RIA News Михаил Мордасов

Leul se va deprecia? Ce spun experții despre stabilitatea valutei moldovenești

Leul moldovenesc a început să se deprecieze în raport cu dolarul american și euro, după o perioadă de întărire. NM a aflat împreună cu experți în domeniu din ce cauză slăbește leul și prognozele privind valuta moldovenească.

Ce se întâmplă cu leul moldovenesc?

Pe parcursul lunii iunie, leul moldovenesc s-a depreciat cu 5,3% față de euro. Dacă în data de 5 iunie Banca Națională a stabilit un curs de 19 lei pentru un euro, atunci pe 4 iulie cursul era deja de 20,01 lei pentru un euro.

În raport cu dolarul american, leul moldovenesc s-a depreciat cu 3,7%. Dacă în data de 22 mai un dolar costa, potrivit cursului Băncii Naționale, 17,7 lei, atunci pe 4 iulie un dolar putea fi cumpărat cu 18,36 lei.

De altfel, cursul de schimb actual este mai mic decât cel de la sfârșitul anului trecut și începutul anului curent. În data de 5 decembrie a anului trecut cursul valutar constituia aproape 19,6 lei pentru un dolar american, iar un euro putea fi cumpărat la începutul lunii februarie a anului curent cu 20,74 lei.  

De ce s-a depreciat leul?

Expertul economic Viorel Gîrbu a precizat pentru NM că deprecierea leului se datorează cererii în creștere a businessului pentru valută. „Ei cumpără mai multă valută decât poate oferi piața. Este așa un indicator – „acoperirea cererii” care acum este la un nivel de 80%”, a explicat expertul.

Potrivit expertului, această situație se datorează creșterii consumului în rândul populației. „Având o economie atipică, noi consumăm mult și consumăm ceea ce importăm. Businessul cumpără întotdeauna valută pentru import, dar acum o face într-un volum mai mare decât anterior”, a menționat Gîrbu.

El a mai adăugat că atunci când leul este puternic, producerea nu este convenabilă, iar cererea este satisfăcută prin importuri.

Expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, crede că Banca Națională examinează o politică de scădere a leului. „Un leu puternic ucideeconomia. Banca Națională nu face mișcări bruște în lături. În contextul unor posibile rezultate slabe în agricultură și ținând cont de faptul că economia noastră se redresează mult mai lent decât ne dorim, plus având în vedere politica dură a Ucrainei pentru deprecierea hrivnei, suntem obligați să ieftinim leul, a subliniat Ioniță.

Ce urmează?

Potrivit lui Gîrbu, nu trebuie să ne așteptăm la schimbări globale. „Nu mă aștept la o scădere substanțială, ori la una pe termen lung. Leul va fi stabil, uneori se va întări, alteori se va deprecia puțin”, susține expertul.

Doctorul în economie, Tatiana Lariușina, este sigură că în viitor leul moldovenesc se va deprecia. Ea a amintit că anul trecut Banca Națională a luptat cu o inflație mare inclusiv din cauza stabilității leului moldovenesc.

Potrivit Tatianei Lariușina, leul moldovenesc este supraevaluat, iar devalorizarea lui va ameliora situația economică prin favorizarea exporturilor. „Indicele de devalorizare a leului va depinde de modul în care blocul economic va face față sectoarelor care stimulează creșterea economică, de nivelul de susținere al exportatorilor și de cât vor costa resursele energetice, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță a menționat că deprecierea leului ar putea afecta doar oamenii care au venituri în lei și intenționează să cumpere un automobil sau un apartament, deoarece costul în lei a unor astfel de obiecte va crește. El a precizat, însă că situația ar putea avea un impact pozitiv asupra celor care beneficiază de transferuri bănești de peste hotare.

Potrivit lui Ioniță, în ciuda unei posibile deprecieri a leului, cea mai bună oportunitate de investiție rămân depozitele în lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Cinci deputați PAS au decis să renunțe la mandatul de parlamentar

Cinci deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) – Maria Acbaș, Constantin Cheianu, Roman Cojuhari, Viorel Bostan și Nicolae Drăgănel – au decis să renunțe la mandatul de deputat. Anunțul a fost făcut de liderul PAS, Igor Grosu, pe 12 noiembrie.

„Colegii noștri, deputații Maria Acbaș, Constantin Cheianu, Roman Cojuhari, Viorel Bostan și Nicolae Drăgănel, au decis să renunțe la mandatul de deputat și au ales să-și continue activitatea pe care o aveau înainte. Vă mulțumim, colegi, pentru munca pe care ați depus-o și cu siguranță, vom fi în continuare o echipă și fiecare va munci pentru pace, dezvoltare, UE și pentru o Moldovă membră a Uniunii Europene”, a anunțat Grosu.

Potrivit liderului PAS, decizia a fost luată la ședința fracțiunii care a avut loc pe 12 noiembrie, în contextul în care „este ultima săptămănă în care deputații trebuie să decidă – rămân în Parlament sau revin la funcțiile care le-au avut până la validarea mandatelor”. „Foarte mult ne-am dorit să rămână în Parlament, dar respectăm decizia. Rămân alături de noi oriunde ar activa”, a adăugat Grosu.

Maria Acbaș, antreprenoare din Comrat, a fost a 16-a pe lista PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Decizia ei de a candida a stârnit reacții, mai ales în contextul în care, la alegerile din 2021, a candidat pe listele Partidului „Congresul Civic”, condus de fostul deputat comunist Mark Tkaciuk. Numele ei a revenit în aceste zile în spațiul public în contextul unui raport al Serviciului de Informații și Securitate. Deputatul Vasile Costiuc a afirmat, cu referire la raport, că „banii lui Ilan Șor, veniți prin rețele rusești de influență, au ajuns inclusiv la firma administrată de Acbaș”. Aceasta a calificat declarația drept „o acuzație absolut nefondată” și a explicat modul în care cei aproape 20 de mii de euro au ajuns pe contul firmei și ulterior au fost înlăturați.

Constantin Cheianu, jurnalist și scriitor, a fost al 12-lea pe lista PAS. Anunțul făcut de Igor Grosu că jurnalistul va candida a venit la o zi după ce Cheianu anunțase că președinta Maia Sandu i-a propus să candideze pe lista PAS la alegerile parlamentare.

Roman Cojuhari a fost al 34-lea pe lista PAS. Din 2023, el este director general al Agenției Proprietății Publice. Anterior, a deținut funcția de director interimar al întreprinderii de stat „Poșta Moldovei”.

Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice a Moldovei, a fost al 17-lea pe lista PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Bostan a declarat anterior că a decis să candideze pentru a-și aduce contribuția la asigurarea faptului că formațiunile pro-europene vor câștiga cursa electorală.

Nicolae Drăgănel a fost al 40-lea pe lista PAS. Este istoric de profesie. În prezent deține funcția de președinte al raionului Călărași.

***

Anterior, opt deputați ai formațiunii de guvernământ PAS au demisionat. Cinci parlamentari – Vladimir Bolea, Mihai Popșoi, Ludmila Catlabuga, Dan Perciun și Emil Ceban – au renunțat la mandat după ce au devenit membri ai cabinetului condus de prim-ministrul Alexandru Munteanu. Totodată, Dorin Recean și Artur Mija și-au depus demisiile după ce au anunțat că se retrag din politică, iar Nicu Popescu a demisionat după ce a fost numit emisar special al președintelui Republicii Moldova pentru afaceri europene și parteneriate strategice.

Ulterior, pe 6 noiembrie, Curtea Constituțională a validat mandatele a opt candidați supleanți de pe lista PAS: Igor Talmazan, Valeriu Carțîn, Angela Munteanu-Pojoga, Gheorghe Ichim, Veronica Briceag, Veronica Cupcea, Alexandru Trubca și Liliana Grosu.

Conform Legii privind statutul deputatului în Parlament, mandatul vacant este atribuit supleantului imediat următor de pe listă, iar Curtea Constituțională decide validarea sau nevalidarea acestuia în cazul constatării unor încălcări ale legislației electorale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: