jurnal.md

Jurnal TV, sancționat din cauza declarațiilor jurnalistului ucrainean Dmitrii Gordon despre ruși

Consiliul Audiovizualului (CA) a sancționat cu avertizare publică postul de televiziune Jurnal TV pentru că a difuzat expresii discriminatorii ale jurnalistului ucrainean Dmitrii Gordon la adresa poporului rus în cadrul emisiunii Ora Expertizei. Intervențiile moderatorului în context au lipsit. Jurnal TV consideră că nu a încălcat legislația în acest caz. Subiectul a fost examinat în cadrul ședinței din 6 mai, informează portalul Media Azi.

Interviul cu Dmitrii Gordon a fost difuzat de Jurnal TV în seara de 11 martie. Telespectatorul care a depus sesizarea consideră că în cadrul emisiunii au fost difuzate informații „care nu provin din surse sigure” și ar fi fost admise mai multe încălcări de informare corectă a cetățenilor. În opinia sa, jurnalistul ucrainean a utilizat expresii jignitoare la adresa președinților Rusiei și Belarusului și „au fost exprimate opinii care pot inflama conflictul în regiune”.

Administrația Jurnal TV a comunicat CA că jurnalistul ucrainean Dmitrii Gordon doar „a menționat, și-a expus comentariile, analizele și viziunile sale în privința războiului pornit de Federația Rusă împotriva Ucrainei și le-a dat aprecierile sale personale”. Reprezentanții postului consideră că au respectat legislația în acest caz, inclusiv pentru că în cadrul interviului s-au făcut trimiteri la surse oficiale.

După propria monitorizare, CA a ajuns la concluzia că în emisiune au fost utilizate expresii și fraze cu tentă injurioasă și discriminatorie precum ar fi: „Primul lucru pe care vi l-aș spune e să nu-i ascultați pe ruși – ei sunt niște mincinoși profesioniști care mint de mulți ani, de zeci de ani cu chipuri nevinovate. Totodată, anume Rusia fascistă a declanșat războiul împotriva Ucrainei independente și suverane. De aceea la noi a venit multă lume să apere Ucraina din alte țări, și ucraineni și neucraineni. Uitați-vă la această masă de dobitoci ruși. Înțelegeți, moartea Rusiei este acum convenabilă tuturor”.

Șefa Departamentului de monitorizare TV, Victoria Cecan, a remarcat că moderatorul televiziunii „nu a intervenit nici într-un fel”, ci dimpotrivă l-a întrebat pe Gordon și opinia lui despre președintele Republicii Belarus, Alexandr Lukașenko: „El se teme sau el tot e un om nebun, tot e schizofrenic?”.

Membrul CA Eugeniu Rîbca consideră că emisiunea trebuie privită prin prisma faptului că acest interviu a fost realizat cu reprezentantul unei țări unde în fiecare zi se utilizează expresiile menționate. „Rașistfascist – auzim, citim zilnic aceste cuvinte. Respectiv, nu mă miră faptul că reprezentantul unei țări beligerante le utilizează. Atunci când vorbim de discriminare și nediscriminare, trebuie să examinăm declarațiile în contextul situației în care ne aflăm”, și-a explicat el punctul de vedere.

Vicepreședinta CA, Aneta Gonța, a căzut de acord că este vorba de un context specific, dar „asta nu exonerează jurnalistul din Republica Moldova, care nu este o țară beligerantă, să-și îndeplinească misiunea, în primul rând, de informare corectă și să nu admită în emisiunile, interviurile, reportaje, în orice produs jurnalistic pe care îl face exagerări, fraze sau abuzuri informaționale care pot fi inflamatoare, pot provoca panică sau anumite sentimente nedorite în societatea moldovenească”.

Ea a atras atenția asupra faptului că emisiunea a fost înregistrată din timp, iar o expresie a lui Gordon a fost estompată, ceea ce ar arată că realizatorii programului puteau să intervină în locurile problematice. „Eu mă pun în locul cetățeanului moldovean, care s-a uitat la acest interviu și are niște sentimente mai puțin tolerante față de naționalitatea rusă. Auzind acest interviu el și le-a întărit. Și asta în niciun caz nu a instigat la unitate și bunătate. Și invers, beneficiari de informație care simpatizează naționalitatea rusă sau rușii, în general, s-au ales în urma interviului cu intoleranță mai mare față de Ucraina și ucraineni. Ceea ce nu este în regulă. Un jurnalist nu asta trebuie să facă. Problema mai degrabă e aici, la comportamentul jurnalistului nostru”, a spus Aneta Gonța.

Și președinta CA, Lilina Vițu, a amintit că în cadrul unui alt interviu al lui Gordon pentru Dojdi TV, moderatoarea l-a atenționat pe jurnalist cu privire la neadmiterea utilizării limbajului licențios.

În final, patru membri ai CA au votat pentru propunerea de a sancționa Jurnal TV cu avertizare publică pentru că nu a fost respectată cerința de a evita oricare formă de discriminare în cadrul programelor audiovizuale de informare. Trei membri s-au pronunțat împotrivă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Ministerul Educației va cere Comratului anularea așa-zisei „legi a educației”: „Autonomia nu poate institui standarde proprii”

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a criticat așa-numita „lege a educației” din Găgăuzia, adoptată recent de Adunarea Populară de la Comrat, menționând că MEC este singura autoritate care poate aproba standardele educaționale de stat. Instituția a menționat că actul normativ nu a fost consultat prealabil cu MEC și a precizat că va solicita anularea sa.

MEC a transmis, într-un comunicat, că actul normativ local în domeniul educației „încalcă grav” prevederile legislației naționale privind competențele autorităților publice.

Potrivit art. 39 din Codul educației al Republicii Moldova nr. 152/2014, Ministerul Educației și Cercetării este singura autoritate publică investită cu competența legală de a defini, elabora și aproba standardele educaționale de stat. În același sens, doar Ministerul Educației și Cercetării este împuternicit juridic să aprobe planul-cadru de învățământ și implicit lista disciplinelor școlare”, a menționat instituția.

Totodată, ministerul a făcut trimitere la decizia Curții Constituționale din 10 decembrie 2013, în care se menționează că, „pornind de la obligația pozitivă a statului de a asigura dreptul la instruire, autoritățile publice centrale sunt obligate de a aproba planul-cadru de învățământ unic pentru predarea disciplinelor școlare, iar elaborarea listei disciplinelor și a denumirilor acestora este prerogativa autorităților publice centrale”. Prin aceeași decizie, Înalta Curte a subliniat că „promovarea politicii lingvistice de stat ține de competența Ministerului Educației”.

Prin urmare, autonomia teritorială nu poate substitui competențele autorităților centrale și nici nu poate institui standarde proprii în domeniul educației, în afara cadrului normativ național. La fel, autoritățile locale nu pot adopta reglementări care să modifice statutul limbii de educație sau să impună discipline ce contravin planurilor-cadru naționale”, a adăugat ministerul.

MEC a subliniat că susține inițiativele de învățare a limbii găgăuze și a poporului găgăuz, însă „aceste proiecte nu pot fi promovate în detrimentul dreptului la studierea limbii materne și nici nu trebuie să aducă atingere principiului egalității de acces la educație pentru toți copiii, indiferent de etnie”.

Mai mult, nota explicativă a proiectului afirmă că așa numită lege este menită să „creeze o bază juridică pentru restabilirea obiectivității științifice în procesul de predare a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz, precum și a „Istoriei românilor și a istoriei universale” în instituțiile de învățământ general din Găgăuzia”, ceea ce reprezintă o ingerință directă asupra disciplinei „Istoria românilor și universală” prevăzută de curricula națională și contravine principiilor unității spațiului educațional al Republicii Moldova. Fără a nega prevederile legislației privind statutul special al Găgăuziei care permit Adunării Populare să adopte legi, subliniem că această competență nu prevalează asupra legislației naționale și trebuie exercitată cu respectarea ierarhiei actelor normative”, a spus Ministerul Educației.

Totodată, MEC a spus că așa-numita „lege a educației” a fost adoptată fără consultare prealabilă cu ministerul, catalogând acest lucru drept o încălcare a principiilor fundamentale ale procesului legislativ.

Ministerul Educației a mai precizat că urmează să analizeze „în detaliu” conținutul actului adoptat raportat la prevederile cadrului legal național și va solicita Adunării Populare a Găgăuziei anularea legii.

Precizăm că, pe 3 noiembrie, Adunarea Populară a Găgăuziei a aprobat, în lectură finală, cu majoritate de voturi, așa-numita „lege a educației”.

Potrivit presei locale, documentul a fost elaborat de Direcția Generală a Educației din autonomie. Potrivit autorilor, acesta are scopul de a moderniza sistemul educațional, ținând cont de standardele naționale și de particularitățile culturale ale regiunii.

Un element-cheie este consolidarea rolului limbii găgăuze, studierea acesteia urmând să devină obligatorie pentru toți elevii, indiferent de limba de instruire.

Printre principalele prevederi ale actului normativ se numără:

  • predarea limbii și literaturii găgăuze, a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz în toate școlile din regiune;
  • dreptul elevilor de alte naționalități de a studia limba maternă, în cazul în care există un număr suficient de doritori și resurse în instituția de învățământ;
  • crearea condițiilor pentru studierea limbii găgăuze, inclusiv extinderea numărului de discipline predate în limba găgăuză, editarea manualelor și organizarea cursurilor pentru cadrele didactice;
  • organizarea de activități extracurriculare (concursuri, seri literare etc.) în limbile oficiale ale autonomiei;
  • indicarea denumirilor instituțiilor de învățământ în limbile găgăuză, română și rusă (și în prezent, în autonomie, plăcuțele de pe școli sunt redactate în cele 3 limbi).

Un punct separat al legii este dedicat educației civice și patriotice. Articolul 17 prevede că aceasta are ca scop formarea identității naționale, respectului față de organizarea statală, patrimoniul istoric, limba, cultura și tradițiile poporului găgăuz, precum și ale celorlalte popoare care locuiesc în Republica Moldova.

Instituțiile de învățământ trebuie să includă în programă activități privind „păstrarea adevărului istoric”, cultivarea mândriei pentru realizările strămoșilor și conștientizarea importanței patrimoniului istoric. Elevilor li se propune să participe la evenimente dedicate promovării cunoștințelor istorice, dezvoltării inițiativelor de cercetare și documentare, precum și la proiecte de importanță publică.

În context, în aprilie 2025, în școlile din autonomie se desfășoară așa-numitele „careuri patriotice”. Majoritatea dintre ele au fost dedicate victoriei URSS în cel de-al doilea război mondial, participării găgăuzilor la acesta, precum și organizării acțiunii „Regimentul nemuritor”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: