Abordarea autorităților de la Chișinău privind aderarea Republicii Moldova la UE fără regiunea transnistreană este „realistă”. Declarația a fost făcută de așa-numitul lider al regiunii transnistrene Vadim Krasnoselski într-un interviu pentru agenția de presă pro-Kremlin TASS, publicat pe 9 ianuarie. Este pentru prima dată când Vadim Krasnoselski a comentat perspectiva eurointegrării Moldovei fără teritoriul de pe malul stâng al Nistrului.
„În ceea ce privește declarațiile despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană fără teritoriul Transnistriei. Eu aș numi-o o abordare realistă. Suntem o entitate separată în relațiile internaționale. Nici UE și nici Moldova nu pot decide pentru noi. Deci, dacă țara vecină vrea să se alăture undeva – vă rog, dar noi ne hotărâm singuri soarta”, a declarat Krasnoselski în cadrul interviului.
Precizăm că, pe parcursul anului 2023, autoritățile de la Chișinău au vorbit despre mai multe scenarii privind aderarea Republicii Moldova la UE, în contextul conflictului transnistrean care este încă nerezolvat. Unul dintre acestea presupune integrarea la blocul comunitar doar a malului drept al Nistrului. În eventualitatea acestui scenariu autoritățile moldovenești vor continua să caute modalități de soluționare a conflictului teritorial și după aderarea țării la UE.
De altfel, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a declarat că Republica Moldova va decide în mod independent soarta conflictului transnistrean, însă diferendul nu este un obstacol în calea aderării țării la UE. Declarația a fost făcută pe 1 iunie 2023, în marja summit-ului Comunității Politice Europene de la Bulboaca. Detalii – AICI.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Duminică, pe 17 mai, în Taraclia și Orhei vor avea loc alegeri locale noi pentru funcția de primar. Scrutinul a fost organizat după ce fugarul Ilan Șor a anunțat că își închide „proiectele sociale” din Moldova, iar primarii celor două orașe, aleși cu susținerea sa, și-au depus demisia. Noii edili vor avea mandate de doar un an, întrucât în 2027 sunt programate alegerile locale generale. NewsMaker explică cine candidează la Orhei și Taraclia, cine are șanse reale de victorie, ce scandaluri au marcat deja campania electorală și ce semnificație au aceste alegeri pentru întreaga țară.
Orhei: campanie scandaloasă
Orhei a devenit primul oraș în care Ilan Șor a câștigat alegerile pentru funcția de primar. În 2015, acesta a candidat din partea partidului „Ravnopravie” și a obținut sprijinul a peste 60% dintre alegători. De atunci, orașul a fost condus fie de Șor, fie de persoane promovate de acesta. Ulterior, partidul „Ravnopravie” s-a transformat în partidul „Șor”, formațiune acuzată mai târziu de subminarea securității statului și declarată neconstituțională.
La alegerile din 2023, la Orhei a câștigat Tatiana Cociu. Ea a candidat din partea partidului „Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei” (FASM), una dintre formațiunile asociate lui Ilan Șor, care ulterior s-au unit în blocul „Victorie”. În 2025, instanța a limitat activitatea FASM, iar în decembrie același an Cociu și-a anunțat demisia.
La actualele alegeri pentru funcția de primar al Orheiului candidează nouă persoane, iar campania electorală s-a transformat rapid într-una scandaloasă – din nou, pe fundalul legăturilor cu Șor. Din partea PAS candidează directorul Chișinău Arena, Sergiu Stanciu, care a depus o plângere la organele electorale împotriva candidatului Partidului „Democrația Acasă”, Victor Perțu, pe care îl acuză de legături cu Ilan Șor. Comisia Electorală Centrală (CEC) a admis plângerea și l-a exclus pe Perțu din cursa electorală.
Victor Perțu este fost consilier raional în Orhei, fost vicepreședinte al raionului, iar în prezent conduce întreprinderea Apă-Canal Orhei. CEC și-a motivat decizia prin faptul că Perțu ar fi participat la protestele organizate de Ilan Șor în 2022, prezentând în acest sens și un material video. Liderul partidului „Democrația Acasă”, deputatul Vasile Costiuc, a calificat hotărârea CEC drept una motivată politic. Judecătoria Orhei a anulat inițial decizia, însă ulterior Curtea de Apel a declarat-o legală.
ZdG
La rândul său, și Sergiu Stanciu a ajuns în centrul unui scandal. Sloganul campaniei sale – „Orhei pentru orheieni” – a fost criticat de unii observatori, care au văzut în el accente șoviniste și l-au comparat cu formule precum „Moscova pentru moscoviți” sau „Germania pentru germani”. „Sloganul este foarte nereușit. Tehnologii nu au analizat consecințele”, a declarat fostul reprezentant permanent al Republicii Moldova la ONU și Consiliul Europei, analistul politic Alexei Tulbure.
Facebook PAS
Totuși, după cum s-a dovedit, presupuse legături cu Ilan Șor pot fi găsite și în cazul altor candidați la funcția de primar al Orheiului. După excluderea lui Victor Perțu din cursă, Partidul „Democrația Acasă” a depus o plângere împotriva candidatei independente Diana Memeț, care a fost adjuncta lui Șor pe vremea când acesta conducea Primăria Orhei. Tot Șor a numit-o primar interimar în 2019, după ce a candidat la funcția de deputat.
Un alt candidat independent, Vasile Adașan, a condus anterior raionul Orhei și a fost șef al poliției din Orhei în perioada în care influența lui Ilan Șor domina administrația locală. La alegerile din 2023, acesta a candidat din partea Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), formațiune condusă de fostul premier Ion Chicu.
Candidatul independent Ramiz Ansarov, vicepreședinte al Congresului Azerilor din Moldova, a candidat în 2025 la funcția de deputat din partea partidului „Inima Moldovei”, condus de fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah. Formațiunea a fost ulterior exclusă din cursa electorală pe fondul suspiciunilor de finanțare ilegală.
În cursa pentru funcția de primar al Orheiului s-au înscris și alți candidați: independenții Sergiua Aga, cunoscut drept preot și filantrop, antreprenorul Andrei Dron, socialistul Stanislav Balan, precum și candidatul Partidului Ecologist, Serghiu Pîslaru.
În schimb, candidatul comuniștilor, Dumitru Melnic, a fost exclus din cursă după ce partidul și-a retras sprijinul politic pentru acesta. De asemenea, a fost exclus și candidatul independent Adrian Dulgher, întrucât este membru al partidului CUB, iar legislația nu permite membrilor de partid să candideze în calitate de independenți.
Taraclia: aceiași candidați
La Taraclia, candidații susținuți de Ilan Șor au câștigat încă din 2019. Atunci, la alegerile locale, victoria i-a revenit lui Veaceslav Lupov, candidatul partidului „Șor”, care a obținut peste 70% din voturi. În 2023, formațiunea fusese deja declarată neconstituțională, iar Lupov – care până atunci participase activ la viața partidului – a candidat în calitate de independent. Chiar și așa, el a obținut aproximativ 90% din sufragii.
La alegerile pentru consiliul orășenesc și raional din 2023, cele mai multe voturi le-a obținut partidul „Renaștere”, asociat cu Șor. Candidatul „Renașterii”, Garanovschi Nicolai, a ocupat atunci locul al doilea, acumulând puțin peste 3%. Garanovschi candidează și acum, doar că deja în calitate de candidat independent.
TaracliaNTS
Candidatul care a ocupat în 2023 locul al treilea se află și în actuala campanie în cursă. Este vorba despre Alexandr Borimecicov, care acum candidează în calitate de candidat independent.
Încă doi candidați din trecut – Oleg Cosîh și Vasile Gaidarji. Cosîh este candidatul partidului PDCM al lui Chicu. Gaidarji a fost primar până în 2011. El a candidat din partea partidului „Ravnopravie”, care ulterior a devenit partidul „Șor”. Gaidarji a condus una dintre filialele acestuia deja după ce și-a pierdut funcția de primar. Apoi, Gaidarji a participat activ la viața partidului „Viitorul Moldovei” al fostului premier al Moldovei, Vasile Tarlev. În 2023, el a candidat deja în calitate de candidat independent. În același statut candidează și acum.
„Fața nouă” a actualei campanii electorale este candidata independentă Natalia Vasilevscaia. Anterior, aceasta a candidat la funcția de deputat din partea partidului „Inima Moldovei”. Un alt „nou-venit” în cursă este candidata socialiștilor, Ecaterina Iacobceac, primara satului Novosiolovca. Campania acesteia este susținută activ de liderii Partidului Socialiștilor, inclusiv deputații Vlad Batrîncea și Vladimir Odnostalco.
Partidul de guvernare PAS l-a desemnat drept candidat la Taraclia pe Andrei Lambru, susținut în campanie de deputați și miniștri ai formațiunii.
De ce Taraclia și Orheiul votează diferit
Deși atât Orheiul, cât și Taraclia au fost conduse de forțe apropiate lui Ilan Șor, iar ambele localități au servit drept un fel de „vitrină” pentru proiectele sale politice, din punct de vedere electoral acestea sunt profund diferite. Taraclia a fost dintotdeauna un oraș și un raion cu orientare pro-rusă. Până în 2011, localitatea a fost condusă de un primar din partea partidului „Ravnopravie”, considerat o formațiune pro-rusă, după care alegerile au fost câștigate de comunistul Serghei Filipov, care a rămas la conducere timp de două mandate consecutive. La ultimele scrutine naționale, alegătorii din Taraclia au susținut în mare parte socialiștii. La alegerile prezidențiale din 2024, în raion a câștigat candidatul PSRM, Alexandr Stoianoglo, iar la parlamentarele din 2025 victoria a revenit Blocului Patriotic, din care făceau parte și socialiștii. Formațiunea a obținut în raionul Taraclia 79,5% din voturile alegătorilor, în timp ce PAS s-a clasat abia pe locul al treilea, cu puțin peste 6% din sufragii.
Orheiul, în schimb, este considerat un oraș și un raion cu orientare pro-europeană. Până la apariția lui Ilan Șor pe scena politică locală, orașul a fost condus de Vitalie Colun, primar din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), formațiune pro-europeană. La alegerile prezidențiale din 2024, Maia Sandu a obținut victoria în Orhei, iar la parlamentarele din 2025 partidul PAS a acumulat în raion 47,43% din voturi. Prin comparație, Blocul Patriotic, cu orientare pro-rusă, a obținut puțin peste 20%.
Merită menționat că, la aceste alegeri prezidențiale și parlamentare, forțele asociate lui Șor nu au mai participat. Totuși, chiar și în perioada în care acestea erau prezente în campaniile electorale, în 2021, la Taraclia a câștigat Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar la Orhei – PAS. Acest lucru explică și implicarea activă a acestor partide în raioanele considerate „ale lor”: la Orhei, PAS încearcă să lupte în continuare „umbra lui Șor”, iar la Taraclia socialiștii desfășoară o campanie intensă, cu implicarea directă a deputaților formațiunii.
Doctorul în științe politice Anjela Colațchi consideră că, în general, nu trebuie pus semnul egal între alegerile locale și cele naționale din cauza specificului diferit. Succesul la alegerile naționale nu garantează succes la nivel local și invers.
Alexei Tulbure consideră că succesul lui Șor în raioane orientate politic diferit demonstrează că schema sa (coruperea alegătorilor, finanțarea ilegală) funcționează în orice raion, indiferent de preferințele alegătorilor.
O lecție pentru toată țara
Alegerile din Orhei și Taraclia nu vor fi doar un simplu scrutin local, ci și un test al influenței pe care Ilan Șor o mai are în politica moldovenească. Angela Colațchi consideră că actuala campanie reprezintă un „test” și, totodată, un indicator al cât de departe s-au extins „tentaculele caracatiței numite Șor”. „În plus, acesta va deveni un test pentru partidul de guvernare și alte partide europene. Cât de bine au însușit lecțiile campaniilor trecute? Au devenit ele mai apropiate de oameni?”, a adăugat experta.
Politologul Ion Tăbârță a remarcat, de asemenea, importanța acestei campanii pentru PAS. Și a amintit cum alegătorii lui Șor își explicau susținerea pentru politicianul fugar după recunoașterea lui vinovat în furtul miliardului: „Poate că fură, dar împarte și cu noi”. „Șor, în esență, nu a făcut nimic deosebit nici la Taraclia, nici la Orhei. El pur și simplu făcea ceea ce înaintea lui nu făcea nimeni deloc. Și lansa proiecte vizibile: parcuri, trotuare, atracții. Aproximativ același lucru îl face și primarul Ion Ceban. De aceea, în mințile locuitorilor acestor orașe, oamenii lui pot rămâne în memorie drept buni administratori. Dar, în realitate, aceasta este o perdea de fum. Dezvoltare economică nu există. Și aici mingea este și pe terenul autorităților centrale: vor reuși ele să schimbe situația”, a remarcat Tăbârță.
Între timp, Alexei Tulbure consideră că alegerile din Orhei deja au fost compromise. Motivul – excluderea din cursă a candidatului partidului „Democrația Acasă”: „Dacă el este legat de Șor, atunci de ce a fost înregistrat în general? Acesta este tot un indicator al activității instituțiilor statului. Iar dacă deja a fost înregistrat, atunci trebuie să participe în cursă. Nu poți ține candidatul într-o stare de incertitudine”.
În opinia expertului, actuala campanie electorală nu scoate în evidență candidați puternici și nici schimbări majore. Potrivit lui, adevărata epocă „post-Șor” va începe abia atunci când coruperea alegătorilor va deveni un tabu incontestabil – lucru care, deocamdată, nu s-a întâmplat. „În plus, la nivel local trebuie să vină la putere candidați care vor putea implementa proiecte europene și să schimbe cu adevărat orașele. În caz contrar, despre epoca lui Șor oamenii vor crea legende”, a concluzionat expertul.
