NewsMaker/Андрей Мардарь

Litvinenco, despre actul de constatare emis de ANI față de Manole: „O instituție a cărei conducere a fost pusă de Plahotniuc”

Ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a comentat actul de constatare al Autorității Naționale de Integritate (ANI) vizând „conflictul de interese” al președintei Curții Constituționale, Domnica Manole, emis pe 31 decembrie. Acesta susține că documentul nu corespunde legii, iar ANI a dat dovadă de „o neglijare vădită sau nerecunoaștere a jurisprudenței Curții Constituționale”. Mai mult, oficialul a menționat că ANI este condus de persoane numite în funcție de către Vladimir Plahotniuc.

Sergiu Litvinenco a amintit că, anterior, a formulat și o sesizare la Curte pe acest subiect, iar urmare acesteia Curtea Constituțională a emis o hotărâre – nr. 18 din 9 iulie 2021, care este definitivă, nesusceptibilă de a fi atacată. Ministrul Justiției a mai accentuat că hotărârile Curții Costituționale sunt definitive și nu pot fi cenzurate.

„A permite unui organ administrativ să verifice dacă în procesul activității jurisdicționale s-a admis sau nu conflict de interese echivalează cu instituirea unui control din exterior al activităţii jurisdicţionale. Lucru pe care Constituţia îl interzice. Or, ceea ce a făcut ANI în ajunul Revelionului nu este altceva decât o neglijare vădită sau nerecunoaștere a jurisprudenței Curții Constituționale care, sub aspectul forței juridice, este asimilată Constituției. De fapt, ne aflăm în prezența unei arogări de atribuții contrar Constituției, pe care însăși Constituția le interzice”, a menționat Litvinenco.

Mai mult, ministrul Justiției s-a arătat indignat de această acțiune.

„Modul în care s-a acționat depășește, după mine, abuzul la care s-a recurs, atunci când PSRM și ȘOR au decis să revoce, contrar prevederilor constituționale, mandatul unui judecător constituțional. Atunci, însăși Curtea a apreciat că acea hotărâre „atentează la însăşi esenţa Constituţiei Republicii Moldova”. Spre deosebire de acel caz, care a bulversat opinia publică națională și internațională, în acest caz, deși există o hotărâre a Curții Constituționale, s-a mers mai departe. Cu siguranță că așa ceva este fără precedent”, a mai spus Sergiu Litvinenco.

Litvinenco a remarcat și faptul că actul de constatare a fost publicat în ultima zi a anului 2021: „De ce a acționat în acest fel, cu câteva ore înainte de Revelion, o instituție a cărei conducere a fost pusă de Plahotniuc, care are zero confiscări de averi a hoților mari din această țară și care îi scoate curați ca lacrima pe pușcăriabili, care nu-și pot justifica averile? Este o întrebare la care atât statul, dar mai ales societatea va trebui să afle un răspuns într-un viitor apropiat”.

Tot pe 3 ianuarie, și președinta țării Maia Sandu a menționat că actul de constatare emis de ANI este ilegal.

Amintim că, pe 31 decembrie 2021, ANI a publicat actul prin care este constatată încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către președintele Curții Constituționale (CC), Domnica Manole. Controlul a fost inițiat în luna mai 2021, sesizarea fiind depusă de către deputatul PSRM Grigore Novac. Deputatul socialist s-a referit la ședința Curții Constituționale din 27 aprilie 2021. Mai exact, președinta CC Domnica Manole a participat la ședința în care s-a examinat subiectul privind revocarea mandatului său. Decizia a fost luată de judecătorii CC, în urma deliberărilor, după ce reprezentantul Parlamentului a solicitat recuzarea acesteia, pe motiv că Manole este parte interesată.

Actul poate fi contestat în termen de 30 de zile la Curtea de Apel Chișinău.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Doina Gherman

Declarație pentru deschiderea negocierilor de aderare a R. Moldova. Apel de la București

Comisia pentru politică externă a Parlamentului R. Moldova și Comisia pentru politică externă a Senatului României s-au reunit în ședință comună pe 19 noiembrie, la București. Potrivit Doinei Gherman, președinta comisiei de la Chișinău, la ședință a fost adoptată o „Declarație comună pentru susținerea deschiderii efective a negocierilor de aderare a R. Moldova la UE”. Președintele Comisiei de a București a declarat că „Republica Moldova ar fi putut fi invitată să deschidă negocierile încă de acum un an, iar acest lucru nu s-a întâmplat”. „Declarația este un semnal politic clar adresat partenerilor noștri UE”, a precizat el.

Doina Gherman a anunțat că, la ședința comună a comisiilor pentru politică externă din Senatul României și din Parlamentul Republicii Moldova, a fost adoptată o „Declarație comună pentru susținerea deschiderii efective a negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană”. „România a fost și va rămâne partenerul nostru cel mai apropiat și de încredere pe drumul către Uniunea Europeană”, a menționat deputata de la Chișinău.

„Comisiile de politică externă ale Senatului României și Parlamentului Republicii Moldova au adoptat prin consens la București Declarația comună pentru susținerea adoptării deciziei de către UE pentru începerea efectivă a negocierilor de aderare până la finalul acestui an. Am semnat imediat după aceea textul Declarației comune cu colega Doina Gherman, președintele comisiei de politică externă de la Chișinău și vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova”, a spus, la rândul său, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, Titus Corlățean.

Doina Gherman

Corlățean a mai declarat că „interesul fundamental al României este ca procesul de extindere să continue, cu ansamblul statelor candidate, inclusiv cu Ucraina, dar și cu statele balcanice și respectiv să nu mai existe întârzieri sau blocaje generate de contextul geopolitic, de război sau de alte tipuri de interese”. „Republica Moldova ar fi putut fi invitată să deschidă negocierile încă de acum un an, iar acest lucru nu s-a întâmplat. În contextul actual, nu ne mai permitem să pierdem timp prețios. Declarația comună parlamentară București-Chișinău este un semnal politic clar adresat partenerilor noștri UE”, a precizat el.

Tot la București, delegația Republicii Moldova a avut o întrevedere cu președintele Senatului României, Mircea Abrudean. Abrudean a declarat că „întâlnirea de astăzi, ca și cele precedente cu președintele Parlamentului, Igor Grosu și premierul Alexandru Munteanu, arată deschiderea noastră către o colaborare strânsă pentru continuarea proiectelor deja existente în infrastructură rutieră, energetică și securitate regională, dar și noi idei care să ne ajute să creștem reziliența sistemelor și să reducem vulnerabilitățile pentru întărirea siguranței regionale”.

***

Despre ședința comună a celor două comisii au anunțat reprezentanții Parlamentului de la Chișinău pe 18 noiembrie. S-a anunțat că delegația Republicii Moldova va fi condusă de vicepreședinta legislativului și președinta Comisiei pentru politică externă, Doina Gherman. Din componență mai fac parte membrii Comisiei pentru politică externă Adrian Băluțel, Ion Groza, Mihail Druță, precum și președinta grupului parlamentar de prietenie cu România, Veronica Roșca, președinta Comisiei juridice, pentru numiri și imunități.

Anunțul a stârnit critici. Deputatul Blocului „Alternativa” Ion Chicu, membru al comisiei pentru politică externă, a declarat că nu a știut despre deplasarea parlamentarilor și că a aflat din comunicatul publicat pe site-ul Parlamentului. El a criticat faptul că delegația este formată doar din deputați PAS, acuzând formațiunea de guvernământ că „uzurpează activitatea parlamentară”. Alexandru Verșinin, vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă din partea Partidului „Democrația Acasă”, a spus că comisia a devenit „un departament de PR” pentru PAS. NM a solicitat un comentariu din partea Parlamentului, însă nu am primit un răspuns.

***

Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie 2025, Moldova a încheiat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: