Newsmaker

Judecătorul CSJ percheziționat de procurorii anticorupție a fost citat pentru a fi recunoscut în calitate de bănuit

Procuratura Anticorupție a oferit detalii despre perchezițiile efectuate pe 29 martie la biroul, domiciliul și automobilul unui magistrat din cadrul Curții Supreme de Justiție. Oamenii legii au ridicat telefonul mobil al judecătorului și informații din calculatorul acestuia. Potrivit presei, persoana vizată este chiar președinta interimară a CSJ, Tamara Chișca-Doneva.

Pe parcursul zilei de astăzi, 29 martie 2022, urmare a obținerii acordului Consiliului Superior al Magistraturii, procurorii anticorupție în comun cu ofițerii Centrului Național Anticorupție și ai Serviciului de Informații și Securitate, au efectuat percheziții la biroul, domiciliul și automobilul unui magistrat din cadrul Curții Supreme de Justiție, vizat în cadrul unei cauze penale pornite pe faptul îmbogățirii ilicite, săvârșite de o persoană cu funcție de demnitate publică (art.330/2 alin.(2) din Codul penal).

Mai exact, magistratul vizat este suspectat că, în perioada anilor 2014-2021, deținând funcția de judecător, inclusiv exercitând funcții administrative în cadrul instanțelor judecătorești, a obținut o mărire substanțială a patrimoniului său și a membrilor familiei sale, care nu ar putea fi justificată rezonabil în raport cu veniturile sale realizate din exercitarea legală a atribuțiilor în funcțiile deținute.

În rezultatul perchezițiilor efectuate, procurorii anticorupție au ridicat din biroul magistratului, telefonul mobil și informația din calculator, care urmează a fi examinate și apreciate în cumul cu alte probe administrate în cadrul acestei cauze penale.

În rezultatul acțiunilor de urmărire penală desfășurate, în privința magistratului vizat nu a fost aplicată nici o măsură procesuală de constrângere.

Magistratul a fost citat la Procuratura Anticorupție, la data de 30 martie 2022, pentru a fi recunoscut în calitate de bănuit.

De asemenea, Procuratura informează că, în cadrul cauzei penale vizate supra, se efectuează mai multe acțiuni de urmărire penală pentru asigurarea investigării complete, obiective și sub toate aspectele a circumstanțelor cazului sesizat.

***

Tamara Chișcă-Doneva este judecătoare din 1987, iar din 2003 lucrează la CSJ. În perioada 2005-2020, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a condamnat Moldova de 14 ori în dosarele examinate de colegiul de judecători din care a făcut parte Chișcă-Doneva. Printre acestea este și cunoscutul dosar „Gemenii”, în care Moldova a fost obligată să plătească compensații de 70 mln de lei.

Potrivit declarației sale de avere, salariul judecătoarei Chișcă-Doneva, în 2019, a constituit 320,9 mii de lei, iar pensia – 162,240 mii de lei. Aceasta deține o casă cu suprafața de 145 metri pătrați, estimată la 308 mii de lei, pe care a privatizat-o în 2008. De asemenea, a moștenit o locuință cu suprafața de 50 metri pătrați. Magistrata și-a cumpărat în 2019 un automobil marca Toyota Corolla estimat la 100 mii de lei. De asemenea, aceasta deține câteva terenuri de pământ și mai multe conturi bancare.

În vara lui 2020, Chișcă-Doneva a câștigat concursul pentru funcția de vicepreședinte al CSJ, organizat de CSM. Pe 12 martie, parlamentul a aprobat numirea acesteia în funcție, în pofida criticilor opoziției. 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / Newsmaker

„Nu este un pericol pentru Moldova”. Ministrul Sănătății, despre virusul Nipah, care se poate transmite la om de la animale

Ministrul Sănătății al Republicii Moldova, Emil Ceban, a comentat informațiile din presă, care a relatat că în statul indian Bengalul de Vest a fost înregistrat o focar al virusului Nipah. Potrivit BBC, pentru a preveni răspândirea bolii, autoritățile din unele țări din Asia au intensificat verificarea pasagerilor care sosesc din India. Oficialul moldovean a spus că Republica Moldova este gata să intervină, însă „astăzi nu este necesitatea de alertă”.

„Este un virus foarte specific. Este un virus care se transmite tot de la lilieci. Apoi, liliecii îl transmit la porci. Este un virus foarte greu contagios. Este mai puțin contagios ca alte infecții care le-am avut noi sau SARS-CoV-2. Acest virus este studiat la nivel de laboratoare. În Europa nu este încă niciun caz. Agenția Națională de Sănătate Publică cu Organizația Mondială a Sănătății au studiat acest lucru. La moment, astăzi, nu este necesitatea de alertă. Suntem gata să intervenim. El este studiat numai în laborator și astăzi ne asigură că nu este un pericol pentru Europa, inclusiv Republica Moldova”, a declarat ministrul.

Întrebat dacă Republica Moldova dispune de teste pentru depistarea acestui virus, oficialul a răspuns: „Așa teste nu avem și nu are nici Europa, dar deja lucrurile se pregătesc, se discută”.

La întrebarea dacă studenții care vin în Republica Moldova din India sunt puși în carantină, ministrul a declarat: „Acest lucru încă nu este activ nici în India. Aceste teste nu sunt nici în India. Sunt niște discuții. Sunt niște zvonuri. Sunt niște premise, dar încă nu este stabilit procesul și maladia ca atare”.

Ce este virusul Nipah

Potrivit BBC, în statul indian Bengalul de Vest a fost înregistrat o focar al virusului Nipah. La începutul lunii ianuarie, cinci lucrători medicali din Bengalul de Vest s-au infectat. Unul dintre bolnavi se află în stare critică. Aproximativ 110 persoane, care au avut contact cu ei, au fost plasate în carantină. Pentru a preveni răspândirea bolii, autoritățile din unele țări din Asia au intensificat verificarea pasagerilor care sosesc din India.

Virusul Nipah se poate transmite la om de la animale, de exemplu de la porci și lilieci. De asemenea, se transmite de la om la om prin alimente contaminate. Din cauza amenințării potențiale a unei epidemii, Organizația Mondială a Sănătății a inclus virusul Nipah în top zece cele mai periculoase boli, alături de Covid-19 și virusul Zika, notează sursa citată.

Perioada de incubație a virusului Nipah este de la 4 până la 14 zile. Simptomele pot apărea diferit, iar uneori boala poate fi complet asimptomatică. Primele semne ale bolii pot fi febră, dureri de cap, dureri musculare, vărsături și dureri în gât. La unele persoane, boala poate fi însoțită de somnolență, confuzie și pneumonie. În cazuri severe, pacienții pot dezvolta encefalită — o afecțiune periculoasă pentru viață, care provoacă inflamația creierului.

Până în prezent nu există medicamente sau vaccinuri aprobate pentru tratarea virusului Nipah. Potrivit BBC, rata mortalității este foarte mare — între 40% și 75%.

Primul focar înregistrat al virusului Nipah a avut loc în 1998 în ferme de porci din Malaezia. Ulterior s-a răspândit și în Singapore, țara vecină. Virusul și-a primit numele după satul în care a fost descoperit pentru prima dată. În urma primului focar, peste 100 de persoane au murit, iar pentru a limita răspândirea virusului a fost necesară sacrificarea a aproximativ un milion de porci. În ultimii ani, cel mai puternic afectată de virus a fost Bangladesh. Din 2001, boala a provocat acolo moartea a peste 100 de persoane. În India, focare ale bolii au fost înregistrate în Bengalul de Vest în 2001 și 2007.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: