„Mă bucur să văd oameni dedicați pentru o Moldovă europeană”. Recean a fost la Comrat 

Premierul Dorin Recean a fost în Găgăuzia, pe 17 august. Oficialul a ajuns la Comrat, în ziua în care locuitorii au marcat hramul orașului. „Am admirat tradițiile găgăuze din sudul țării. Am întâlnit oameni de toate vârstele, frumoși, muncitori care s-au adunat pentru a celebra istoria și valorile care ne unesc în Republica Moldova”, a comunicat oficialul. Menționăm, Recean a fost în Găgăuzia și în martie 2024, atunci a fost întâmpinat de o mulțime care l-a luat la întrebări. Tot în martie, au ajuns în Găgăuzia președinta Maia Sandu și ministrul Andrei Spînu, ultimul a fost nevoit să părăsească studioul unei emisiuni după apariția unui membru al echipei lui Șor. 

Recean a anunțat că a fost pe 17 august la Comrat, în ziua în care locuitorii au marcat hramul orașului.

Am admirat tradițiile găgăuze din sudul țării și am discutat cu producători autohtoni și meşteri populari. Am întâlnit oameni de toate vârstele, frumoși, muncitori care s-au adunat pentru a celebra istoria și valorile care ne unesc în Republica Moldova. Copiii noștri trebuie să trăiască într-o țară dezvoltată, într-o țară pașnică și prosperă. Pentru aceasta, în Comrat, Guvernul a realizat proiecte de infrastructură importante, precum construcția de la zero a centurii orașului, eficientizarea energetică și reparația mai multor instituții de învățământ. Prin Programul „Satul European”, în acest an, va fi extinsă și rețeaua de alimentare cu apă. Vom continua să investim în proiecte care îmbunătățesc viața oamenilor. Și mă bucur să văd și în Comrat, oameni dedicați pentru o Moldovă modernă și europeană. La mulți ani, Comrat! Konak semeniz için sükür edérim!”, a scris Recean pe o rețea de socializare, publicând mai multe imagini de la hramul orașului.

Bașcana Găgăuziei Evghenia Guțul nu ar fi fost prezentă la evenimentul dedicat hramului orașului. Cel puțin aceasta reiese din activitatea acesteia pe pagina sa de Telegram, unde publică cu regularitate despre activitățile sale. Pe 17 august, Guțul a postat doar un mesaj de felicitare adresat locuitorilor din Comrat. Menționăm, pe 16 august, Guțul se afla încă în Federația Rusă. Acolo a participat la un congres al blocului „Victorie”, constituit din partidele pro-Șor din Moldova, dedicat nominalizării lui Vasile Bolea drept candidat la funcția de președinte.

Recean a fost în Găgăuzia și în luna martie 2024. Deși nu își anunțase vizita, el a fost întâmpinat de mulțime iar oamenii l-au luat la întrebări, chiar dacă a dat de înțeles că se grăbește. „Dați-mi de lucru, eu tot vreau să lucrez. Ce să fac? Spuneți-mi”, l-a întrebat pe Recean o femeie. Detalii AICI. În aceeași zi, în Găgăuzia a fost și ministrul Infrastructurii Andrei Spînu. Ultimul a fost nevoit să părăsească o emisiune de la Comrat, după apariția unui membru al echipei lui Șor. Detalii AICI. A doua zi a ajuns în Găgăuzia și președinta Maia Sandu. Șefa statului a fost întâmpinată cu protest de simpatizanții oligarhului fugar Ilan Șor. Detalii AICI. În reacție, Sandu declara că mulțimea a fost scoasă în stradă „contra bani” pentru a reprezenta agenda unor grupări criminale. Detalii AICI.

***

Dialogul dintre Comrat și Chișinău s-a complicat după ce protejatul lui Șor a ajuns la putere în autonomie. Autonomia este legată de autoritățile centrale pe segmentul executiv și legislativ. În primul caz, bașcanul este membru din oficiu al Guvernului. Irina Vlah a fost membru al cabinetului de miniștri pe perioada celor două mandate ale sale, în ciuda „certurilor” frecvente cu Guvernul, inclusiv la ședințele executivului. Dar președinta Maia Sandu nu a semnat decretul privind includerea în garnitura guvernamentală a bașcanului Evghenia Guțul. Legea nu prevede termene exacte de emitere a unui astfel de decret. NewsMaker a analizat anterior de ce Comratul și Chișinăul se ceartă constant.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Pe 5 iunie, RISE Moldova a publicat o investigație cu titlul „Cine alimentează narativele Kremlinului la Chișinău”. Sursa a scris că de mai bine de zece ani, trimestrial, Moscova primește informații de la Chișinău despre „încălcarea drepturilor cetățenilor și compatrioților ruși”. Conform investigației, organizația care le trimite, beneficiază anual de finanțări între 10 și 20 de mii euro, iar liderii acesteia sunt promotori ai narativelor ruse în Moldova.

Potrivit RISE Moldova, în septembrie 2014, la Chișinău își începe activitatea Centrul de Informare și Analiză a Drepturilor Omului. Centrul nu este o entitate juridică separată, ci activează în cadrul Consiliului Coordonator al Compatrioților Ruși din Republica Moldova, care era condus la acel moment de consilierul municipal Piotr Donțov. La cârma Centrului se află fostul deputat comunist Mihail Sidorov. Se menționează că Sidorov este cunoscut pentru ieșirile sale publice în care vorbește despre marginalizarea și discriminarea comunității ruse în Moldova.

Conform investigației, activitatea structurii conduse de Sidorov constă în oferirea asistenței juridice cetățenilor, în special a celor din comunitatea vorbitoare de limbă rusă. În plus, organizează mese rotunde, conferințe și discuții publice pe tema drepturilor minorităților. Potrivit sursei, toate acestea sunt însoțite de rapoarte periodice trimise în Rusia, care semnalează presupuse cazuri de discriminare a populației rusofone din Moldova.

Sursa scrie că rapoartele sunt trimise către Pravfond – Fundaţia pentru sprijinirea și protecţia drepturilor compatrioţilor din străinătate – fondată de Ministerul rus de Externe încă în 2012. Conform jurnaliștilor, în primul raport trimis către Pravfond, Sidorov scrie că „crearea centrului a fost posibilă datorită asistenței acordate de Fundație”. Astfel, jurnaliștii scriu că Pravfond a finanțat activitatea mai multor „centre de sprijin juridic” din întreaga lume, două dintre ele activând în Moldova: la Chișinău și Tiraspol.

Anterior, Proiectul pentru Raportarea Crimei Organizate și Corupției a scris că în 2022, la doar câteva zile după invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, Pravfond a organizat o teleconferință cu toate centrele sale juridice pentru a le transmite „motivele și obiectivele deciziei Moscovei de a desfășura o misiune de eliberare în Ucraina”.

Astfel, conform investigației, între 2016 și 2023, Centrul lui Sidorov a primit cel puțin 110 de mii de dolari de la Moscova. Banii erau alocați pentru asistență juridică, inclusiv în instanțele de judecată, organizare de evenimente, precum și monitorizarea și raportarea situației compatrioților ruși din Moldova.

Cu referire la centrul din regiunea transnistreană, RISE Moldova scrie că acesta funcționează din 2012 și este administrat de activista pro-rusă Viorica Kohtareva, care este membră a Consiliului Public la Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova. Potrivit investigației, în 2014, Kohtareva a fost inițiatoarea unei petiții privind anexarea regiunii transnistrene la Federația Rusă, după modelul peninsulei Crimeea din Ucraina. Documentul îi cerea lui Putin să recunoască regiunea ca parte a Rusiei. Potrivit sursei, în perioada 2022-2024, Centrul de la Tiraspol a primit peste 21 de mii de dolari.

Cu referire la Consiliul Coordonator al Compatrioților Ruși din Republica Moldova, din care face parte Centrul din Chișinău – condus de Mihail Sidorov, sursa scrie că lider al organizației este din 2022 „Alexei Petrovici, un promotor activ al narativelor pro-Kremlin”. Se menționează că și Petrovici este abonat la Pravfond, doar cu un alt ONG – Clubul Istoric-Patriotic Rus. Potrivit investigației, acesta a beneficiat de finanțare chiar în perioada în care Rusia a declanșat războiul împotriva Ucrainei, pentru a „promova memoria celui de-Al Doilea Război Mondial pe teritoriul Republicii Moldova”. „Nu s-a pus problema niciunui sprijin, niciunei discuții privind desfășurarea acestui proiect din fonduri oferite de Pravfond în 2017”, a comunicat Petrovici pentru sursa citată, cu referire la o expoziție – „Stalingradul Nemuritor” -, care, potrivit sursei, a fost finanțată de fundația rusă Pravfond.

Întreaga investigație poate fi citită aici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: