parlament.md

Legea cu privire la avocatură a fost modificată, în pofida protestului și criticilor apărătorilor

Majoritatea parlamentară a aprobat în lectura a doua proiectul de modificare a Legii cu privire la avocatură, inclusiv amendamentul controversat, care prevede că apărătorii pot fi reținuți fără acordul Consiliului Uniunii Avocaților în caz de infracțiuni flagrante. 56 de deputați au susținut inițiativa.

Olesea Stamate a argumentat că legislația din R. Moldova prevede garanții pentru avocați mai mari decât în alte țări, cum ar fi România sau Slovenia.

Am avut mai multe schimburi de opinii cu Uniunea Avocaților și formula propusă de noi este una de compromis, care se regăsește în legislația majorității statelor europene. În nicio țară europeană nu am văzut să fie necesară încuviințarea breslei avocaților pentru anumite acțiuni procesuale. Garanțiile care există se referă la secretul profesional și comunicarea avocat-client. Este exact ce am propus noi în redacția nouă a proiectului de lege, plus condiția de încuviințare a Uniunii Avocaților pentru percheziție/reținere/arestare cu excepția – infracțiunilor de corupere pasivă/activă, trafic de influență și infracțiunilor în flagrant”, a argumentat Olesea Stamate.

Potrivit autorilor, proiectul de lege are scopul ca persoanele care au cel puțin 10 ani de vechime în funcția de judecător sau procuror să fie scutite doar de la efectuarea stagiului, nu și de la susținerea examenului. Până la susținerea examenelor, categoriile de persoane menționate vor fi obligate de a urma cursuri în volum de cel puțin 20 de ore în materie de deontologia avocaților și administrarea formei de exercitate a avocaturii.

În cadrul ședinței Comisiei juridice din 21 ianuarie, deputata Olesea Stamate a propus includerea unui amendament cu textul: „Art.52, aliniatul 2, va avea următorul conținut: avocatul nu poate fi reținut, supus aducerii silite arestat, percheziționat fără acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților, cu excepția infracțiunilor specificate la art. 324 – 326 din Codul Penal și a infracțiunilor flagrante de săvârșirea cărora este suspectat. În alte cazuri decât infracțiunile flagrante, avocatul este în drept să solicite prezența decanului baroului sau a unui avocat desemnat de acesta. În acest caz, acțiunea procesuală se întrerupe, dar nu mai mult de două ore. Decanul baroului sau avocatul desemnat de acesta asistă la efectuarea percheziției și are dreptul să facă în legătură cu aceasta obiecții și declarații care vor fi consemnate în procesul verbal al percheziției.”.

Inițiativa a fost susținută de 56 de deputați ai PAS.

Amintim că avocații au intrat în grevă generală, nefiind de acord cu amendamentul propus. De cealaltă parte, președinta Comisiei juridice Olesea Stamate a menționat că, în opinia sa, în spatele Uniunii Avocaților ar fi „alți factori de interese”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: