NewsMaker/Андрей Мардарь

Litvinenco, despre actul de constatare emis de ANI față de Manole: „O instituție a cărei conducere a fost pusă de Plahotniuc”

Ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a comentat actul de constatare al Autorității Naționale de Integritate (ANI) vizând „conflictul de interese” al președintei Curții Constituționale, Domnica Manole, emis pe 31 decembrie. Acesta susține că documentul nu corespunde legii, iar ANI a dat dovadă de „o neglijare vădită sau nerecunoaștere a jurisprudenței Curții Constituționale”. Mai mult, oficialul a menționat că ANI este condus de persoane numite în funcție de către Vladimir Plahotniuc.

Sergiu Litvinenco a amintit că, anterior, a formulat și o sesizare la Curte pe acest subiect, iar urmare acesteia Curtea Constituțională a emis o hotărâre – nr. 18 din 9 iulie 2021, care este definitivă, nesusceptibilă de a fi atacată. Ministrul Justiției a mai accentuat că hotărârile Curții Costituționale sunt definitive și nu pot fi cenzurate.

„A permite unui organ administrativ să verifice dacă în procesul activității jurisdicționale s-a admis sau nu conflict de interese echivalează cu instituirea unui control din exterior al activităţii jurisdicţionale. Lucru pe care Constituţia îl interzice. Or, ceea ce a făcut ANI în ajunul Revelionului nu este altceva decât o neglijare vădită sau nerecunoaștere a jurisprudenței Curții Constituționale care, sub aspectul forței juridice, este asimilată Constituției. De fapt, ne aflăm în prezența unei arogări de atribuții contrar Constituției, pe care însăși Constituția le interzice”, a menționat Litvinenco.

Mai mult, ministrul Justiției s-a arătat indignat de această acțiune.

„Modul în care s-a acționat depășește, după mine, abuzul la care s-a recurs, atunci când PSRM și ȘOR au decis să revoce, contrar prevederilor constituționale, mandatul unui judecător constituțional. Atunci, însăși Curtea a apreciat că acea hotărâre „atentează la însăşi esenţa Constituţiei Republicii Moldova”. Spre deosebire de acel caz, care a bulversat opinia publică națională și internațională, în acest caz, deși există o hotărâre a Curții Constituționale, s-a mers mai departe. Cu siguranță că așa ceva este fără precedent”, a mai spus Sergiu Litvinenco.

Litvinenco a remarcat și faptul că actul de constatare a fost publicat în ultima zi a anului 2021: „De ce a acționat în acest fel, cu câteva ore înainte de Revelion, o instituție a cărei conducere a fost pusă de Plahotniuc, care are zero confiscări de averi a hoților mari din această țară și care îi scoate curați ca lacrima pe pușcăriabili, care nu-și pot justifica averile? Este o întrebare la care atât statul, dar mai ales societatea va trebui să afle un răspuns într-un viitor apropiat”.

Tot pe 3 ianuarie, și președinta țării Maia Sandu a menționat că actul de constatare emis de ANI este ilegal.

Amintim că, pe 31 decembrie 2021, ANI a publicat actul prin care este constatată încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către președintele Curții Constituționale (CC), Domnica Manole. Controlul a fost inițiat în luna mai 2021, sesizarea fiind depusă de către deputatul PSRM Grigore Novac. Deputatul socialist s-a referit la ședința Curții Constituționale din 27 aprilie 2021. Mai exact, președinta CC Domnica Manole a participat la ședința în care s-a examinat subiectul privind revocarea mandatului său. Decizia a fost luată de judecătorii CC, în urma deliberărilor, după ce reprezentantul Parlamentului a solicitat recuzarea acesteia, pe motiv că Manole este parte interesată.

Actul poate fi contestat în termen de 30 de zile la Curtea de Apel Chișinău.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

La Chișinău a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Grosu: „Niciun popor nu-și poate construi viitorul fără a-și onora trecutul”

Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.

„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.

Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.

„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.

Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: