RIA News Михаил Мордасов

Leul se va deprecia? Ce spun experții despre stabilitatea valutei moldovenești

Leul moldovenesc a început să se deprecieze în raport cu dolarul american și euro, după o perioadă de întărire. NM a aflat împreună cu experți în domeniu din ce cauză slăbește leul și prognozele privind valuta moldovenească.

Ce se întâmplă cu leul moldovenesc?

Pe parcursul lunii iunie, leul moldovenesc s-a depreciat cu 5,3% față de euro. Dacă în data de 5 iunie Banca Națională a stabilit un curs de 19 lei pentru un euro, atunci pe 4 iulie cursul era deja de 20,01 lei pentru un euro.

În raport cu dolarul american, leul moldovenesc s-a depreciat cu 3,7%. Dacă în data de 22 mai un dolar costa, potrivit cursului Băncii Naționale, 17,7 lei, atunci pe 4 iulie un dolar putea fi cumpărat cu 18,36 lei.

De altfel, cursul de schimb actual este mai mic decât cel de la sfârșitul anului trecut și începutul anului curent. În data de 5 decembrie a anului trecut cursul valutar constituia aproape 19,6 lei pentru un dolar american, iar un euro putea fi cumpărat la începutul lunii februarie a anului curent cu 20,74 lei.  

De ce s-a depreciat leul?

Expertul economic Viorel Gîrbu a precizat pentru NM că deprecierea leului se datorează cererii în creștere a businessului pentru valută. „Ei cumpără mai multă valută decât poate oferi piața. Este așa un indicator – „acoperirea cererii” care acum este la un nivel de 80%”, a explicat expertul.

Potrivit expertului, această situație se datorează creșterii consumului în rândul populației. „Având o economie atipică, noi consumăm mult și consumăm ceea ce importăm. Businessul cumpără întotdeauna valută pentru import, dar acum o face într-un volum mai mare decât anterior”, a menționat Gîrbu.

El a mai adăugat că atunci când leul este puternic, producerea nu este convenabilă, iar cererea este satisfăcută prin importuri.

Expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, crede că Banca Națională examinează o politică de scădere a leului. „Un leu puternic ucideeconomia. Banca Națională nu face mișcări bruște în lături. În contextul unor posibile rezultate slabe în agricultură și ținând cont de faptul că economia noastră se redresează mult mai lent decât ne dorim, plus având în vedere politica dură a Ucrainei pentru deprecierea hrivnei, suntem obligați să ieftinim leul, a subliniat Ioniță.

Ce urmează?

Potrivit lui Gîrbu, nu trebuie să ne așteptăm la schimbări globale. „Nu mă aștept la o scădere substanțială, ori la una pe termen lung. Leul va fi stabil, uneori se va întări, alteori se va deprecia puțin”, susține expertul.

Doctorul în economie, Tatiana Lariușina, este sigură că în viitor leul moldovenesc se va deprecia. Ea a amintit că anul trecut Banca Națională a luptat cu o inflație mare inclusiv din cauza stabilității leului moldovenesc.

Potrivit Tatianei Lariușina, leul moldovenesc este supraevaluat, iar devalorizarea lui va ameliora situația economică prin favorizarea exporturilor. „Indicele de devalorizare a leului va depinde de modul în care blocul economic va face față sectoarelor care stimulează creșterea economică, de nivelul de susținere al exportatorilor și de cât vor costa resursele energetice, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță a menționat că deprecierea leului ar putea afecta doar oamenii care au venituri în lei și intenționează să cumpere un automobil sau un apartament, deoarece costul în lei a unor astfel de obiecte va crește. El a precizat, însă că situația ar putea avea un impact pozitiv asupra celor care beneficiază de transferuri bănești de peste hotare.

Potrivit lui Ioniță, în ciuda unei posibile deprecieri a leului, cea mai bună oportunitate de investiție rămân depozitele în lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Nistrul poluat: cum se va acționa în cel mai rău scenariu pentru Chișinău? Răspunsul ministrului Mediului

Stare de alertă instituită inclusiv în municipiul Chișinău va permite autorităților centrale să aibă o conclucrare juridică cu operatorii de Apă Canal, astfel încât cei din urmă să se asigure că în caz de necesitate vor fi pregătiți să utilizeze apa din surse alternative. În acest sens, există sonde care sunt strategice pentru apa de rezervă. Declarațiile au fost făcute de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, după ședința Guvernului din 15 martie, după ce a fost întrebat care este probabilitatea că pata de ulei nu va ajunge la Chișinău și ce vor întreprinde autoritățile în cel mai rău scenariu.

În timpul declarațiilor de presă, ministrul a spus că „datele de laborator se schimbă de la oră la oră”. Potrivit oficialului, până la această etapă, au fost instalate cinci filtre de protecție. „La fel a fost și securizată stația care aprovizionează Soroca. Mai mult de atât, în aceste momente, specialiștii sunt la stația de captare, la Chișinău, pentru a instala alte filtre, suplimentare, absorbante la măsurile care au fost aplicate de către echipa de la Apă Canal”, a adăugat Hajder.

Întrebat care este probabilitatea că pata de ulei nu va ajunge la Chișinău și ce vor întreprinde autoritățile în cel mai rău scenariu, ministrul a răspuns: „În acest moment, nu există niciun risc pentru locuitorii din municipiul Chișinău, dar decizia de astăzi ne va permite să avem o conclucrare juridică cu operatorii de Apă Canal, astfel încât ei să se asigure că în caz de necesitate vor fi pregătiți să utilizeze apa din surse alternative, cum ar fi din sonde care sunt de rezervă”.

La întrebarea care este cantitatea de rezervă, oficialul a declarat: „Noi cunoaștem că există sonde care sunt strategice pentru apa de rezervă, astfel încât urmare a acestei decizii noi trebuie să solicităm operatorilor de Apă Canal să ne comunice acest fapt”.

Întrebat dacă a discutat cu primarii din țară despre faptul dacă ei pot asigura sau au mecanismele necesare pentru a asigura oamenii cu apă, oficialul a răspuns: „Suntem într-o comunicare permanentă cu reprezentanții autorităților locale. Mai mult de atât, înțelegem că în Soroca deja sunt curățite sondele care pompează apa din sursele subterane și în alte localități deja s-a început acest proces. În următoarele ore vom veni cu recomandări clare către autoritățile locale pentru a inventaria toate alternativele de apă pentru a fi pregătiți în caz de necesitate de a închide total apa”.

***

Pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat că au fost semnalate pete uleioase în amonte de localitatea Naslavcea. Instituția declara că au fost solicitate informații de la Ucraina pentru a clarifica originea scurgerilor. Pe 11 martie, Ministerul Mediului a declarat că pata uleioasă este o substanță petrolieră. Potrivit instituției, odată ce această substanță va fi eliminată, apa își va reveni la normal. În aceeași zi, ministrul Mediului declara că în Chișinău nu a ajuns această apă, „pentru că avem și barajul de la Dubăsari, ceea ce este un filtru care nu permite trecerea acestor substanțe petroliere”.

Pe 12 martie, Kievul declarat că poluarea Nistrului ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina. Potrivit Kievului, în apele râului s-ar fi scurs combustibil de rachetă

În contextul poluării râului Nistru, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026. Pe 14 martie, Ministerul Mediului preciza că sursa de poluare continuă să se reverse în fluviul Nistru. 

Pe 15 martie, Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă. Autoritățile au precizat că starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că se instituie din timp un mecanism juridic care permite prevenirea agravării acesteia.

Citește AICI cele mai importante evoluții, decizii ale autorităților și informații despre situația ecologică de pe Nistru.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: