Tudor Mardei / NewsMaker

VIDEO Noi detalii în cazul schemei de corupere a alegătorilor. Viorel Cernăuțeanu face declarații

Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, oferă declarații de presă. Șeful Inspectoratului comunică măsurile constatate în fază de urmărire penală cu referire la „schema de finanțare, în contextul coruperii alegătorilor, pentru influențarea rezultatelor scrutinului electoral, atât pentru opțiunea „Nu” la referendum, cât și alegerea președintelui Republicii Moldova”. Cernăuțeanu vorbește și despre „deconspirarea și documentarea unor acțiuni de corupere în contextul aceluiași scrutin, fixate în seara zilei de 23 octombrie într-un raion din nordul țării”. Subiectele au fost anunțate de reprezentanții Inspectoratului General al Poliției. NewsMaker difuzează live declarațiile lui Viorel Cernăuțeanu.

Pe 20 octombrie în Republica Moldova au avut loc alegeri prezidențiale. În urma scrutinului, niciunul dintre cei 11 pretendenți înscriși în cursa electorală nu au obținut majoritate de voturi, astfel că urmează să aibă loc turul II al alegerilor, la care vor concura doi candidați care au acumulat cele mai multe voturi: Maia Sandu de la PAS și Alexandr Stoianoglo de la PSRM. Turul II al alegerilor prezidențiale va avea loc în data de 3 noiembrie. Tot pe 20 octombrie s-a desfășurat referendumul pentru viitorul direcției politice a țării. Majoritatea cetățenilor Republicii Moldova și-au exprimat votul în favoarea modificării Constituției. Pentru opțiunea „DA” au votat 751.235 de cetățeni, echivalentul a 50,46%, în timp ce 737.639 de persoane au ales opțiunea „NU”, reprezentând 49,54%.

În ajun, pe 23 octombrie, Centrul Național Anticorupție anunța că mai multe persoane din Republica Moldova au primit amenzi între 25 de mii și 37 500 de lei, după ce s-a constatat contravenția de corupere electorală pasivă. În total suma amenzilor se ridică la circa 1 milion de lei. Instituția a adăugat că a primit, de la poliție, alte peste 350 de procese verbale cu privire la coruperea alegătorilor. Procesele verbale sunt în proces de examinare. Detalii AICI.

Înainte de aceasta, pe 22 octombrie, poliția anunța că investighează peste 400 de persoane suspectate de coruperea alegătorilor. Aceste persoane sunt acuzate că au acceptat bani în schimbul voturilor. Majoritatea celor vizați colaborau cu ancheta. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

warsawinstitute.org

Secțiile de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului: De ce Chișinăul le reduce, iar Tiraspolul cere extinderea lor (ANALIZĂ)

Chișinăul a redus constant, în ultimii ani, numărul secțiilor de votare pentru cetățenii moldoveni de pe malul stâng al Nistrului. La următoarele alegeri parlamentare, acestea ar putea fi diminuate de trei ori — până la doar 10. Tiraspolul și-a exprimat nemulțumirea și a cerut Chișinăului să majoreze de câteva ori acest număr. NewsMaker a analizat de ce autoritățile de la Chișinău reduc secțiile pentru locuitorii din stânga Nistrului, cum stabilește CEC numărul lor și de ce autoritățile nerecunoscute din regiunea transnistreană — care își revendică independența — s-au arătat, brusc, preocupate de acest subiect.

Cum s-au contrazis Chișinăul și Tiraspolul în privința secțiilor de votare

Pe 15 august, Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească. În Sovietul Suprem al Transnistriei (așa-numitul parlament local), cererea a fost justificată astfel: „La adresa deputaților sosesc numeroase apeluri din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale, îngrijorați de informațiile privind posibila reducere a numărului de secții de votare pentru cetățenii Republicii Moldova din Transnistria. Drept argument este invocată, chipurile, prezența redusă la scrutinele precedente. Acest argument nu corespunde realității”.

Biroul pentru Reintegrare a confirmat, pentru NM, că reprezentantul politic al Tiraspolului în procesul de negocieri, Vitalii Ignatiev, a expediat o astfel de adresare Chișinăului, despre care Biroul a informat CEC.

„În concluzia Biroului, transmisă CEC-ului, am subliniat necesitatea adoptării unor măsuri pentru organizarea și desfășurarea procesului electoral în condiții optime, legale și sigure. Pentru ca toți alegătorii care locuiesc pe malul stâng al Nistrului și în municipiul Bender, având drept de vot, să-și poată exercita acest drept, dacă decid să participe la alegeri”, au declarat pentru NM reprezentanții Biroului pentru Reintegrare.

Totuși, Chișinăul nu intenționează să deschidă atâtea secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Vicepreședintele CEC, Pavel Postică, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții, un număr considerabil mai mic decât la scrutinele precedente. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postică, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

ipn.md

Vicepreședintele CEC s-a arătat, de asemenea, surprins de „interesul Tiraspolului” față de alegerile de pe malul drept al Nistrului. „De unde atâta dragoste pentru politica moldovenească? Este greu de explicat, mai ales având în vedere că niciun concurent electoral, de fapt, nu poate desfășura campanii de informare și agitație electorală pe malul stâng al Nistrului. Pentru că, înainte de a vorbi despre exercitarea dreptului de vot, trebuie să vorbim și despre dreptul concurenților de a merge acolo, de a face campanie electorală și de a comunica cu cetățenii Republicii Moldova. Înțeleg că cineva va compara asta cu diaspora, dar chiar și în diasporă se organizează întâlniri cu candidații”, a declarat Postică.

El consideră că originile acestei „iubiri” se află la Chișinău și că urmează să fie clarificat de ce Tiraspolul lansează asemenea apeluri.

Cum stabilește CEC câte secții să deschidă

Potrivit lui Postică, numărul secțiilor de votare deschise pentru alegătorii de pe malul stâng depinde de participarea cetățenilor din stânga Nistrului la scrutinele precedente. Conform Codului electoral, la formarea secțiilor, CEC ține cont de dinamica votării din ultimele trei cicluri electorale. De asemenea, instituția trebuie să ia în considerare informațiile și propunerile autorităților responsabile de politici de reintegrare și securitate.

În procesul de elaborare a propunerilor se mai iau în calcul „organizarea administrativ-teritorială, specificul căilor de acces și al comunicațiilor, precum și asigurarea accesului alegătorilor la procesul electoral și la organele electorale competente”.

Cum a fost redus numărul secțiilor

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47.

Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019.

După 2019, numărul secțiilor a început să scadă. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30.

În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Cum votează locuitorii din stânga Nistrului

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

De aceea este clar că socialiștii întotdeauna au susținut participarea activă a locuitorilor regiunii transnistrene la alegeri. Dodon chiar a propus la alegerile din 2021 să se deschidă secții pe teritoriul malului stâng necontrolat de autoritățile constituționale ale Moldovei.

Votarea locuitorilor de pe malul stâng nu rareori a fost însoțită de scandaluri. În 2019, Asociația „Promo-Lex” a comunicat despre incidente legate de o posibilă corupere a alegătorilor din regiunea transnistreană.

Misiunea Rețelei Europene a Organizațiilor de Monitorizare a Alegerilor (ENEMO), în același an 2019, indica faptul că pentru votanții din stânga Nistrului era organizat transport la secțiile de votare. În raportul misiunii se menționau de asemenea numeroase plângeri privind coruperea alegătorilor din Transnistria.

La alegerile prezidențiale din 2020, Promo-Lex a raportat 22 de cazuri privind o posibilă corupere a alegătorilor din regiunea transnistreană și 37 de cazuri de transportare organizată a votanților.

La alegerile parlamentare din 2021, partidul de guvernare PAS i-a acuzat pe socialiști de corupere și transportare organizată a alegătorilor de pe malul stâng. Atunci actualul președinte al Parlamentului, Igor Grosu, cu automobilul său a blocat drumul spre secția de votare pentru transnistrenii din Varnița, afirmând că locuitorilor de pe malul stâng li se plătește pentru vot.

După alegerile prezidențiale din 2024, autoritățile au comunicat despre coruperea masivă a alegătorilor, inclusiv de pe malul stâng, organizată de rețeaua politicianului fugar Ilan Șor. În turul al doilea al alegerilor, podul peste Nistru, care leagă Rîbnița și Rezina, a fost blocat. Pentru a vota, alegătorii din regiune au fost nevoiți să îl traverseze pe jos.

Ce spun experții

Fostul deputat al Sovietului Suprem nerecunoscut de la Tiraspol, Anatoli Dirun, leagă reducerea bruscă a numărului secțiilor de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului la actualele alegeri de politica partidului aflat la guvernare, PAS. „Ei nu sunt interesați de voturile de pe malul stâng, deoarece acestea nu vor fi pentru ei. Tactica lor este clară și logică”, a spus Dirun pentru NM. Totodată, potrivit lui, este clară și logica Tiraspolului, care vrea ca locuitorii săi să fie maxim implicați în procesele electorale din Moldova, Ucraina și Rusia.

Fostul vicepremier pentru reintegrare Alexandru Flenchea consideră însă că în problema deschiderii secțiilor de votare nu trebuie „ascultat Tiraspolul”, însă este necesar să se deschidă un număr suficient de secții de votare pentru locuitorii de pe malul stâng cu cetățenie a Moldovei, deoarece „ei sunt aceiași cetățeni, cu aceleași drepturi, ca și locuitorii malului drept”. „Deschiderea unui număr insuficient de secții de votare pentru locuitorii malului stâng doar va juca în favoarea propagandei ruse, care ulterior va declara că nu toți alegătorii au avut posibilitatea să voteze, indiferent dacă vor fi cozi la secții sau nu”, a conchis Flenchea.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: