Newsmaker

Judecătorul CSJ percheziționat de procurorii anticorupție a fost citat pentru a fi recunoscut în calitate de bănuit

Procuratura Anticorupție a oferit detalii despre perchezițiile efectuate pe 29 martie la biroul, domiciliul și automobilul unui magistrat din cadrul Curții Supreme de Justiție. Oamenii legii au ridicat telefonul mobil al judecătorului și informații din calculatorul acestuia. Potrivit presei, persoana vizată este chiar președinta interimară a CSJ, Tamara Chișca-Doneva.

Pe parcursul zilei de astăzi, 29 martie 2022, urmare a obținerii acordului Consiliului Superior al Magistraturii, procurorii anticorupție în comun cu ofițerii Centrului Național Anticorupție și ai Serviciului de Informații și Securitate, au efectuat percheziții la biroul, domiciliul și automobilul unui magistrat din cadrul Curții Supreme de Justiție, vizat în cadrul unei cauze penale pornite pe faptul îmbogățirii ilicite, săvârșite de o persoană cu funcție de demnitate publică (art.330/2 alin.(2) din Codul penal).

Mai exact, magistratul vizat este suspectat că, în perioada anilor 2014-2021, deținând funcția de judecător, inclusiv exercitând funcții administrative în cadrul instanțelor judecătorești, a obținut o mărire substanțială a patrimoniului său și a membrilor familiei sale, care nu ar putea fi justificată rezonabil în raport cu veniturile sale realizate din exercitarea legală a atribuțiilor în funcțiile deținute.

În rezultatul perchezițiilor efectuate, procurorii anticorupție au ridicat din biroul magistratului, telefonul mobil și informația din calculator, care urmează a fi examinate și apreciate în cumul cu alte probe administrate în cadrul acestei cauze penale.

În rezultatul acțiunilor de urmărire penală desfășurate, în privința magistratului vizat nu a fost aplicată nici o măsură procesuală de constrângere.

Magistratul a fost citat la Procuratura Anticorupție, la data de 30 martie 2022, pentru a fi recunoscut în calitate de bănuit.

De asemenea, Procuratura informează că, în cadrul cauzei penale vizate supra, se efectuează mai multe acțiuni de urmărire penală pentru asigurarea investigării complete, obiective și sub toate aspectele a circumstanțelor cazului sesizat.

***

Tamara Chișcă-Doneva este judecătoare din 1987, iar din 2003 lucrează la CSJ. În perioada 2005-2020, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a condamnat Moldova de 14 ori în dosarele examinate de colegiul de judecători din care a făcut parte Chișcă-Doneva. Printre acestea este și cunoscutul dosar „Gemenii”, în care Moldova a fost obligată să plătească compensații de 70 mln de lei.

Potrivit declarației sale de avere, salariul judecătoarei Chișcă-Doneva, în 2019, a constituit 320,9 mii de lei, iar pensia – 162,240 mii de lei. Aceasta deține o casă cu suprafața de 145 metri pătrați, estimată la 308 mii de lei, pe care a privatizat-o în 2008. De asemenea, a moștenit o locuință cu suprafața de 50 metri pătrați. Magistrata și-a cumpărat în 2019 un automobil marca Toyota Corolla estimat la 100 mii de lei. De asemenea, aceasta deține câteva terenuri de pământ și mai multe conturi bancare.

În vara lui 2020, Chișcă-Doneva a câștigat concursul pentru funcția de vicepreședinte al CSJ, organizat de CSM. Pe 12 martie, parlamentul a aprobat numirea acesteia în funcție, în pofida criticilor opoziției. 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

CEC, despre solicitarea Tiraspolului privind secțiile de votare la parlamentare: „Se ia în considerare o serie de factori”

La stabilirea numărului secțiilor de votare în stânga Nistrului, Comisia Electorală Centrală (CEC) va ține cont de factori precum „dinamica participării alegătorilor în ultimele trei scrutine, garantarea integrității și transparenței procesului electoral, precum și asigurarea securității alegătorilor și a funcționarilor electorali”. Precizările au fost făcute de CEC pentru NewsMaker, după ce Tiraspolul a cerut deschiderea a 41 de secții de votare pentru moldovenii din regiunea transnistreană, la alegerile parlamentare din toamnă.

La stabilirea numărului și amplasării secțiilor de votare, așa cum prevede cadrul legal, CEC ia în considerare o serie de factori esențiali, printre care dinamica participării alegătorilor în ultimele 3 scrutine, garantarea integrității și transparenței procesului electoral, precum și asigurarea securității alegătorilor și a funcționarilor electorali”, a subliniat Comisia.

Totodată, CEC a menționat că „și pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, aceste criterii, precum și propunerile entităților responsabile de realizarea politicii de reintegrare și securitate vor sta la baza hotărârii Comisiei privind organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului”.

Asigurarea condițiilor optime pentru ca cetățenii Republicii Moldova să își poată exercita dreptul constituțional de vot reprezintă o prioritate constantă pentru Comisia Electorală Centrală. Această preocupare vizează, în egală măsură, toți alegătorii, inclusiv cetățenii cu drept de vot care domiciliază în localitățile din stânga Nistrului, aflate temporar în afara controlului autorităților constituționale ale Republicii Moldova. Comisia Electorală Centrală își reafirmă misiunea de a organiza alegeri libere, corecte și transparente, în conformitate cu standardele democratice și cu respectarea deplină a legii”, se menționează în comentariul CEC.

Amintim că organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău.

Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu nu se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: