RIA News Михаил Мордасов

Leul se va deprecia? Ce spun experții despre stabilitatea valutei moldovenești

Leul moldovenesc a început să se deprecieze în raport cu dolarul american și euro, după o perioadă de întărire. NM a aflat împreună cu experți în domeniu din ce cauză slăbește leul și prognozele privind valuta moldovenească.

Ce se întâmplă cu leul moldovenesc?

Pe parcursul lunii iunie, leul moldovenesc s-a depreciat cu 5,3% față de euro. Dacă în data de 5 iunie Banca Națională a stabilit un curs de 19 lei pentru un euro, atunci pe 4 iulie cursul era deja de 20,01 lei pentru un euro.

În raport cu dolarul american, leul moldovenesc s-a depreciat cu 3,7%. Dacă în data de 22 mai un dolar costa, potrivit cursului Băncii Naționale, 17,7 lei, atunci pe 4 iulie un dolar putea fi cumpărat cu 18,36 lei.

De altfel, cursul de schimb actual este mai mic decât cel de la sfârșitul anului trecut și începutul anului curent. În data de 5 decembrie a anului trecut cursul valutar constituia aproape 19,6 lei pentru un dolar american, iar un euro putea fi cumpărat la începutul lunii februarie a anului curent cu 20,74 lei.  

De ce s-a depreciat leul?

Expertul economic Viorel Gîrbu a precizat pentru NM că deprecierea leului se datorează cererii în creștere a businessului pentru valută. „Ei cumpără mai multă valută decât poate oferi piața. Este așa un indicator – „acoperirea cererii” care acum este la un nivel de 80%”, a explicat expertul.

Potrivit expertului, această situație se datorează creșterii consumului în rândul populației. „Având o economie atipică, noi consumăm mult și consumăm ceea ce importăm. Businessul cumpără întotdeauna valută pentru import, dar acum o face într-un volum mai mare decât anterior”, a menționat Gîrbu.

El a mai adăugat că atunci când leul este puternic, producerea nu este convenabilă, iar cererea este satisfăcută prin importuri.

Expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, crede că Banca Națională examinează o politică de scădere a leului. „Un leu puternic ucideeconomia. Banca Națională nu face mișcări bruște în lături. În contextul unor posibile rezultate slabe în agricultură și ținând cont de faptul că economia noastră se redresează mult mai lent decât ne dorim, plus având în vedere politica dură a Ucrainei pentru deprecierea hrivnei, suntem obligați să ieftinim leul, a subliniat Ioniță.

Ce urmează?

Potrivit lui Gîrbu, nu trebuie să ne așteptăm la schimbări globale. „Nu mă aștept la o scădere substanțială, ori la una pe termen lung. Leul va fi stabil, uneori se va întări, alteori se va deprecia puțin”, susține expertul.

Doctorul în economie, Tatiana Lariușina, este sigură că în viitor leul moldovenesc se va deprecia. Ea a amintit că anul trecut Banca Națională a luptat cu o inflație mare inclusiv din cauza stabilității leului moldovenesc.

Potrivit Tatianei Lariușina, leul moldovenesc este supraevaluat, iar devalorizarea lui va ameliora situația economică prin favorizarea exporturilor. „Indicele de devalorizare a leului va depinde de modul în care blocul economic va face față sectoarelor care stimulează creșterea economică, de nivelul de susținere al exportatorilor și de cât vor costa resursele energetice, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță a menționat că deprecierea leului ar putea afecta doar oamenii care au venituri în lei și intenționează să cumpere un automobil sau un apartament, deoarece costul în lei a unor astfel de obiecte va crește. El a precizat, însă că situația ar putea avea un impact pozitiv asupra celor care beneficiază de transferuri bănești de peste hotare.

Potrivit lui Ioniță, în ciuda unei posibile deprecieri a leului, cea mai bună oportunitate de investiție rămân depozitele în lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Maia Sandu salută sprijinul UE pentru Ucraina și noile sancțiuni împotriva Rusiei: „Este calea către o Europă mai sigură”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, salută împrumută de 90 de miliarde de euro aprobat de Uniunea Europeană în sprijinul Ucrainei și cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Șefa statului susține că, prin decizia luată, UE a arătat, din nou, că „unitatea înseamnă putere”.

„Astăzi, Uniunea Europeană arată încă o dată că unitatea înseamnă putere. Salut împrumutul de 90 de miliarde de euro în sprijinul Ucrainei și cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Mai mult sprijin pentru Ucraina și mai multă presiune asupra agresorului reprezintă calea către o Europă mai sigură și mai securizată”, a scris șefa statului pe X.

Precizăm, decizia a fost luată joi,  23 aprilie, după ce Ungaria a renunțat la veto-ul care împiedica acordul, scrie Reuters. Ambasadorii statelor membre aprobaseră deja acest pas printr-un vot exprimat miercuri, 22 aprilie. Detalii – AICI.

Ce presupune împrumutul

Uniunea Europeană va acorda Ucrainei împrumuturi fără dobândă pentru perioada 2026–2027, finanțate din fonduri atrase de pe piețele de capital. Ungaria, Slovacia și Republica Cehă, considerate mai apropiate de Moscova, au obținut derogări și nu vor participa la acest mecanism comun.

Rambursarea nu va fi suportată din bugetul Ucrainei, ci este planificată după încheierea războiului, din despăgubirile pe care Rusia ar urma să le plătească. În acest context, sunt vizate și activele băncii centrale ruse, înghețate în UE, estimate la circa 210 miliarde de euro.

Pachetul de 90 de miliarde de euro va acoperi aproximativ două treimi din necesarul financiar al Ucrainei pentru următorii doi ani, estimat la 135 de miliarde. Din această sumă, câte 45 de miliarde de euro vor fi alocate anual, în 2026 și 2027.

În fiecare an, aproximativ 28 de miliarde de euro vor fi direcționate către cheltuieli militare, iar 17 miliarde către necesități bugetare generale. Restul finanțării ar urma să fie asigurat de alți aliați internaționali, care și-au anunțat deja contribuțiile pentru 2026.

Ce presupune noul pachet de sancțiuni

Noul pachet de restricții împotriva Moscovei, din cauza războiului împotriva Ucrainei, este cel mai amplu din ultimii doi ani, au declarat reprezentanții Consiliului UE. Pe listele de sancțiuni au fost adăugate 120 de persoane și organizații, iar noile „sancțiuni dure, pe mai multe niveluri” vizează sectoare-cheie ale economiei ruse care finanțează războiul, scrie DW.

Lista „flotei fantomă” a Rusiei a fost extinsă cu 46 de nave. Noul pachet introduce, de asemenea, verificări de conformitate la vânzarea tancurilor petroliere, pentru a îngreuna extinderea acestei flote. În plus, în statele UE este interzisă mentenanța pentru spărgătoarele de gheață rusești și pentru petrolierele care transportă gaz natural lichefiat (GNL), iar din 2027 va fi interzisă furnizarea de servicii ale terminalelor GNL pentru companiile legate de Rusia.

Au fost impuse restricții asupra tranzacțiilor cu porturile din Tuapse și Murmansk, 20 de bănci rusești și patru instituții financiare din țări terțe, se arată în comunicatul Consiliului UE. Interdicții au fost introduse și în domeniul criptoactivelor – în special împotriva stablecoin-ului A7A5 susținut de Rusia și a criptomonedei RUBx. De asemenea, UE interzice companiilor europene să sprijine dezvoltarea rublei digitale.

Sub sancțiuni au fost incluse și 58 de companii cu legături cu complexul militar-industrial rus. Printre acestea se numără 16 organizații din China, Emiratele Arabe Unite, Uzbekistan, Kazahstan și Belarus. UE a interzis, de asemenea, exportul de mașini-unelte cu comandă numerică și echipamente radio către Kârgâzstan, deoarece acestea sunt adesea redirecționate ulterior către Rusia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: