 — februarie 2022).

Raportul corespunde tuturor standardelor internaționale de raportare Global Reporting Initiative (GRI) și include măsuri și acțiuni concrete de sustenabilitate realizate de către companie, cu evoluții ce includ rezultate măsurabile și impactul real în societate, economie sau mediu. În plus, raportul a fost auditat de către o companie specializată, în conformitate cu Standardul ISAE 3000. În acest fel, Kaufland își reconfirmă angajamentul de a fi un partener economic, social, strategic și transparent, iar rezultatele pe care le publicăm pot fi accesibile publicului larg.

9. În 2022, Kaufland numără 9 magazine deschise în Republica Moldova. Care sunt planurile de investiții și extindere pentru anul 2023? După ce criterii vă conduceți atunci când selectați locația unui nou magazin?

Retailul nu ia pauze, anume de aceasta, anul 2023 ne găsește în continuă extindere. Strategia noastră în domeniul construcției este concentrată nu pe cantitate, dar pe eficiență. Astfel, conform planurilor noastre urmează să deschidem și alte magazine. De asemenea, la aceste proiecte intenționăm să colaborăm cu companiile locale de construcții, respectând angajamentul pe care ni l-am asumat anterior — să fim un partener de dezvoltare pentru mediul de afaceri din Republica Moldova.

Ba mai mult, Kaufland din orășelul Codru, a fost construit sută la sută de companiile locale de construcție, fapt care ne-a permis inclusiv să câștigăm aproximativ 2 luni și evident să mai reducem din costuri, un adevărat «win-win situation». Acest lucru vorbește despre competitivitatea și performanța companiilor locale.

Sustenabilitatea nu este doar un trend pe care îl urmăm, este integrat în afacerea nostră. Astfel, clădirile ecologice și durabile reprezintă o componentă cheie în strategia noastră de business. Acest lucru este deja dovedit prin tehnologiile de ultimă generație, pe care le utilizăm în construcția magazinelor prietenoase mediului.

Tot în zona de protecția a mediului și ținând cont de situația actuală pe piața energetică, am decis să accelerăm și să implementam în acest an procesul de instalare a panourile fotovoltaice în minim șase magazine. Acest lucru înseamnă aproximativ 20 milioane de MDL investiții în plus, față de planul nostru inițial, dar și o autonomie mai mare în aceste vremuri incerte. De asemenea, până în 2024, ne propune să echipăm toate magazinele noastre cu panouri fotovoltaice.

În ce privește selectarea locațiilor, există anumite criterii după care analizăm potențialul unei regiuni, unde vedem oportunitatea de implementare a conceptului nostru. Dar, așa cum am menționat și anterior, angajamentul nostru este să fim prezenți în toată țara, cât mai aproape de clienții noștri.

10. Care sunt așteptările pentru anul 2023?

Impredictibilitatea rămâne a fi cuvântul cheie cu care ne-am obișnuit în ultimii ani, dar care ne-a determinat să fim mai flexibili și mai adaptați la provocări. Astfel, în 2023, vom continua să realizăm planurile noastre de investiții, vom rămâne un partener de încredere al producătorilor locali din Republica Moldova, ne vom axa pe extinderea sortimentului de articole autohotne și vom rămâne un sprijin pentru comunitate. Vom deschide noi magazine și vom continua să investim în sustenabilitate — de la sistemele de reciclare, la energie verde și stații de încărcare pentru mașinile electrice. Cred cu tărie, că nimic nu e imposibil când miza e să te implici și să faci bine.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

România va construi primii kilometri de autostradă din Moldova. Ultimul tronson a fost scos la licitație

România a lansat licitația pentru Tronsonul 4 al Autostrăzii Unirii A8, între Târgu Neamț, Iași și Ungheni, ultimii 15,5 kilometri ai autostrăzii, care vor ajunge până la granița cu Republica Moldova. În premieră, proiectul va include și primii kilometri de autostradă construiți pe teritoriul Republicii Moldova, între Podul peste Prut și centura municipiului Ungheni, finanțați din fonduri europene prin Programul SAFE, informează HotNews.ro.

Întregul proiect A8, de la Moțca la Ungheni, va fi finanțat prin Programul SAFE – Security Action for Europe. Tronsonul 4 are un cost estimat de 4,7 miliarde de lei și o durată totală de realizare de 46 de luni: 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuția lucrărilor.

„Un aspect deosebit de important: România va construi primii kilometri de autostradă de pe teritoriul Republicii Moldova. În cadrul aceluiași contract, constructorul va realiza și primii 5 km din Autostrada Ungheni – Chișinău, între Podul peste Prut și centura municipiului Ungheni”, a explicat secretarul de stat Horațiu Cosma.

Contractul pune accent pe conexiunea cu Podul peste Prut de la Ungheni. Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) va acorda punctaj suplimentar ofertanților care își asumă realizarea, în maximum 18 luni, a segmentului de 2,77 km dintre nodul rutier Golăiești și Podul peste Prut.

Tronsonul 4 va include:

  • 14 poduri și pasaje;
  • 2 tunele, cel mai lung având aproximativ 1.700 m;
  • 2 noduri rutiere: unul pentru legătura cu Spitalul Regional și Aeroportul Iași și nodul rutier Golăiești.
  • nod de perspectivă pentru legătura cu Spitalul Regional și Aeroportul Iași;
  • nodul rutier Golăiești.
Sursă: CNIR

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Poză simbol

Două monumente istorice din centrul Chișinăului, demolate pentru blocuri: Ministerul Culturii acuză Primăria de favorizarea unui dezvoltator imobiliar

Ministerul Culturii atrage atenția asupra unei situații grave în Chișinău, unde două monumente istorice au fost demolate ilegal pentru a face loc unor blocuri locative. Instituția acuză Primăria municipiului de favorizarea unui dezvoltator imobiliar și de încălcarea repetată a legislației privind protecția patrimoniului cultural.

Potrivit Ministerului Culturii, primul caz vizează monumentul de pe strada Serghei Lazo nr. 46, pentru care Consiliul Național al Monumentelor Istorice avizase în 2018 un proiect de restaurare cu anexarea unei construcții de maximum șapte etaje. Contrar avizului și legislației, monumentul a fost demolat integral, iar în locul său a fost construit un bloc cu 13 etaje. În septembrie 2021, primarul Ion Ceban s-a pronunțat public împotriva construcției, iar viceprimarul Ilie Ceban a dispus sistarea lucrărilor, constatând demolarea ilegală.

„La 7 septembrie 2021, primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, s-a pronunțat public împotriva construcției, iar prin Dispoziția viceprimarului Ilie Ceban nr. 525-d din 07.09.2021 a fost constatată demolarea ilegală și dispusă sistarea lucrărilor”, se arată în comunicatul instituției.

Al doilea caz vizează monumentul de pe strada Mitropolit Dosoftei nr. 95, demolat integral la 2 decembrie 2024, deși în 2021 fusese avizat un proiect de restaurare. Pentru ambele situații au fost depuse sesizări la procuratură, însă Ministerul Culturii nu a fost informat despre rezultatele examinării.

În anul 2022, societatea „NG-Invest” SRL a solicitat Primăriei municipiului Chișinău eliberarea autorizației de construire pentru două blocuri de locuit pe terenurile de pe strada Serghei Lazo nr. 46 și strada Mitropolit Dosoftei nr. 95 și 95/1, invocând restaurarea monumentelor.

„Ministerul Culturii subliniază că nu a avizat niciodată un asemenea proiect de execuție, iar în lipsa avizului obligatoriu societatea nu avea dreptul legal să obțină autorizația. Răspunsul tardiv al Primăriei a permis aplicarea procedurii aprobării tacite”, a subliniat Minsterul Culturii.

Ulterior, „NG-Invest” SRL a acționat în instanță Primăria municipiului Chișinău și Consiliul municipal Chișinău. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 10 mai 2023, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2023, Primăria a fost obligată să elibereze autorizația de construire. Ministerul Culturii nu a fost atras în proces în calitate de terț și a aflat despre litigiu abia la faza recursului, aflat pe rolul Curții Supreme de Justiție. La 13 mai 2025, ministerul a solicitat intervenția în proces, invocând demolarea monumentelor și lipsa avizului legal.

La 25 noiembrie 2025, Primarul General al municipiului Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, reprezentați de șeful Direcției juridice, Bogdan Valeriu, și-au retras recursul, iar prin Încheierea Curții Supreme de Justiție din 17 decembrie 2025 procesul a fost încetat, hotărârea devenind irevocabilă, iar cererea Ministerului Culturii fiind lăsată fără examinare. Instituțșia consideră că aceste acțiuni indică favorizarea „NG-Invest” și inducerea în eroare a instanțelor de judecată.

„Circumstanțele sus-expuse generează concluzia că retragerea recursului de către Bogdan Valeriu a fost făcută pentru a favoriza societatea „NG-Invest” SRL, pentru a înlătura riscul admiterii recursului și anulării actelor judecătorești a instanțelor inferioare. Aceasta denotă că acest proces de judecată a fost simulat de către factorii de decizie din cadrul Primăriei mun. Chișinău și a societății „NG-Invest” SRL, în scopul obținerii unei hotărâri judecătorești favorabile, prin inducerea în eroare a instanțelor de judecată în legătură cu circumstanțele esențiale ale pricinii”, a mai adăugat Ministerul Culturii.

Instituția condamnă „acțiunile funcționarilor Primăriei care afectează ordinea de drept și patrimoniul cultural al țării” și atrage atenția că noile blocuri vor genera aglomerare excesivă a traficului și lipsă de locuri de parcare în zonă.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

ONG-urile de media cer scuze publice de la directorul TRM, Vladimir Țurcanu, pentru atacul la adresa investigației „Cu Sens”

Mai multe organizații de media au cerut scuze publice din partea directorului Teleradio-Moldova, Vladimir Țurcanu, după ce acesta a calificat într-un interviu,o investigație jurnalistică a proiectului „Cu Sens” drept „o rușine pentru meseria de jurnalist”. Reprezentanții organizațiilor atrag atenția că afirmațiile fără fundament factual pot denigra reputația unei instituții media independente și pot crea un climat ostil față de jurnalismul de investigație.

„Presa are obligația de a investiga modul în care sunt cheltuite resursele publice și activitatea instituțiilor statului. Critica jurnalistică realizată cu bună-credință și în interes public beneficiază de protecție legală, inclusiv prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului”, se arată în reacția ONG-urilor.

Organizațiile subliniază că persoanele aflate în funcții de conducere în instituții finanțate din bani publici trebuie să manifeste toleranță față de presa critică și să evite etichetele care pot intimida jurnaliștii sau descuraja investigațiile. Centrul pentru Jurnalism Independent și organizațiile semnatare și-au exprimat solidaritatea cu echipa „Cu Sens” și au făcut apel la autorități să adopte un discurs responsabil și respectuos față de mass-media.

***

În ultimii patru ani, de când Vladimir Țurcanu conduce Compania „Teleradio-Moldova”, au fost semnalate mai multe nereguli: cheltuielile de protocol depășeau frecvent bugetul inițial, iar foști sau actuali angajați au reclamat intimidări, neplata la timp a salariilor și concedieri neîntemeiate. Țurcanu și adjuncții săi susțin însă că nu s-au încălcat legile și că activitatea companiei este conformă cu reglementările.

Aceste probleme au fost confirmate și de un audit realizat de Curtea de Conturi pentru perioada 2023–2024, care a evidențiat deficiențe semnificative în gestionarea patrimoniului public și a resurselor financiare. Auditul a constatat un statut juridic dual neclar, proceduri netransparente de investiții și achiziții, precum și administrarea precară a bunurilor imobile și a patrimoniului audiovizual.

La 3 decembrie 2025, Parlamentul a organizat audieri publice privind modul în care TRM gestionează fondurile publice. În cadrul ședinței, s-a discutat despre rezultatele auditului Curții de Conturi, care a constatat cheltuieli de peste 21 de milioane de lei peste limitele aprobate, posibile conflicte de interese între conducerea executivă și Consiliul de Supraveghere și Dezvoltare (CSD), precum și nereguli în achiziții și investiții. TRM a beneficiat în 2023–2024 de transferuri bugetare de 148,9 și 185,7 milioane de lei, reprezentând aproape 90% din veniturile totale ale companiei, iar patrimoniul instituției era evaluat la circa 460,5 milioane de lei, incluzând clădiri, terenuri, echipamente și fonduri culturale naționale precum „Fondul de Aur al Televiziunii” și „Tezaurul sonor al Radiodifuziunii”.

În replică, Vladimir Țurcanu a declarat pe pagina sa de Facebook că „lucrurile sunt în ordine la TRM” și că speculațiile apărute în spațiul public „nu au nicio fundamentare reală”. El a precizat că a prezentat un plan detaliat de implementare a recomandărilor Curții de Conturi și a respins acuzațiile privind presupusele nereguli financiare.

Audierile parlamentare au fost urmate de promisiunea Comisiei pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media de a monitoriza aplicarea recomandărilor Curții de Conturi și de a analiza cadrul legal pentru îmbunătățirea acestuia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Cauză penală pentru huliganism agravat, după incidentul de la IP Centru: arma este examinată, iar polițiștii – audiați

Procurorii au inițiat o cauză penală pentru huliganism agravant, după incidentul cu focuri de armă produs în incinta Inspectoratului de Poliție Centru din Chișinău, în noaptea de 18 spre 19 decembrie. Informația a fost confirmată pentru NM de Violina Moraru, purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale. Potrivit ei, cauza penală este examinată „sub toate aspectele”, fiind verificate „toate versiunile posibile”.

„În cadrul urmăririi penale au fost efectuat un volum de lucru complex, inclusiv fiind dispusă expertiza balistică a armei, fiind audiați mai mulți polițiști, urmând a fi audiate și alte persoane.  De asemenea, au fost ridicate imagini video și documente relevante, fiind întreprinse acțiunile de urmărire penală necesare pentru stabilirea tuturor circumstanțelor cazului”, a precizat Violina Moraru.

PG precizează că urmărirea penală continuă, iar „în funcție de probatoriul acumulat vor fi dispuse măsurile procesuale care se impun”.

Potrivit Codului penal, huliganismul agravat se pedepsește cu închisoare de la 3 la 7 ani, în cazul în care fapta a fost comisă prin folosirea sau tentativa de folosire a armei ori a altor obiecte apte să provoace vătămarea integrității corporale sau a sănătății.

***

Reamintim, deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a anunțat pe 22 decembrie că, în incinta sediului Inspectoratului de Poliție Centru, ar fi fost trase aproximativ 30 de focuri de armă, după ce mai mulți angajați ar fi sărbătorit Ziua Poliției. Parlamentarul a lansat atunci mai multe acuzații la adresa organelor de drept, inclusiv a șefului Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, pe care l-a acuzat că ar fi încercat să mușamalizeze cazul.

La scurt timp după declarațiile lui Costiuc, IGP a publicat un comunicat în care a confirmat producerea incidentului. Contactat de NM, Viorel Cernăuțeanu a respins versiunea privind „30 de împușcături”, precum și acuzațiile formulate de Vasile Costiuc. Potrivit șefului IGP, ar fi fost vorba, de fapt, de trei focuri de armă, trase de un polițist din arma personală, deținută legal. Ulterior, aceleași informații au fost confirmate și de ministra Afacerilor Interne.

În urma incidentului, polițistul implicat, împreună cu șeful Inspectoratului de Poliție Centru și adjunctul acestuia, au fost eliberați din funcție.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Modificările la Legea voluntariatului, criticate de activiști: „Distrug un domeniu pentru care am dedicat 30 de ani”. Reacția Parlamentului

Amendamentele la Legea Voluntariatului, adoptate pe 29 decembrie de către Parlament, prin care responsabiliatatea pentru acest domeniu trece către Agenția Națională de Tineret, a stârnit critici în spațiul public. Activista și voluntara, Antonița Fonari, susține că agenția desemnată nu a întreprins măsuri suficiente pentru susținerea voluntariatului, iar aceste modificări, riscă să submineze un domeniu în care sute de profesioniști au investit decenii de muncă. Parlamentara Liliana Nicolaescu-Onofrei a răspuns că legea a fost consultată și vizează eficientizarea activității Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret.

Criticile activiștilor și voluntarilor

Antonița Fonari, directoare a Platformei pentru Cetățenie Activă și Parteneriat pentru Drepturile Omului, activistă și voluntară cu peste 30 de ani de experiență, critică modificările operate la Legea Voluntariatului. Ea afirmă că modificările promovate de guvernare, prezentate drept o aliniere la standardele Uniunii Europene, riscă să destructureze un domeniu construit de societatea civilă în decenii de muncă.

Sursa foto: Antonița Fonari

Fonari contestă în special atribuirea politicilor de voluntariat Ministerului Educației și Cercetării și Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret, instituție care, potrivit ei, nu a demonstrat capacitatea de a gestiona eficient nici voluntariatul destinat tinerilor.

„Deci, miniștrii și deputații PAS nu au nici o instituție mai potrivită pentru voluntariat decât Agenția Națională pentru Tineret — care, de la instituire și până acum, nu a venit cu politici noi nici pentru voluntariatul tinerilor (și a îngropat Săptămâna Națională a Voluntariatului, Gala Națională de Premiere a Voluntarilor „Jos pălăria în fața voluntarilor!”, site-ul de recrutare a voluntarilor, Conferința Națională a Voluntariatului etc.). Agenția care de ani buni nu vine cu un mesaj despre voluntariat pe pagina instituției – măcar de Ziua Internațională a Voluntarilor”, a menționat aceasta pe pagina sa de Facebook.

Fonari evidențiază rolul decisiv al voluntarilor în gestionarea crizei refugiaților ucraineni din 2022, când solidaritatea populației a fost recunoscută pe plan internațional și a contribuit la schimbarea percepției externe asupra Republicii Moldova. În opinia activistei, acest capital de solidaritate și implicare civică a avut un rol important inclusiv în avansarea parcursului european al Republicii Moldova, la fel de relevant ca deciziile politice interne.

Roman Andriiv, activist cu experiență în voluntariat, avertizează că noua lege nu ar stimula participarea tinerilor. El explică că majoritatea organizațiilor de tineret nu lucrează cu aceste categorii și că implicarea voluntarilor tineri în activități complexe, care necesită competențe profesionale, ar fi limitată.

„Paradoxal, nici voluntariatul tinerilor nu ar avea de câștigat dacă legea s-ar vota în forma actuală. Peste 95% din voluntariatul tinerilor rămâne în afara cadrului legal formal, din cauza categoriilor de beneficiari prestabilite. De ce să faci o lege care demotivează pe cei care practică voluntariatul și să incluzi acolo persoane care poate nu doresc să se implice? De ce să adopți o lege cu mari șanse să fie nefuncțională, în ciuda avertizărilor venite din sector?”, întreabă activistul.

Andriiv propune parlamentarilor să acorde câteva luni în plus pentru ajustarea legii, astfel încât să fie funcțională și să valorifice potențialul voluntarilor în construcția unei societăți europene bazate pe solidaritate.

„Suntem o țară mică, cu resurse limitate, și putem merge înainte doar împreună. Vă rog să vă gândiți bine înainte de a apăsa butonul de vot, ca să nu ajungem mâine într-o criză fără sprijinul voluntarilor”, a mai afirmat Andriiv.

Replica autorităților

În replică, Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta Comisiei parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, respinge acuzațiile și susține că legea a fost elaborată în urma unui proces amplu de consultări.

„Legea cu privire la voluntariat a fost în lucru la Ministerul Educației și Cercetării aproape un an de zile, cu multe consultări publice. M-a întristat mult să văd comentarii în care se afirmă, fără a citi legea, că voluntariat vor face doar tinerii, nu și cetățenii mai în vârstă, lucru absolut neadevărat”, a spus parlamentara pe Facebook.

Ea invocă mai multe articole din lege care stipulează explicit că voluntariatul este destinat cetățenilor de toate vârstele, promovează incluziunea socială, egalitatea de șanse și participarea civică indiferent de vârstă, sex, religie, etnie sau stare de sănătate.

Nicolaescu-Onofrei mai precizează că proiectul nu prevede crearea unei noi agenții, ci extinderea competențelor Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret, soluție pe care o consideră eficientă din punct de vedere administrativ. Totodată, ea menționează că Ministerul Educației și Cercetării ar putea redenumi instituția pentru a reflecta mai clar și domeniul voluntariatului.

„Proiectul propune oferirea de competențe pe domeniu pentru Agenția Națională pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret, în loc de a mai crea încă o agenție. MEC poate redenumi entitatea respectivă pentru a indica chiar în denumire domeniul voluntariatului. Esențial este să se întâmple o activitate eficientă”, a mai subliniat președinta comisiei parlamentare de profil.

Liliana Nicolaescu-Onofrei a mai accentuat că ministerul a demonstrat deja capacitatea de a coordona politici publice complexe, inclusiv în ariile sportului și tineretului, fără ca aceste domenii să fie menționate explicit în denumirea instituției. În opinia sa, deturnarea discuției prin afirmații nefondate nu ajută dezbaterea publică, în timp ce rigoarea și onestitatea rămân esențiale pentru o înțelegere corectă a legii.

Ce prevede noua Lege a voluntariatului

Noua Lege a voluntariatului, adoptată pe 29 decembrie cu votul a 66 de deputați, își propune să stimuleze implicarea civică a cetățenilor de toate vârstele și să consolideze cultura voluntariatului prin reguli unitare și mecanisme instituționale clare. Actul normativ definește formele recunoscute de voluntariat – formal, informal, corporativ și internațional – și stabilește drepturile și obligațiile voluntarilor și ale entităților gazdă.

Legea introduce reguli distincte pentru participarea minorilor, permite implicarea în voluntariat începând cu vârsta de 14 ani și impune acordul părinților pentru cei sub 16 ani. Pentru activitățile ce implică lucrul cu grupuri vulnerabile este obligatorie prezentarea cazierului judiciar, inclusiv pentru voluntarii străini.

Un element central al noii legi îl reprezintă recunoașterea competențelor și abilităților dobândite prin voluntariat. Acestea vor fi validate pe baza unei metodologii aprobate de Ministerul Educației și Cercetării și vor fi consemnate într-un certificat de voluntariat. Certificatele vor putea fi eliberate doar pentru programe acreditate de Agenția Națională pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret, instituție care va gestiona și evidența acestora printr-un sistem informatic național.

Legea mai prevede instituirea unei comisii intersectoriale, aflate în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, responsabilă de coordonarea politicilor publice în domeniul voluntariatului. De asemenea, este consacrată oficial marcarea Zilei Internaționale a Voluntariatului, la 5 decembrie, prilej cu care autoritățile centrale și locale vor organiza evenimente dedicate recunoașterii contribuției voluntarilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: